Page 36 - 1965-07
P. 36
V'ag; 4 Dramul socialismului NR. 3275
CURTE
© C A N B E R R A
Vietnamul de sud
Boa Peste 5.000 de responsabili de
f P r e z e n ţ e . r o m a n e ş t i ateliere şi activişti sindicali repre-
zentind aproxim ativ 90 de sin d i
Trupele guvernamentale cale au demonstrat pe principalele
străzi ale capitalei australiene, ce-
şi cele americane înregistrează rind declararea unei greve gene
rale dc 24 de orc.
Demonstraţii şi mitinguri sim i
erderi de proporfiă P A R I S 9 _ C o r e s p o n d e n t u l A - şu r a t i n ş e d i n ţe l e p le n a r e si in lare s-au desfăşurat şi in atto
oraşe ale ţării.
g e r p r e s . (Jeo rg es D a sca l, t r a n s c e le tr e i se c ţii s p e c ia liz a te , au Comitetul executiv al C o n siliu
S A 1 G O N 9 (Agerpres). - namentali au fost ucişi, răniţi sau m i t e : f o s t c o n s a c r a te t e m e i „ fo r m a ţia lui Sindicatelor din Australia a.
Trupele guvernam entale ţi cele a- daţi dispăruţi în urma atacului în V i n e r i d u p ă - a m i a z ă a lu a t a r h i t e c t u l u i . In c a d r u l d i f e r i t e respins cererea a sute dc mii do
m cricanc înregistrează pierderi de treprins joi de partizani împotriva s fir ş it la P a ris, la P a la tu l C h a illo t. lor g r u p u r i d c lu erti, m e m b r i i R.F. G E R M A N A . — La Bonn, Hcidclberg, Tubingen, Ham burg, H ano- oameni ai muncii privind o r g a
proporţii in aşa-zisa zona „D", contro postului întărit de la X o m Dua de al 8 -lea C o n g r e s in te r n a ţ i o n a l al d e le g a ţie i r o m â n e n u p r e z e n t a t vra si alte oraşe universitare din R.F. Germ ană au avut loc de curind nizarea unei greve generale in
lată de trupele Frontului de eliberare lingă localitatea Dau Tieng (60 km a r h ite c ţilo r . Ş e f u l d e le g a ţie i r o mai multe c o m u n icări, legate de mitinguri şi demonstraţii studenţeşti în sprijinul îmbunătăţirii sistemului semn dc protest împotriva refu
naţionali din Vietnam u l de sud. A - de Saîgon) şi a unei ambuscade în m â n e , a rh . N ic o la c B ă d c s c u , p r e f o r m a ţ i a g e n e r a lă a a r h i t e c t u lu i , invă(ămîn(ului public. In cadrul acestor manifestaţii s-a subliniat că în zului guvernului de a te spori sa
gentia France Presso relatează că p o care a căzut un batalion. Patru con ş e d i n te l e C o m i t e t u l u i d e sta t fo r m a ţ i a sa t e h n i c ă şi estetică — prezent in R. F. Germ ană copiii dc muncitori şi ţărani reprezintă doar lariile şi a hotărî! să continue tra
trivit unei iniormalii a com andam en silieri americani care însoţeau bata p e n tr u C o n s tr u c ţii, A r h i t e c t u r ă p r i n c ip a l e le s u b i e c t e d i s c u ta t e la cinci la sulă din num ărul fotal al studenţilor. tativele cu tribunalul de arbitraj.
tului american, 150 de soldaţi gu v e r lionul sini daţi dispăruţi. C o n g re s.
Si S i s t e m a t i z a r e , a fo s t a les m e m Aspect dc la recenta demonstraţie studenţească de Ia GoUingen.
P a r a le l cu cel d e -a l 8 -lea C o n
b r u al C o m i t e t u l u i E x e c u t i v al g r e s i n t e r n a ţ i o n a l a l a r h i t e c ţ il o r © L I M A
Demisia lui Taylor a st ir nit U I.A ., c a re g r u p e a z ă 160.000 d e Si s u b e g id a C e n t r u l u i n a ţ io n a l al Potrivit relatărilor agenţiilor de
m e m b r i , d i n 60 d e ţări. c i n e m a t o g r a f i e i s -a d e s f ă ş u r a t la presă, trupe ale guvernului pe-
C i n e m a t e c a f r a n c e z ă u n F e s tiv a l
vii reacţii în cercurile i n t e r n a ţ i o n a l al f i l m u l u i d e a r h i Noua Guinee ruvian au încercat să oprească
D e z b a te r ile , c a re s-o u
d e s fă -
9 te c tu r ă , o r g a n iz a t d e U .I.A ., u n d e o coloană dc aprovizionare a par
o 18 u n i u n i n a ţ io n a l e au p r e z e n t a t
p o l i t i c e americane 82 d e f i l m e . F i l m u l r o m â n e s c tizanilor din regiunile muntoase
- A r t a m o n u m e n t a l ă ' 1 a f o s t d i s Conferinţa pentru din centrul Perului. In cursul cioc
W A S H I N G T O N 9 (Agerpies). — ambasador prima oară, iar cînd a fost t in s cu p r e m i u l „F o r m e a c tu a le " . nirilor care au avut loc in apro
A nunţarea demisiei generalului trimis in misiune in jurul lumii V in e r i , la P a la tu l C h a illo t, in piere de oraşul Huancavelica s-au
M a x w e ll Tavlor din postul de a m pentru a pleda cauza noastră în V ie t p r e z e n ţ a ş e filo r d e le g a ţilo r , a a v u t înregistrat pierderi grele dc am
basador a) S U.A. la Saigon si în nam el a eşuat in mod lamentabil". loc c e r e m o n i a l u m i n ă r i i p r e m i i sudul Pacificului
locuirea sa cu Cabot L^dgc a slîrnit De asemenea, Gerald Ford, lider re lo r şi d i s t in c ţ ii l o r f e s t i v a l u l u i . bele părţi.
vii reacţii şi numeroase comentarii publican din Cam era reprezentanţilor,
în cercurile politice americane In a declarat : „Această schimbare înlr-o O ® Q U I T O
general se afirmă că această măsură perioadă critică m-a uluit. Preşedin LAE 9 (Agerpres). — ării unei industrii independente în
»»- «ostra uncnfrAZWtt*ut P A R I S 9 ( A g e r p r e s ). —
„nu va marca nici o schimbare fun tele Johnson ar trebui să explice lim oîl ,*>okc rmrsTf In localitatea Lac din N o u a G u i cele 17 insule, mentionind că „în v i Fostul primar al oraşului G u a-
damentală în politica S U.A. în V ie t pede poporului american dacă aceas C u o c a zia „C e n t e n a r u l u i G la n nee se desfăşoară in prezent conferin itorul apropiat furnizările făcute de vaguil, A ssad Bucaram, şi liderul
nam" (Associated Press). Acelaşi lu tă numire înseamnă o schimbare a DIPLOMA d e B e m a r “ (consacrat î m p l in i r i i ţa penlru sudul Pacificului, la caro metropolele care administrează aces partidului socialist, Gonzalo Olcas,
cru l-a afirmat W illiom Fulbright, politicii externe americane". a 100 d e a n i d e la a p a r iţia l u iau parte dcleqati a 17 insule din te teritorii vor fi simţitor reduse". au lost deportaţi in Insula Gata-
c ră rii p r i n c ip a l e a m a r e l u i fiz io - pagos, din ordinul autorităţilor
democrat, preşedintele comisiei se De de altă parte, pentru senatorul această regiune Delegaţii şi-au con M a ria n o Kelesi, vorbind din partea
lo g fra n c e z ). C o U e g e d e F r a n c e militare. Bucaram şi Oleas au
natoriale pentru relaţiile externe. democrat W a y n e Morse, cunoscut cri centrat ntenlia îndeosebi asupra pro insulelor britanice Solomon, a re
Cu toate acestea, o seric de li tic al politicii americane în Vietnam, t. Toi. a o r g a n i z a t o se rie d e c o lo c v ii şi blemelor economice ale acestor te marcat paradoxala situaţie în care fost arestaţi sub acuzaţia dc a Ii
deri republicani îşi exprimă surprin demisia lui M a x w e ll Taylor este „o s i m p o z i o a n e ş tiitiţific e la care, ritorii. Discuţiile principale pe aceas aceste insule importă fabricate din condus manifestaţiile populare îm
derea fa|ăi de schimbarea de la S a i ştire bună. Situaţia politică şi mili a lă tu r i d e s a v a n ţ i d in l u m e a î n tă temă s-ou desfăşurat în comitetul lemn din M o n gk o n g dar exportă
gon. Astfel, II. R. Gross, membru al tară s-a inrăutătit sub mandatul tre a g ă . a p a r tic ip a t si acad. p r o f economic al conferinţei care a adop- cnnlilăti însemnate dc cherestea în potriva regimului, desfăşurate în
Comisiei Camerei reprezentaţilor său*. Cit priveşte numirea lui Cabot G r ig o r e B e n c ta t o , d ir e c t o r u l I n lot două rezoluţii, O rezoluţie pre Australia. Preşedintele Comitetului ultimele zile şi al căror scop prin
pentru afacerile externe, a calificat Lodge aceasta este calificată de M o r s t i t u t u l u i d e fiz io lo g ic al A c a d e vede ca guvernele şi administraţiile eronomic al conferinţei. delegatul cipal a (ost dc a cerc instituirea
se drept „o ştire proastă", deoarece f. 3. m i e i R P R. acestor insule să ia măsuri urgente
revenirea lui Cabot Lodgc la Saigon, o- «««»«ne - din partea insulei Fiii, Ratu M ara, a unui guvern civil de unitate na
„el a fost unul din cei care au pre- In i n t e r v e n ţ i i l e sale, acad. G ri- pentru a crea „un climat favorabil
unde l a precedat pe M a x w e ll T a v g o re B e n e i a! o a s u b l i n ia t s u c c e afirmat că paralel cu dezvoltarea u- ţională în locul juntei militare
gălii planurile războiului la care par dezvoltării relaţiilor de colaborare nor industrii trebuie să se creeze
lor, ca „de necrezut", l.odge, a spus ticipă Statele Unite în Vietnam ul sele şi contribuţia o a m e n i l o r d e economică, precum si a economici existente.
el, „nu a realizai nimic cînd a fost de sud". Ş tiin ţă r o m â n i in d o m e n i u l c e r fiecărui teritoriu în parte". Cealaltă rnndilii pentru dezvoltarea fondului
c e tă r ilo r p r i v i n d fiz io lo g ia n o r rezoluţie recomandă membrilor c o alimentar. <D L O N D R A
I T A L I A . — !n f o t o : F il m u l m a lă si p a to lo g ic ă . Dc a s e m e n c n , misiei „cooperarea mai eficientă in Toţi vorbilorii la lucrările confe
Evoasa^Ssa. c r iz e i d o m Sen sera oie d o c u m e n t a r r o m â n e s c „ M e m o r ia a c o n f e r e n ţ i a t d e s p r e a d e n o h ip o - vederea creării dc noi întreprinderi rinţei Comisiei pentru sudul Pacifi Autorităţile Iranchiste au des
.,E fe c te le
premiu/
primit
t r a n d a f i r u l u i “
a
h o r m o n i l o r n e u r o si
II şi m e d a l ia d c a r g in t in c a d r u l fizal.i a s u p r a a n i m a l e l o r in stare industriale" penlru prelucrarea mate cului, afirmă agenţia AP, „s-au p ro chis la 8 iulie procesul împotriva
unui grup dc studcn(i ai u niversi
S A N T O D O M 1 N G O 9 (Agerpres). pas imporlant pe calea soluţionării riilor prime locale.
e x p o z iţ i e i i n te r n a ţ i o n a l e a f l o d e h i h r m n ţ i e " . C o n f e r in ţ a a fo s t nunţai pentru accentuarea tendinţei tăţii din M adrid. Studenţii au fost
Intr-un discurs radiodifuzat, colo crizei politice. Luînd cuvînlnl in cadru! comitetu
nelul Canm ano şelul forţelor eonsti- Totodată, guvernul colonelului rilor c a re a a v u t loc la T r ie st. fn s o ţiiă de u n f i l m d o c u m e n t a r lui economic, preşedintele Adunării de independentă economică si poli acuzaţi că au difuzat manifeste
lulionalistc din Republica D om in i C aam ano a anunţai că a cerut O r Leqislntive a insulei Guam. C arlos tică fată de metropolele dc care de „cu caracter opoziţionist" în tim
cană, a anuntot că joi a avut loc o ganizaţiei Naţiunilor Unite şi O r g a Tnilnni, a accentuat necesitatea cre pind in prezent aceste insule". pul demonstraţiei din aprilie a
reuniune a cabinetului său cu parti nizaţiei Statelor Am ericane să trimită muncitorilor din Madrid, care ce
ciparea reprezentanţilor partidelor observatori pe teritoriul aflat sui) reau majorarea salariilor şi crea
carc-i sprijină pe eonslitutionnlisii. controlul său pentru a se evita in rea unor sindicate libere.
Paiticipanlii au căzui de acord, in cideotcle armate. Selut statului major Comunicat comun PARIS: D m mom cnlul arestării (din a-
cele din urmă, să accepte propune din guvernul consiitulionalist, colo in preajma reuniunii N. A. I. 0. prilie), scrie corespondentul a-
rea misiunii O S A. ca Hector Gar- nelul Juan Lora Fernandez, care a kuweifo-arabo- gcnţicî Rcuter, studenţii se află
ria Corloy (fost ministru de externe transmis nros'e propuneri, a subliniat în închisoare. Ei sînt ameninţaţi
in timpul preşedintelui Boscli) să că incidentele din ultimele zile pun saudit de condamnări grele şi amenzi.
formeze un guvern provizoriu, care in pericol acordul de încetare a os
să organizeze alegeri generale in tilităţilor, precum şi negocierile pri K U W E I T 9 (Agerpres). — P A R IS 9 (Agerpres). — tionează să se folosească de prezenta teme ai celor şase t«\ri membre ale
tr-un termen de şase sau nouă luni. Potrivit agenţiei M.E.N., postul de După cum s-a mai anunţai, la 13 unor miniştri dc externe ai ţărilor Pielei comune la 26 iulie la Bruxelles. © N E W Y O R K
Surse ale O S . A . afirmă ră hoUnîrea vind încheierea iiimi acord politic radio M e r c a a difuzat comunicatul iulie va avea loc la Paris o reuniu membre ale N.A.T.O. in capitala Fran A pretinde totuşi, scrie ziarul, că
constitutionalişlilor ar constitui un între părţile aliate In conflict. comun semnal la încheierea con vo r ne a Consiliului permanenl al ţei pentru a avea întrevederi se atitudinea franceză s-a modificat, ar Robert Menzies, primul m inis
birilor oficiale, care au avut loc la N.A.T.O., care va fi consacrată în parate, in special cu Joseph J.nns fi contrar adevărului. Parisul nu şi-a tru al Australiei, a părăsit Statele
Unite, îndreptindu-se spre patrie.
special situaţiei din Vietnam. La a-
(Olanda), cu Paul Henri Spaak (Bel
Riad, inlre o delegaţie a Kuw eitului
Reuniunea consultativă a 051 şi oficialităţile din Arabia Saudită. ceaslă reuniune şi-au anunţai prezen gia) şi cu Amintore Fanfani (Italia) schimbat poziţia. Totuşi, aceasta nu El a avut întrevederi cu preşe
înseamnă că guvernul francez refuză
dintele S.lt.A., Lyndon Johnson,
asupra crizei izbucnite in Pialn rn-
Belgiei.
ta miniştrii de externe ai
In comunicat se arată cu in timpul
orice propunere mai ales dacă italie
convorbirilor s-a căzut dc arord a* Canadei, Italiei şi Olandei. S U.A. va mună. nii ar abandona exigentele lor şi dară şi secretarul de stat, Dean Rusk,
W A S H I N G T O N 9 (Agerpres). — O .SA ., a făcui cunoscut Ia începutul supra împărţirii zonei neutre stabilite fi reprezentată de subsecretarul de in probleme reieritoarc la situa
Observatorii din capitala Franţei comisia Hallstein s»-ar relua adevă
I a cererea ambasadorului L'olum- şedinţei ră inlr-un viilor toarte a- de o parte şi dc alta a frontierei din stat George Bail, iar R.F. Germ ană îşi exprimă părerea că guvernul fran ratul său rol propunînd soluţii accep ţia din Vietnam şi A sia de sud-est
hiei. la W ash in gto n s-a întrunit joi prnpial cu sosi la W ashin gton un tre Kuweit şi Arabia Saudita. de secretul de stat în M.A.E., Cari cez ar putea să-si revizuiască poziţia tabile". Cxplicind această mlădiere în ansamblu. La W ash in gto n s-a
cea de-a 10-a reuniune consuli al ivă membru al comisiei de mediere al Reprezentanţii celor două (ari au Carstens : celelalte ţări vor fi repre sa şi chiar să facă unele concesii pen a poziţiei franceze, „Paris Jour" su b acordat o aten(ic deosebită aces
ministerială a Organizaţiei Slairlor O.S.A., dc la Santo Dom ingo. pentru căzut de acord asupra necesităţii zentate do reprezentanţii lor perma liniază : „In primul rînd, generalul de tor întrevederi, cunoscut liind
Americane penlru a dezbate proble a informa inlrunircn ministerială n- consolidării colaborării economice tru a aplana criza care s-a ivit în ca G aulle dorcşle să demonstreze că el sprijinul acordat de guvernul aus
ma dominicană. Deşi reuniunea s a snpra evoluţiei tratativelor privind dintre Kuweit şi A rabia Saudita şi nenţi pc lingă N.A.T.O. sau de func drul C L I . De altfel, ziarul „Paris nu este ostil Pielei comune, ci, din tralian politicii americane în a-
crearea unui guvern provizoriu în asupra sporirii volur-.ului schim bu ţionari superiori din M.A.E. Jour" de vineri dimineaţa scrie: „In
desfăşurat cu uşile închise, din sur conlră. doreşte s-o salveze. Pare, dc ceaslă regiune a lumii,
Republica Dominicană, acceptat de rilor comerciale. In comunicat se a-
se demne de încredere s-a aliat — Din surse oficiale franceze s-a a- cercurile guvernam entalc nu se con asemenea, evident că gu vern ul fran
ionic părţile. M o ra a declarat că nu rată, dc asemenea, că A rabia Sau- cez doreşte să evite o redeşteptare
potrivit agenţiei France Presse — că este autorizat să vorbească in numele dită şi Kuw eitul sini interesate in nuntat că ministrul de externe al sideră lotuşi ca ceva imposibil o re a nemulţumirilor ţărăneşti, mai ales Q D U S S E L D O R F
Jose Mora, secretarul general al comisiei. studierea unor proiecte economice. Franlei, Couve dc Murvillc, inton- uniune a miniştrilor afacerilor cx- în perioada campaniei pentru ale La Diissctdorf s-a deschis joi
gerile prezidenţiale. In acelaşi timp, in prezenta cancelarului vest-ger-
conchide ziarul, sarcinile bugetare man. Lu d w ig Erhard. C o n g re su l
care le-ar antrena eşecul Pielei co economic al Partidului U niunea
mune agricole nu poate lăsa impa creşlin-democrată. La lucrările
Sudan : Manifestaţii împotriva sibil pe premierul Pompidou şi pe congresului iau parte, de asem e
ministrul său dc finanţe,
Giscard
nea, preşedintele U.C.D., K o nra d
d’Cslaing". Adenaucr şi W a ltc r Hallstein,
A ce laşi lucru este recunoscut şi dc preşedintele Comisiei Pieţei co
O In g r u p a a d o u a a t u r n e u judecării Sui Rahman ziarul proguvcrnam cnlal „La Nation", mune. In discursul inaugural rostit
lu i i n t e r n a ţ i o n a l d e f o t b a l d e la care in comentariul său scrie r „Exis la deschiderea Congresului, fos
N e w Y o r k , K i l m a r n o c k (S c o ţia ) tă posibilitatea ca recurqînd Ia m e tul cancelar A den a u cr s-a referit
a î n t r e c u t cu 2 — 0 p c U Y s f tode noi de discuţie si la concesii îndeosebi Ia criza din cadrul Pie
B r o n w t c h A l h i o n (A n g lia ). K H A R T U M 9 (Agerpres). — Autorităţile sudaneze au anunţat reciproce — concesii pe care Franţa lei comune. E! a subliniat că re
I n c la s a m e n t u l g r u p e i c o n d u c e Din Khartum se relatează că A ii că în următoarele zile Rahm an va fi este dispusă să le facă la Bruxelles centa criza trebuie considerată ca
Ferencvaros B u d a p e s t a cu 2 p un c A bdel Rahman, conducătorul parti transportat cu avionul la Kashm el- în special în favoarea Italiei — firul „o problemă internă a instituţii
te din 2 m e c i u r i u r m o t ă d e F i l dului democratic popular, care u r Ghirba negocierilor să fie reînnodat“* lor C.E.E.".
m a m oclc — 2 p u n c t e d in 2 jo c u r i mează să lic judecat la 13 iulie în Postul dc radio O m du rm an a anu n
O C o n t i n u î n d u - ş i p r e g ă tir ile in localitatea K ashm el-Ghirbn, din ţai că la Khartum au fost interzise,
v e d e r e a m e c i u r i l o r d in p r e l i m i n a Sudanul oriental. se află deţinut în cu începere de joi, toate procesiuni
riile c a m p i o n a t u l u i m o n d i a l d e prezent în închisoarea din Khartum. le. demonstraţiile şi adunările in C O M E N T A R IU L ZILEI
f o tb a l s e l e c ţi o n a t a s la t\ilu i C h ile După cum se ştie î n tară au loc nu stradă şi în locuri publice. Această
a i n t î l n i t la S a n t ia g o d c C h ile pc meroase manifestaţii de protest în hotăriro a fost adoptată pentru a
c a m p i o a n a R S. C e h o s lo v a c e , D u - legătură cu darea în judecată a lui preveni orice fel rle incidente. D e
inter încordare politică
Jcln P v a g a . V ic t o r i a a r e v e n i t f o t Rahman. Chiar în oraşul unde ur claraţia guvernatorului capitalei su
b a liş tilo r c h il i e n i cu scorul d c mează să fie judecat, au avut loc în daneze, care prevede aceste
1-0 (0-0) p r i n g o lu l în s c r is d e ultimele zile ciocniri între membri dicţii şi care a fost citită de radio
P r ie to în m i n u t u l 62. Í § s i t í & i t f I - Om durman. cere cetăţenilor să res
ai partidului democratic popular şi
O P r o b a d e s p a d ă d in c a d r u l pecte aceste dispozitiuni ,,pentru a
c a m p i o n a t e l o r m o n d i a l e d c s c r i politie, în cursul cărora au fost o- asigura securitatea şi stabilitatea în în Ecuador
m ă , ce sc d e s fă ş o a r ă la P aris, R.P. M ONGOLA : ÎN FOTO : Palotul tineretului din Ulan Bator. morile 13 persoane. capitala sudnneză".
a f o s t c iş tig a tă d c m a g h i a r u l
Z o l t a n N e m c r c cu 4 v ic to rii. P e
lo cu l d o i s-a c la s a t J I c n r y U o s - Zilele acestea s-a produs o nouă pentru alegeri parlamentaro si pre
k y n s ( A n g l i a ) .7 v ic to r ii ( ]7 tuşe.) UN CORP ZBURĂTOR & FLAUT VECHI DE 4.000 tu c o r n e e a o c h iu l u i a u n o r d is c u r i & PIESE DE SCHIMB PENTRU eqravare a înfruntării dintre junta zidenţiale. De remarcat, de asem e
ia r p c tre i G. K o s t a v a ( U . R . S .S ) DEASUPRA ANTARCTICII DE ANI d in m a s ă p la stică . INIMA militară din Ecuador şi forţele dc nea, că V elasco I barra, fost pre
— .7 v ic to r ii (19 tu şe). U n e i o p e r a ţii a n a lo g e i-a u f o s t opoziţie care se pronunţă împotri şedinte al lării, a declarat la Bue
O M e c i u l d i n tr e M ih a il T a l şi A g e n ţ i il e a m e r i c a n e d c p re s ă In t i m p u l u n o r s ă p ă t u r i a r h e o l o s u p u ş i 100 d e o a m e n i a le c ă r o r P in ă c c v o r fi d e p ă ş i te u l t i m e l e va continuării u i u m qnvernări dc nos Aires, unde sc află în exil, că
L a jo s P o r tis c h p e n t r u p r e l i m i n a U P I. şi A P i n f o r m e a z ă că M i gice e fe c t u a t e în r e g iu n e a R ia z a n . c o r n e e era u a c o p e r it e cu c ic a tric e o b s t a c o le c a re sc o p u n r e u şite i mînă forte. Concretizată în dem ons se va înapoia în Iară pentru a lua
riile c a m p i o n a t u l u i m o n d i a l dc n i s t e r u l M a r i n e i d in A r g e n t i n a a s a v a n ţ ii s o v ie tic i a u d e s c o p e r it u n în u r m a u n o r a c c i d e n t e sau s-a u t o ta l e a h o m a g r o fe l o r , d e ja î n c o traţii antiguvernamentale, desfăşu parte la mişcarea în favoarea res
şa h d e la B e l d s-a încheiat î n a i n d a t p u b l ic i tă ţ i i u n c o m u n i c a i in f la u t cu o v e c h i m e de 4 000 d e ani. o p a c i fica t. La 61 d e p a c ie n ţi v e r o n a te d e s u c c e s in 60 la s u tă d i n rată atit în capitală cit şi in princi tabilirii constituţiei.
tea c o n s u m ă r ii c e lo r z e c e p a r tid e ca re se a f i r m ă că p e r s o n a l u l de la FA e ste lu c r a t d i n t r - u n os d c p a d e re a s-a a m e lio r a t, iar u n ii d i n c a z u r i de înlocuire a v a l v u l e l o r palul pori — G u a y a gu il — ea a Intervenţia autorităţilor militare
să re g o lit pe d i n ă u n t r u şi e ste tre ci v ă d de 4 ani.
p r e v ă z u t e in r e g u l a m e n t . F o s tu l b a z e le m a r i t i m e a r g e n t i n i e n e din i n im ii , sini. l u a te în c o n s i d e r a r e provocat o adincă nelinişte în rîn- nu a întîrziat — au fost arestaţi
c a m p i o n m o n d i a l o c iş tig o t în - A n t a r c t i c a a v ă z u t şi a fo to g r a fi a t d o u ă m e t o d e p e n tr u În lo c u ir e a v a l- rlurile echipei condu căi cart*, m i mdî mult» lideri ai opoziţiei, s-a
tr - u n stil m a g i s t r a l re a de a 8-a z b o r u l u n u i c o rp ca re d u p ă a s p e c t v u lc l o r v ă t ă m a t e . P r i m a c o n s t ă in nisterul de interne liind nevoit să ordonat închiderea şcolilor şi fa
pnif/atî si s c o r u l a d e ve n it. 6,2— şi f o r m ă a m i n t e ş t e d e o r a c h e tă în lo c ttir e a lo r cu v a l v u l e d i n m a t e recunoască, într-un comunicat, că cultăţilor din G uayaquil, conside
2 ,5 iu ta r o a r c a sa M ih a il T a l c o s m ic ă . C o r p u l o b s e r v a t se m i ş rie plastică. D a că sc ţ in e în s ă s e a în ţară ,,există o ambiantă de în rate centre de „subversiune”. au
u r m e a z ă să jo a c e in s e tn ifi.ia le cu ca in d ir e c ţia e s t , s c h i m b î n d u - ş i DE m a d e f a p t u l că a c e s te e l e m e n t e cordare politică". Fără să consti fost deportaţi conducători ai de
î n v i n g ă t o r u l m e c i u l u i Lars>m — d in c în d in c in d d ir e c ţia c ă tr e v es t, t r e b u i e să f u n c ţ i o n e z e d e 10.000 tuie o noutate, această recunoaşte monstraţiilor din acest oras. Dar
I v k o v , in c a r e c o n d u c e L a r s c n cu la o a l t i t u d i n e d e 48 d e g r a d e d e a d e o ri p e zi, d e v i n e e x p l i c a b i l d e re subliniază amploarea actualelor experienţa ultimilor ani de m o n s
4,8— 1,8 (J) s u p r a lin ie i o r i z o n t u l u i şi la o d is ce c h ir u r g i i c a u tă să în lo c u ia s c ă acţiuni îndreptate ‘împotriva juntei trează că prin represalii nu pot fi
O B o x e r u l ita lia n C iu lo Ri- t a n ţ ă d e circQ 18 k m d e b a z a ar- a c es t m a t e r i a l p la s tic p rin c e v a conduse de Ram on Castro Jijon. rezolvate problemele qrele în care
n n ld i a r e c u c e r it t it l u l d e c a m g e n tin ia n ă . C o m u n i c a t u l p r e c iz e a z ă PRETUTINDENI m a i so lid D e aici r e z u l t ă cea d e-a Principala revendicare a participan sc zbate Ecuadorul. Citeva cifre
p io n e u r o p e a n la c a te g o r ia s e m i că a cest o b ie c t a v e a p r o p r ie t a te a d o u a m e t o d ă c a r e a fo s t e x p e r i ţilor la demonstraţii — înlocuirea sînt semnificative în această pri
g rea i n v i u g i n d u - l (la R o m a ) p rin d e a sc o p r i şi a sta n e m i ş c a t In m e n t a tă . cu su c c e s , n u m a i p e m in i. regimului militar cu un quvern ci vinţă. Potrivit unui raport întocmit
a b a n d o n in cca d e a 18-a r e p r iz ă a t m o s f e r ă , p o r n i n d a p o i n i o v i U n f r a g m e n t d in p e r e te le a b d o m i vil care să elaboreze o nouă c on s de un grup de specialişti în pro
p e K l a u s G u m p c r t (R.F. G ^ n n u - te z ă f o a r t e m a r e O b i e c t u l a p u t u t na l al p a c i e n t u l u i e ste tă ia t a fa r ă tituţie si să organizeze alegeri qe- bleme agrare, 241 de familii de mari
n ă ) L a s ii r ş i t u l m e c i u l u i b o x e fi v ă z u l şi f o to g r a fi a t t i m p d e a- î m p o d o b i t cu incrustaţii. S p e c i a ♦ MARI INUNDAŢI! ÎN şi p la s a t î n t r - u n m u l a j d c p la s tic nerale — a fost enunţată cu o tărie latifundiari stăpîncsc 1 600.900 hec
liştii a p r e c ia z ă că a c est f la u t este PAKISTANUL ORIENTAL
ru l v e s t - g e r m a n a fo s t c u p r i n s dc p r o a p e 20 d e m i n u t e in c o n d iţ i i e x m o d e l a t d u p ă v a l v u l a c a re t r e j deosebită si în condiţiile întăririi tare de păminl, adică tot atîta cîl
u n u l d in cele m a i v e c h i i n s t r u m e n
o c riză d e n e r v i şi m e d i c i i n u c e p ţ i o n a le , d e o a r e c e c e r u l era p e r b u ie în lo c u ită . M u l a j u l şi ţ e s u t u l forţelor dc opoziţie care doresc deţin laolaltă 329.000 proprietari
te m u z i c a l e c u n o s c u te in V R .S S C a u r m a r e a p lo ilo r c a re e o n ii-
e x c l u d p o s ib ilii a lea ca el să ii f e c t l i m p e d e , a n u n ţ ă c o m u n i c a t u l v iu sin i a ş e z a te cu g rijă in a b d o restabilirea sistemului parlamentar. mici şi mijlocii. Datorită acestor
In p r e z e n t, f l a u t u l se a flă în m u n u ă să c a d ă fă r ă în c e ta r e , in c in c i
r e r u r s la e x c i t a n t e m a i a le s că In A g e n ţ i i l e d c p re s ă a m i n t e s c că m e n u l pacientului Ţ e s ă l u r i l e ra r e Această creştere a forţelor opozi mari latifundii, subliniază raportul,
u l t i m u l t i m p a u fo s t s e m n a l a t e a cest co rp . sau u n a llu l a s e m ă n ă z e u l I n s t i t u t u l u i d e te a tr u , m u z ic ă d is tr ic te d in P a k i s t a n u l oriental au fo st tă ia te a fa ră , p r o l i fe r e a z ă şi ţiei a fost subliniată de observato aproximativ 70 la sută din populaba
razuri, d e d o p i n g p e r in g u r ile tor, n f o s t o b serva t, şi d e o a m e n i i şi c i n e m a t o g r a f i e d in l e n i n g r a d . s-a u p r o d u s m a r i i n u n d a ţ i i P o t r i se m u l e a z ă p e m o d e l u l d e p la stic. rii din Q u ito îndeosebi în urma u- Ecuadorului. în cea mai mare parte
p r o f e s i o n is te d e ş t i in ţ ă d e la b a z e le d e c e r c e v it r e la tă r ilo r p re se i p a k is ta n e z e , L a 6 s ă p t ă m î n i d u p ă a c ee a nu m a i nei recente răscoale, nereuşite la ţărani nu posedă mijloacele nece
ta re c h il i e n e şi b r ita n ic e . S e a f i r O PROCEDEU DE n u m a i In r e g iu n e a C h K a o n q au ră garnizoana din provincia „El O r o ”. sare de existentă.
m a s fă ră a d ă n o s i 80 000 d e p e r s o a r â m i n e d e e it să se s c o a tă v a l v u l a
LOTO— CENTRAL m ă că el avea o c u lo a r e ro şic- RESTABILIRE A VEDERII ne. I n u n d a ţ i i l e au a fe c ta t în total Totodată se subliniază ca un ele Activitatea politică a opoziţiei din
v e r z u i e cu n u a n ţ e d e g a lb e n , „ a r tific ia lă " , o b ţ i n u t ă in c o n f o r m i
La tragerea din 9 iulie 1965 800 000 de persoane şi au provo- ment semnificativ în direcţia unei Ecuador constituie încă un element
b le u , a lb şi o r a n g e ta te r u p r o c e d e u l d e sc ris m ai sus
au fost extrase din urnă urm ă Dr F. C o r d o n a d e la C e n tr u l car m a r i p a g n h e r e c o lte lo r modificări a raportului de forţe p o al procesului de emancipare oen-
toarele num erar A g e n ţ i il e d e p re s ă c ita te p r e c i m e d i c a l C o l u m b i a — P r e s b i te r i c n A p e l e a 1.7 r î u n eon*>nuă să şi să se g r e f e z e pe i n i m ă d e d a ta nomico-socială cp se desfăşoară in
CO. 36, 9, I, 37, 33. 3, 61. G7, 33 z e a z ă că o r ig in e a c o r p u l u i z b u r ă (S .U .A ) a re u ş it să r e s ta b ile a s c ă crea scă , u n c ie d e p ă ş i n d d e ja cota a c e a s ta în lo cu l şi p e lo c u l c e le i litice. crearea „juntei patriotice na prezent în numeroase ţări ale A-
Premii suplimentare : tor o b s e r v a t n u a fo st id e n tific a tă . v e d e r e a a 4 o rb i p r in i m p l a n t a r e a d e a la r m ă . lalte. ţionale” — qrupare care se pro merieii latine.
17. 50, 30 nunţă penlru un guvern civil şi A. TOTW .
Fond de premii 752.75G lei.
Redacţia şl odmiulslra ţia ziarului str. Dr. Pelru Groza nr, 25, telefon 15 88, 12 75, 15 05, Taxa plătită 1n numeiar confoim apiob ăn l Diiec|iei Generale P.T T R. - nr 263.328 din 0 noiembrie 1949. — Tiparul» întreprinderea polîgrallcâ Huoedoara Deva. 40 0 * '