Page 37 - 1965-07

P R O L E T A R I D I N T O A T E T A R IL E , Ü N I T I - V Ä I T E L E G R A M A
E x p o z iţie

Tovarăşului Jumjaaghiin Ţedenbal
O expoziţie interesantă s-a des­
chis sîmbălă în strada G abroveni Prim-secretar al Comitetului Central
din Bucureşti. Ea cuprinde peste
420 de prototipuri de articole de al Partidului Popular Revoluţionar Mongol
îmbrăcăminte de protecţie pentru Preşedintele Consiliului de M iniştri
muncitorii din diverse sectoare. al Republicii Populare Mongole
U nul din standuri prezintă îm bră­
căminte din asbest aluminizat care Tovarăşului Jamsaranghiin Sambu
se utilizează în oţelărit, prelucra­
rea metalelor şi in alte locuri de Preşedintele Prezidiului M arelui Hural
m uncă unde se lucrează cu m a­ Popular al
teriale incandescente sau la tem­ Republicii Populare Mongole
peraturi înalte. A lături sînt ex­ Ulan-Bator
puse costume din piele pentru su ­
dori, forjori, etc. Se pot vedea nu­ In numele Comitetului Central al Partidului M u n citoresc Român, C o n ­
meroase articole, c a : încălţămin­ siliului de Stat. C onsiliului de Miniştri ale Republicii Populare R o ­
te, mînuşi, căşti, apărătoare pen­ mâne, al poporului român şi al nostru personal, vă transmitem dum ­
tru faţă, din cauciuc şi materiale neavoastră şi prin dumneavoastră Comitetului Central al Partidului
plastice pentru protecţia m unci­ Popular Revoluţionar M o ngo l. Prezidiului M a relu i H ural Popular, C o n ­
torilor din mine, industria chimică siliului de M in iştri ale Republicii Populare M o n g o le şi poporului m o n ­
şi din alte sectoare. In alte stan­ gol sincere felicitări cu prilejul celei de-a 44-a aniversări a Revoluţiei
duri se găsesc haine de protecţie Populare M ongole.
pentru lucrătorii din laboratoare, Fţe-.ca prietenia şi colaborarea frăţească care s-au statornicit între ţă­
spitale, magazine, birouri, ele. rile noastre să se dezvolte in interesul popoarelor român şi mongol, al
După experimentare, aceste pro­ cauzei socialismului şi păcii în lume.
totipuri vor fi introduse în pro­ Folosim acest prilej pentru a vă ura dumneavoastră şi poporului mon­
ducţie de serie. gol noi succese în opera dc construire a socialismului în Republica
Populară M ongola.
Expoziţia a atras încă din prima
zi alentia a numeroşi specialişti 1
din ministere şi organizaţii eco­ NICOLAE CEAUŞESCU
nomice centrale. P rim -secreta r al C o m ite tu lu i C en tra l
a l P a rtid u lu i M u n c ito r e s c R o m a n
(Agerpres)
CHIVU STOICA
P re şe d in te le C o n siliu lu i d e S tat
al R e p u b lic ii P o p u la re R o m â n e
RECOLTEAZĂ GRIUL întâlnire ION GHEORGHE MAURER

P r e şe d in te le C o n siliu lu i d e M in iş tr i
al R e p u b lic ii P o p u la re R o m â n e
Peste 600 de tineri ulemişti din
In accslc zile, pe ogoarele co­ aşezai în clăi perfect aliniate pen­ oraşul Sebeş au avut o înlîlnire
operatorilor din Sebeş se desfă­ tru a permite executarea arături­ cu tovarăşul G eorge Homoşteanu,
şoară o muncă rodnică. Ţoale for­ lor. Analizînd faza de coacere a prim-secretar al Comitetului raio- j
ţele si mijloacele de lucru se a- griului am apreciat ca se poate nai de partid din Sebeş, delegat la Primirea de către tovarăşul Chivu Stoica
flă acum in ciinp, pe tarlalele c ul­ intra la recoltat şi cu combina. cel de-al IV -lea Congres al P.M.R.
tivate cu cereale pâioase. Se lu ­ Pentru ca aceasta să lucreze din La întilnire au participat tovarăşi a primului ministru al Republicii Somalia
crează din plin la strinsul recol­ plin au fost asigurate mijloace­ din biroul raional de partid, con­
tei. M u n c a organizată în mod chib­ le de transport necesare iar m u n ­ ducători de întreprinderi şi insti­
zuit a contribuit la terminarea re­ ca s-a organizat in bune condiţi- tuţii din oraş, secretari ai orga ­ Preşedintele C onsiliului de Stat al tr-o atmosferă de caldă cordialitate,
coltării orzului pe cele 28 hectare uni. nizaţiilor de partid din întreprin­ R.P. Române, C h iv u Stoica, a primit au asistat G rigore Geamânu, secreta­
obţinîndu-se o producţie medie de Prin hărnicia dc care dau do­ derile localităţii. sîmbătă pe primul ministru al Repu­ rul C onsiliului de Stat şi Corneliu
peste 2.000 kg la hectar. Cele mai vadă cooperatorii de la Sebeş şi
Tovarăşul George Homoşteanu blicii Somalia, Abdirazak Haji Hus-
bune rezultate la recoltat le-a ob­ mecanizatorii care deservesc a- Mânescu, ministrul afacerilor externe.
a prezentat tinerilor peisajul în­ sein şi persoanele care îl însoţesc.
ţinut brigada a IlI-a de cimp, con­ ceastă unitate, există garanţia că
floritor al ţării, ilustrat în proiec­ La primire, care s-a desfăşurat in- V (Agerpres).
dusă dc Daniel Stanciu. O con­ şi rodul bogat al lanurilor de
tele de Directive ale celui de-al
tribuţie preţioasă la strînsul orzu­ griu, ce se întind pe 000 de hec­
lui şi-au adus-o si mecanizatori tare, va fi strins şi depozitat în IV-lea Congres. Tinerii au înini-
din brigada lui G heorghe Natra- magazii la timp şi fără pierderi. nat tovarăşului Homoşteanu un La Consiliul de M iniştri au continuat
album cu fotografii cu aspecte din
pei. Pentru predarea obligaţiunilor viata şi activitatea tinerilor din
A cum , cooperatorii de aici lu­ contractuale la griu munca s-a raionul Sebeş. A avut apoi loc un convorbirile oficiale româno-somaleze
crează la strinsul paielor şi Ia organizat astfel, îneît griul să fie frumos şi variat program artistic,
eliberarea terenului. transportat de la combine direct
prezentat de formaţiile artistice La C onsiliul de M iniştri al R. P. şl somaleze care au participai la
O preocupare permanentă o c- la baza de recepţie.
ale pionierilor, clasate pe primele Române au continuat sim bălă c on ­ convorbiri.
xistat la această unitate şi pentru Entuziasmul cu care muncesc vorbirile oficiale româno-somalezc.
controlarea stării de coacere a la­ cooperatorii noştri va contribui locuri la faza raională a concursu­ ★
C u iiecare z i ce trece, secerişu l c u p r in d e ş i in re g iu n e a noastră La amiază a avut loc solemnitatea Primul ministru al Republicii S o ­
nurilor de grîu. Cu două zile în la buna desfăşurare a lucrărilor lui artistic al pionierilor şi şco­ malia, Abdirazak H aji Hussein, a o-
urmă s-a găsit că este momentul de seceriş. la n u ri to t m a i în tin s e d e o rz şi griu. . , . larilor, formaţia de estradă a fa­ 6emnării Com unicatului comun. D o ­ ferit sîmbătă un dejun în cinstea pre­
potrivit pentru începerea seceri­ C o n ştien ţi d e ta p tu l că orice oră b u n ă d e lu cru irosita d u ce la bricii de hîrtie Pelreşti şi forma­ cumentul a fost semnat de preşedin­
şului. Prima dată s-a trecui la A U R O R A A L B U p ie r d e ri d e recoltă, m eca n iza to rii d e la g o sp o d ă r ia agricolă d e stat tele C onsiliului de M iniştri al R.P. şedintelui C onsiliului de Miniştri al
R.P. Române, Ion G heorghe Maurer.
recoltatul manual cu coasele, ln- inginer la cooperativa d in M in tia d a u o a d evă ra tă bătă lie p e n tr u a secera cu a ju to r u l c o m ­ ţiile artistice din Ş u g a g şi A pol- Române, Ion G heorghe Maurer, şi In timpul dejunului, primul m inis­
b in elo r o rz u l d e p e cele 450 hectare cit are c u ltiva t g o sp o d ă r ia cu a- dul de Jos care vor pleca în tur­
tr-o singură zi de lucru au losl agricolă de producţie tru al Republicii Som alia şi preşe­
neu pe litoralul M ă rii Negre. de prim-ministrul Republicii S o m a ­
secerate 30 de hectare. Snopii s-au din Sebeş ceastă plantă. dintele Consiliului de M iniştri al
In lo t o g r a l ie : A s p e c t d e la recoltarea o rzu lu i lia, Abdirazak Haji Hussein. A u fost R.P. Române au rostit toasturi.
F oto : /. T E R b K de faţă persoanele oficiale române (Agerpres).
Ore preţuite... s-au bazat pe sprijinul mecanizato­
rilor. In acest scop, în tarlaua „Din­
tre drum uri“ au croit căi pentru com ­
bine şi au venit în cim p cu căruţele
In tarlaua numită «Drumul Orăşti- loace de transport preiau încărcătura şi sacii necesari. Se făcuse însă ora
ei" am făcut un popas. Pe lingă cele Wi drumul ei spre magazie. Fiecare 12 şi paletele rabotorului combinei
trei combine care lucrau la strînsul oră este lolosită judicios încă nu aplecaseră nici un mănunchi
recoltei, pe ultimul hectar cu orz am Aceeaşi constatare am făcut-o si P R A C T I C A
înlîlnit-o pe tovarăşa Sidonia Muntea- la G.A.S. Bircea. După o scurtă v i­ de sr'~e. Patru cooperatori şi două
nu, brigadieră de cîm p la cooperativa zită în cimp la combine, am obser­ căruţe au aşter'at pînă ce mecani­
agricolă de producţie din Sintandrei. vat strădania lucrătorilor de la a- zatorul Nicolae Şarlea a gresat combi­
Ne-am Interesat care este stadiul lu ­ ceastă unitate pentru a stringe la na. C ind să pornească insă la lu­
crărilor de seceriş la această unitate. timp orzul de Toamnă de pe cele 159 cru, a constatat că lanţul de la ele­
— A z i vom reuşi să strîngem recol­ hectare.
ta de orz de pe mai bine de 60 la — A m stabilit ca în trei zile bune v ilo r sare de pe pinioane. C e să W
sută din cele 32 hectare. Orzul a dat dc lucru să terminăm recoltatul, ne facă? S-a apucat de reparaţii. Intre
o producţie bună. Spre exemplu pe spunea tov. ing. Sabin Blada, direc­ timp unul dintre autoatelier »le
această tarla am obţinut peste 3000 torul gospodăriei. De aceea, folosim S M.T. din Orăştie a trecut in grabă, P R E G A T f R E A
k g la hectar, ne relata cu mîndric judicios fiecare oră bună de lucru
brigadiera. M u n c a rodnică din cursul precum şi întreaga capacitate a com ­ fără să oprească, deşi avea datoria Cine şi cum
unui întreg ciclu de producţie se m ă­ binelor. M u ltă preocupare manifestă să facă acest lucru. Staţionarea com ­
soară acum în cantitatea de orz ob­ in această privinţă mecanizatorii D u ­ binei era păgubitoare atît pentru me­ V I I T O l L O R
ţinută la hectar. De pe combine sa­ mitru Florea, O ctavian Dînşorean, canizatori, dar mai cu seamă pentru R
cii sînt descărcaţi în două căruţe Gheorghe Popa şi alţii. Zilnic, fie­
care îi scot la marginea tarlalei unde care din ei recoltează peste 10 tone cooperatori care încă nu recoltaseră se ocupă de
sînt cîntăriti iar de aici alte trei mij- de orz. nici un hectar cu orz. Se impune ca
m ' i cii de pe ateliere să manifeste M U X C I R I
...şi staţionări păgubitoare maî multă orientare şi spirit de o- T O
perativitate. La Spini e necesar să se
treacă şi la recoltatul manual. In a-
Lanurile cu orz ale cooperatorilor recoltări. Pînă ieri însă (la ora 12),
ccst sens se cere o mai bună orga­
din Spini, raionul Orăştie s-au copt cind vizitam această unitate nu s-a
I uzina însăşi. In loc de catalog organizat o şedinţă a colectivelor de (trupul 4 care In momentul de (aţă maiştri de pe şantierele LC.S.H. fată
de-a binelea. D e aceea, a fost luată recoltat nimic din suprafaţa de 24 nizare a muncii şi din partea coope­ Soneria a fost înlocuită cu si­ noscut tov. ioan Ungur, director de tr-un spor de producţie pe luna iulie. Dar, mai exislă şi un „dar". N u
hotărîrea să sc treacă imediat la dc hectare. M o tiv u l? Cooperatorii ratorilor. rena, clasa, alelierul-şcoală, cu studii al grupului şcolar C .S.H ., îna­ La termocentrala Paroşeni, elevii poale li găsită nici o explicaţie sau
inte de începerea practicii de vară am
muncitori
alături
ljcral
de
la
au
unor
pentru
justificare
atiludinea
— marca de ponlaj. Profesorii
— muncitori cu cunoştinţe largi,
îndrumare in care şefii de secţii au
de cîţiva elevi repartizaţi în practi­
întemeiate pe adinca expe­ prezentat referate privind activitatea este domontat pentru reparaţii. „ A că. D u p ă terminarea unei lucrări, e-
fost un bun prilej de concretizare
rienţă. de instruire a elevilor în practică. In a problemelor teoretice — ne declara levii din anul II dulgheri au fost tri­
Practica de vară. In marile în­ urma acestei analize, s-au luat măsuri inginerul Dum ilru Coşa — înlrucit mişi înapoi la şcoală, d^şi perioada
treprinderi ale regiunii, sute de pentru eliminarea lipsurilor şi crea­ fiecare piesă a putut fi studiată se­ de practică nu se terminase. Elevii
P € M A G fS T R A L t elevi ai şcolilor profesionale, rea celor mai bune condiţii de m u n ­ parat. Trebuie să recunoaştem că, in- anului II — lăcăluşi-mecanici-moi.ta»
¡sl con­
muncitorii de miine.
că. In timpul practicii, de fiecare cla­
fruntă pregătirea cu cerinţele să au răspuns profesorii de tehnolo­ văţînd şi lucrînd în acelaşi timp. e- lori, in loc să fie folosiţi, conform
levii nc-au ajutat şi pe noi".
preMătirii, la montarea maşinilor-uncl-
producţiei. Unii şi-au încheiat gia meseriei, care sînt şi ingineri în Majoritatea muncitorilor se poartă te, au fost puşi să lucreze instalaţii
deja activitatea de practică, se d iile unde elevii fac practică. Pc bine cu elevii, îi primesc Irumos. sanitare. In unele cazuri au fost fo­
alţii sini incă la locurile de lingă aceştia, cei 7 maiştri angajaţi Atitudinea muncitorului este deter­ losiţi la săparea de canale, evacuarea
muncă. ai şcolii noastre au urmărit pas cu minată insă şi de comportarea ele­ apei şi curăţatul zgurii în urma su ­
Cui au fost încredinţaţi ele­ oas activitatea de practică a elevilor. vului. Dacă acesta e respectuos şi dor­ durilor. A ce şli elevi vor fi muncitorii
vii în timpul practicii ? Tainele Ştefan Bodolan, de la serviciul personal nic dc a învăţa meserie, creşte şi in­ E de miine, poale chiar al I.C.S.H.-ului,
— Trebuie să remarc — arată tov.
meseriei au fost transmise noii

fată de el.
teresul
I generaţii ? C u m activează colec­ Si invătămînt al C.S.H. — că înche­ semnificativ exemplul arătat dc m ai­ toarele cad re ?
muncitorului
A şa îşi pregăteşte întreprinderea vii­
tivele dc îndrumare ? Şcoala c
ierea corectă a contractelor cu m u n ­
strul Chiriac Rusu, de la atelierul me­
prezentă la locul de
muncă ?
citorii care instruiesc elevii a contri­
canic al sectorului V I I I de la E.M.
Colectivele există.
Elevul e cuprins in viaţa aces-
bui» mult la bunul mers al desfăşu­
Petrilo. Strungarul Pop losif nu s-a
Raionul Ilia în anii marilor înfăptuiri teia ? Cît dc inalt e criteriul e- rării muncii. Cu toate acestea, unii arătat prea bucuros de a primi un Activează ?
muncitori nu s-au achitat cum trebuie
xigenţei ?
întrebările la
Iată
ucenic. După numai trei zile însă a
dc sarcina încredinţată, neqlijînd e-
care încearcă să dea răspuns
venit la maistru şi i-a sp u s: „E un
levii si tolerind chiar unele absente.
ancheta noastră întreprinsă in
băiat grozav. Tot ce vede la mine,
I Valea Jiului şi Hunedoara. A$a au procedat tovarăşii llisei Ioan, prinde. Ii place meseria".
Schneider ioan, G ostian Ioan, Tocaci Fără îndoială, atitudinea m unci­ Pentru buna desfăşurare a practi­
Lăsam în urmă frumoasele aşezări acesta întunecat, un altul, viu, lumi­ intr-o măsură din ce în ce mai mare Ladislau şi alţii. torilor de la locul de producţie este cii elevilor sînt constituite colective
ale Orăştiei. şi primul popas pe tra­ nos. mecanizarea lucrărilor agricole. A Cui încredinţăm esenţială. Dacă aceştia se ocupă cu de îndrumare, formale din ingineri
seul nostru îl facem în comuna llia, Intrăm pe uliţele satului Răduleşti. fost înfiinţată în anii şesenalului şi şefi, maiştri de secţii sau sectoare,
astăzi centru de raion. Apoi, pornim A v e m impresia că satul acesta s-a ri­ în prezent deţine peste 100 tractoare. Comunicarea grijă de pregătirea ucenicilor, dacă serviciile personal si invăţămint*
să străbatem şoselele şi drumurile dicat aici acum 3-4 ani. Nici urmă 150 semănători mecanice, circa 50 elevii ? stimulează interesul profund al a- Aceste colective există în toate între­
raionului, de la o localitate la alta. din cele 40 de case acoperite cu paie combine pentru recoltatul cerealelor între generaţii ccstora pentru meserie, se pot obţine prinderile unde elevii fac practică,
C a peste lot, şi pe aceste meleaguri despre care am aflat de la bălrinii şi multe alte maşini agricole. Tot in Înainte de perioada de practică — rezultate foarte bune. insă activitatea cu elevii o desfăşoa­
ne întîmpină noul la fiecare pas. Im ­ satului. Acum, în lot satul sînt peste Dobra îşi are sediul ş» întreprinde­ ne relatează iov. Martin Biro, direc­ — Locul palmei zilnice pe care o ră aproape numai maiştrii din secţii.
presia insă. este parcă mai puterni­ 60 dc case şi toate par noi. rea forestieră. In ultimii ani şi m u n ­ tor ai Grupului şcolar minier Petro­ La Atelierele mecanice ale secto­ primeam pe vremuri, cind învăţam Conducerea G rupului şcolar minier
că... In minte stăruie tabloul înceţo­ De fapt, 41 de case sînt nou con­ ca forestierilor a fost mult uşurată şani — s-a făcut o instruire cu ele­ rului 9 A de la E.M. Lupeni, elevii meserie, l-au luat vorba bună, sfa­ din Petroşani sublinia că la exploa­
şat a! raionului, aşa cum ni l-am i- struite, restul sini renovate. Iar în prin introducerea mecanizării: fieră­ vii privind felul de a se comporta din anul 1— sudori, sub îndrumarea tul părintesc — nc spune maistrul, tările miniere din V a le a Jiului a-
maginat în timp ce ni se relata des­ mijlocul salului, o construcţie mare straie mecanice, funiculare, tractoa­ muncitorilor, au executat lucrări care losif Slciner — de la atelierele e-
pre viaţa pe care o duceau oam e­ care adăposteşte şcoala de 4 ani şi re. gradul de mecanizare fiind astăzi cu muncitorii, respectarea normelor la receptionare au fost calificate ca lectrice. E unul din numeroasele e- ceste colective nu-şi trăiesc cu ade­
nii de aici cu două decenii in urmă. căminul cultural. de 55 la sută faţă de numai 10 la de tehnico securităţii la noile locuri bune. M u n c a lor — ne spune tehni­ xemple de atitudine plină de grijă vărat viaţa. Dacă fiecare membru al
de muncă. După repartizarea pe me­
colectivului s-ar ocupa îndeaproape
lnchipuiti-vă şi dumneavoastră La Ohaba, privirile ne-au fost a- sulă cit era in 1959. Producţia g lo ­ serii, am făcut cunoscute întreprinde­ cianul Slan Papuc — s-a concretizat in ­ şi afecţiune faţă de elevi. de elevi, nu s-ar produce fenomenul
dragi cititori! Pe atunci, aşezările ra­ trasc de impunătoarea construcţie a bala a acestei Întreprinderi a crescut rilor conţinutul programelor analitice suprasolicitării maiştrilor care se o-
şcolii de 8 am. în aceste zile tran­ in aceeaşi perioadă cu 103 Ia sută,
ionului se numărau printre cele mai de practică pentru ca inginerii, sofii cupă de practică. Deficienţe în acti­
înapoiate şi slab dezvoltate. O c u ­ sformată în tabără de vară pentru producţia marfă cu 214 la sută, iar
pionieri şi şcolari. productivitatea muncii cu 71 la sută. de secţii si maiştrii respectivi să ştie vitatea colectivelor de îndrum are so
paţia principală a locuitorilor — a-
Reţinem cîteva cifre din statisticile ce lucrări trebuie să execute cu ele­ manileslă şi în locurile unde fac prac­
giicullura. O agricultură mult prea ...La Certej, M u n ce lu l Mic, am cu­
la zi: In total, în raion funcţionează vii. Fiecare maistru din secţiile in tică elevii G ru pu lu i şcolar minier din
înapoiată şi săracă ca să dea vreo noscut cele două exploatări miniere
106 unităţi şcolare pentru învăţămîn- care există elevi în practică, sub su ­ Lupeni şi ai G rupului şcolar al C.S.
satisfacţie. Industrie... atît cil renta în plină dezvoltare: Certejul, exploa­ Hunedoara.
pentru patroni exploatarea z 'căm in - lul qeneeral şi două şcoli medii — tare mai veche dar care abia în anii pravegherea inginerului i-a reparti­
la liia şi Certej; numai in anii 1959- zat celor mai buni muncitori si a ur­
lelor din munţii Săcărimbului. Sale noştri a devenit o adevărată locali­ Intre raţiunea de a exista formal
întregi, cu case acoperite cu paie, 1965 au fost construite 50 de scoli tate industrială şi M u n ce lu l Mic. al mărit îndeaproape program ul de lu­ si desfăşurarea activităţii, colectivele
în care neştiinţa de carte întrecea ori­ cu 132 săli de clasă. cărui act de naştere a fost semnat in cru al elevilor în timpul practicii. de îndrum are trebuie să urmeze calea
ce măsură. In lot raionul, peste 15.000 Deci, asemenea construcţii noi vom 1960, primul an al şesenalului. La U.R U.M. Petroşani, unde avem unei munci pline de responsabilitate
de analfabeţi, adică 31,34 la sută din întilni în majoritatea satelor. Dacă Pe traseul nostru, aproape pe toate cel mai mare număr dc elevi in prac­ cu elevii In limpul practicii ele tre-
populaţie. Erau şi sale în care mai nu şcoli, cămine culturale sau m aga­ drumurile de şes sau de munte, prin tică, conducerea uzinei a numit un buie să-şi întocmească planuri dc
mult de 80 la sută din locuitori nu zine mixte. Pentru că tot numai în fala ferestrelor maşinii, defilează maistru care se ocupă in mod special muncă cu sarcini concrete pentru fie­
ştiau nici măcar să se semneze. D e s­ anii şesenalului în satele raionului slîlpii cu firele de joasă tensiune, de coordonarea şi controlarea practi­ care om, iar îndeplinirea acestor sar­
au fost construite 42 de cămine cul­ cii. Acesta urmăreşte îndeaproape res­
pre aceasta povestesc bălrinii din semn că curentul electric a pătruns
Visca, Băgara, M u n ce lu l Mare, Vorţa turale. şi pătrunde în tot mai multe sate. pectarea graficului de rotalie al ele­ cini să fie urmărită cu m axim um de
şi din alte sale. Drumurile, aproape Aici, o remarcă. Înainte de 1944. Certejul, comună de munte, are şase vilor, prezenta la practică şi felul lu­ exigentă.
impracticabile; în unele sate nici cu nu existau decit 2 cămine culturale. sate şi toate sînt electrificate,* satele crărilor pe care le execută.
căruţa nu puteai pătrunde. Iluminatul In prezent sînt 98. răsfirate ale comunei Lăpugiu — Fin- M a i putină preocupare se obser­
în locuinţe se lăcea cu lampa de pe­ Dar, să lăsăm cifrele, deşi ele sînt loag, Grind, Lăsău, Ohaba. Teiu — vă la exploatările miniere unde în ­ Prezenţa şcolii...
trol, dar mai ales cu opaiţul din seu. expresive, convingătoare. Să înfăţi­ sînt, de asemenea, electrificate. In treaga instruire practică e lăsată în
O am e nii îşi îngrijeau sănătatea cum şăm mai departe unele din localită­ total, 34 de sate electrificate. A n u l seama maistrului de atelier sau de
au apucat din bătrini; în tot raionul ţile vizitate. Iată de pildă comuna sector care, in mod obişnuit, e foarte ...este necesară si în perioada prac­
Dobra. Aici, pe lîngă noile construc­ R. B U D I N ticii de vară, pînă Ia încheierea de­
nu erau decîl 4 medici... solicitat de producţie sau nu poate
ţii am întîlnit şi unităţi şi instituţii Folo: I. T E R E K să se ocupe cum trebuie de elevi. finitivă a situaţiei şcolare a elevi-
Realitatea pe care o întîlnîm în ca­ nou create. Este vorba de Staţiunea Elevi din anul II electricieni de la G rupul şcolar Lupeni la orele d c -----------------------------------------
lea noastră, ţese alături de tabloul dc maşini şi tractoare care asigură (C o n tin u a re in pag. a 2-a) — Pentru a elimina lipsurile sesi­
zate în anii trecuţi — ne face cu ­ practică. ( C o n tin u a r e In pag. 3 -a 1