Page 37 - 1965-07
P. 37

P R O L E T A R I  D I N   T O A T E   T A R IL E ,  Ü N I T I - V Ä I                     T E L E G R A M A
                                                                                                                                                   E x p o z iţie


                                                                                                                                                                                        Tovarăşului  Jumjaaghiin  Ţedenbal
                                                                                                                                                   O   expoziţie  interesantă  s-a  des­
                                                                                                                                                 chis  sîmbălă  în  strada  G abroveni            Prim-secretar  al  Comitetului  Central
                                                                                                                                                 din  Bucureşti.  Ea  cuprinde  peste
                                                                                                                                                 420  de  prototipuri  de  articole  de            al  Partidului  Popular  Revoluţionar  Mongol
                                                                                                                                                 îmbrăcăminte  de  protecţie  pentru               Preşedintele  Consiliului  de  M iniştri
                                                                                                                                                 muncitorii  din  diverse   sectoare.               al  Republicii  Populare  Mongole
                                                                                                                                                 U nul  din  standuri  prezintă  îm bră­
                                                                                                                                                 căminte  din  asbest  aluminizat  care   Tovarăşului  Jamsaranghiin  Sambu
                                                                                                                                                 se  utilizează  în  oţelărit,  prelucra­
                                                                                                                                                 rea  metalelor  şi  in  alte  locuri  de       Preşedintele  Prezidiului  M arelui  Hural
                                                                                                                                                 m uncă  unde  se  lucrează  cu  m a­                         Popular  al
                                                                                                                                                 teriale  incandescente  sau  la  tem­                  Republicii  Populare  Mongole
                                                                                                                                                 peraturi  înalte.  A lături  sînt  ex­                                             Ulan-Bator
                                                                                                                                                 puse  costume  din  piele  pentru  su ­
                                                                                                                                                 dori,  forjori,  etc.  Se  pot  vedea  nu­  In  numele  Comitetului  Central  al  Partidului  M u n citoresc  Român,  C o n ­
                                                                                                                                                 meroase  articole,  c a :  încălţămin­  siliului  de  Stat.  C onsiliului  de  Miniştri  ale  Republicii  Populare   R o ­
                                                                                                                                                 te,  mînuşi,  căşti,  apărătoare  pen­  mâne,  al  poporului  român  şi  al  nostru  personal,   vă  transmitem   dum ­
                                                                                                                                                 tru  faţă,  din  cauciuc  şi  materiale   neavoastră  şi  prin  dumneavoastră  Comitetului   Central  al   Partidului
                                                                                                                                                 plastice  pentru  protecţia   m unci­  Popular  Revoluţionar  M o ngo l.   Prezidiului  M a relu i  H ural  Popular,  C o n ­
                                                                                                                                                 torilor  din  mine,  industria  chimică   siliului  de  M in iştri   ale  Republicii  Populare  M o n g o le   şi  poporului  m o n ­
                                                                                                                                                 şi  din  alte  sectoare.  In  alte  stan­  gol  sincere  felicitări  cu  prilejul  celei  de-a  44-a  aniversări  a  Revoluţiei
                                                                                                                                                 duri  se  găsesc  haine  de  protecţie   Populare  M ongole.
                                                                                                                                                 pentru  lucrătorii  din  laboratoare,   Fţe-.ca  prietenia  şi  colaborarea  frăţească  care  s-au  statornicit  între  ţă­
                                                                                                                                                 spitale,  magazine,  birouri,   ele.   rile  noastre  să  se  dezvolte  in  interesul  popoarelor  român  şi mongol,  al
                                                                                                                                                 După  experimentare,  aceste  pro­  cauzei  socialismului  şi  păcii  în  lume.
                                                                                                                                                 totipuri  vor  fi  introduse  în  pro­  Folosim  acest  prilej  pentru  a  vă  ura  dumneavoastră  şi  poporului  mon­
                                                                                                                                                 ducţie  de   serie.               gol  noi  succese  în  opera  dc   construire  a  socialismului  în  Republica
                                                                                                                                                                                   Populară  M ongola.
                                                                                                                                                   Expoziţia  a  atras  încă  din  prima
                                                                                                                                                 zi  alentia  a  numeroşi  specialişti   1
                                                                                                                                                 din  ministere  şi  organizaţii  eco­                         NICOLAE  CEAUŞESCU
                                                                                                                                                 nomice  centrale.                                        P rim -secreta r  al  C o m ite tu lu i  C en tra l
                                                                                                                                                                                                           a l  P a rtid u lu i  M u n c ito r e s c   R o m a n
                                                                                                                                                                    (Agerpres)
                                                                                                                                                                                                                   CHIVU  STOICA
                                                                                                                                                                                                            P re şe d in te le   C o n siliu lu i  d e   S tat
                                                                                                                                                                                                            al  R e p u b lic ii  P o p u la re  R o m â n e
         RECOLTEAZĂ  GRIUL                                                                                                                             întâlnire                                             ION  GHEORGHE  MAURER

                                                                                                                                                                                                          P r e şe d in te le   C o n siliu lu i  d e   M in iş tr i
                                                                                                                                                                                                            al  R e p u b lic ii  P o p u la re   R o m â n e
                                                                                                                                                   Peste  600  de  tineri  ulemişti  din
          In  accslc  zile,  pe  ogoarele  co­  aşezai  în  clăi  perfect  aliniate  pen­                                                        oraşul  Sebeş  au  avut  o  înlîlnire
         operatorilor  din  Sebeş  se  desfă­  tru  a  permite  executarea  arături­                                                             cu  tovarăşul  G eorge  Homoşteanu,
         şoară  o  muncă  rodnică.  Ţoale  for­  lor.  Analizînd  faza  de  coacere  a                                                           prim-secretar  al  Comitetului  raio-   j
         ţele  si  mijloacele  de  lucru  se  a-   griului  am  apreciat  ca  se  poate                                                          nai  de  partid  din  Sebeş,  delegat  la   Primirea de către  tovarăşul  Chivu  Stoica
         flă  acum  in  ciinp,  pe  tarlalele  c ul­  intra  la  recoltat  şi  cu  combina.                                                      cel  de-al  IV -lea  Congres  al  P.M.R.
         tivate  cu  cereale  pâioase.  Se  lu ­  Pentru  ca  aceasta  să  lucreze  din                                                          La  întilnire  au  participat  tovarăşi   a  primului  ministru al Republicii  Somalia
         crează  din  plin  la  strinsul  recol­  plin  au  fost  asigurate  mijloace­                                                           din  biroul  raional  de  partid,  con­
         tei.  M u n c a   organizată  în  mod  chib­  le  de  transport  necesare  iar  m u n ­                                                 ducători  de  întreprinderi  şi  insti­
         zuit  a  contribuit  la  terminarea  re­  ca  s-a  organizat  in  bune  condiţi-                                                        tuţii  din  oraş,  secretari  ai  orga ­  Preşedintele  C onsiliului  de  Stat  al   tr-o  atmosferă  de  caldă  cordialitate,
         coltării  orzului  pe  cele  28  hectare   uni.                                                                                         nizaţiilor  de  partid  din  întreprin­  R.P.  Române,  C h iv u   Stoica,  a  primit   au  asistat  G rigore  Geamânu,  secreta­
         obţinîndu-se  o  producţie  medie  de   Prin  hărnicia  dc  care  dau  do­                                                              derile  localităţii.             sîmbătă  pe  primul  ministru  al  Repu­  rul  C onsiliului  de  Stat  şi  Corneliu
         peste  2.000  kg  la  hectar.  Cele  mai   vadă  cooperatorii  de  la  Sebeş  şi
                                                                                                                                                   Tovarăşul  George  Homoşteanu   blicii  Somalia,  Abdirazak  Haji  Hus-
         bune  rezultate  la  recoltat  le-a  ob­  mecanizatorii  care  deservesc   a-                                                                                                                               Mânescu,  ministrul  afacerilor  externe.
                                                                                                                                                 a  prezentat  tinerilor  peisajul  în­  sein  şi  persoanele  care  îl  însoţesc.
         ţinut  brigada  a  IlI-a  de  cimp,  con­  ceastă  unitate,  există  garanţia  că
                                                                                                                                                 floritor  al  ţării,  ilustrat  în  proiec­  La  primire,  care  s-a  desfăşurat  in-  V    (Agerpres).
         dusă  dc  Daniel  Stanciu.  O   con­  şi  rodul  bogat  al  lanurilor   de
                                                                                                                                                 tele  de  Directive  ale  celui   de-al
         tribuţie  preţioasă  la  strînsul  orzu­  griu,  ce  se  întind  pe  000  de  hec­
         lui  şi-au  adus-o  si  mecanizatori   tare,  va  fi  strins  şi  depozitat  în                                                         IV-lea  Congres.  Tinerii  au  înini-
         din  brigada  lui  G heorghe  Natra-   magazii  la  timp  şi  fără  pierderi.                                                           nat  tovarăşului  Homoşteanu   un   La  Consiliul  de  M iniştri  au  continuat
                                                                                                                                                 album  cu  fotografii  cu  aspecte  din
         pei.                             Pentru  predarea   obligaţiunilor                                                                      viata  şi  activitatea  tinerilor   din
          A cum ,  cooperatorii  de  aici  lu­  contractuale  la  griu  munca   s-a                                                              raionul  Sebeş.  A   avut  apoi  loc  un   convorbirile  oficiale  româno-somaleze
         crează  la  strinsul  paielor  şi  Ia   organizat  astfel,  îneît  griul  să  fie                                                       frumos  şi  variat  program  artistic,
         eliberarea  terenului.          transportat  de  la  combine  direct
                                                                                                                                                 prezentat  de  formaţiile   artistice   La  C onsiliul  de  M iniştri  al  R.  P.   şl  somaleze  care   au  participai  la
          O   preocupare  permanentă  o  c-   la  baza  de  recepţie.
                                                                                                                                                 ale  pionierilor,  clasate  pe  primele   Române  au  continuat  sim bălă  c on ­  convorbiri.
         xistat  la  această  unitate  şi  pentru   Entuziasmul   cu  care   muncesc                                                                                              vorbirile  oficiale   româno-somalezc.
         controlarea  stării  de  coacere  a  la­  cooperatorii   noştri   va  contribui                                                         locuri  la  faza  raională  a  concursu­                                           ★
                                                                                C u  iiecare  z i  ce  trece,  secerişu l  c u p r in d e   ş i  in   re g iu n e a    noastră      La  amiază  a  avut  loc  solemnitatea   Primul  ministru  al  Republicii  S o ­
         nurilor  de  grîu.  Cu  două  zile  în   la  buna  desfăşurare  a  lucrărilor                                                           lui  artistic  al  pionierilor  şi  şco­                            malia,  Abdirazak  H aji  Hussein,  a  o-
         urmă  s-a  găsit  că  este  momentul   de  seceriş.                la n u ri  to t  m a i  în tin s e   d e   o rz  şi  griu.   .  ,   .  larilor,  formaţia  de  estradă  a  fa­  6emnării  Com unicatului  comun.  D o ­  ferit  sîmbătă  un  dejun  în  cinstea  pre­
         potrivit  pentru  începerea  seceri­                                   C o n ştien ţi  d e   ta p tu l  că  orice  oră  b u n ă   d e   lu cru   irosita  d u ce  la   bricii  de  hîrtie  Pelreşti  şi  forma­  cumentul  a  fost  semnat  de  preşedin­
         şului.  Prima  dată  s-a  trecui  la     A U R O R A   A L B U     p ie r d e ri  d e   recoltă,  m eca n iza to rii  d e  la  g o sp o d ă r ia   agricolă  d e   stat   tele  C onsiliului  de  M iniştri  al  R.P.   şedintelui  C onsiliului  de  Miniştri  al
                                                                                                                                                                                                                     R.P.  Române,  Ion  G heorghe  Maurer.
         recoltatul  manual  cu  coasele,  ln-    inginer  la  cooperativa   d in   M in tia   d a u   o  a d evă ra tă   bătă lie  p e n tr u   a  secera  cu  a ju to r u l  c o m ­  ţiile  artistice  din  Ş u g a g   şi  A pol-   Române,   Ion  G heorghe  Maurer,  şi   In  timpul  dejunului,  primul  m inis­
                                                                            b in elo r  o rz u l  d e   p e   cele  450  hectare  cit  are  c u ltiva t  g o sp o d ă r ia   cu  a-   dul  de  Jos  care  vor  pleca  în  tur­
         tr-o  singură  zi  de  lucru  au  losl   agricolă  de  producţie                                                                                                                                            tru  al  Republicii  Som alia  şi  preşe­
                                                                                                                                                 neu  pe  litoralul  M ă rii  Negre.  de  prim-ministrul   Republicii   S o m a ­
         secerate  30  de  hectare.  Snopii  s-au   din  Sebeş              ceastă  plantă.                                                                                                                          dintele  Consiliului  de  M iniştri   al
                                                                                In   lo t o g r a l ie :   A s p e c t  d e  la  recoltarea  o rzu lu i                           lia,  Abdirazak  Haji  Hussein.  A u   fost   R.P.  Române  au  rostit  toasturi.
                                                                                                                           F oto  :  /.  T E R b K                                de  faţă  persoanele  oficiale  române                  (Agerpres).
      Ore  preţuite...                                                     s-au  bazat  pe  sprijinul  mecanizato­
                                                                           rilor.  In  acest  scop,  în  tarlaua  „Din­
                                                                           tre  drum uri“  au  croit  căi  pentru  com ­
                                                                           bine  şi  au  venit  în  cim p  cu  căruţele
        In  tarlaua  numită  «Drumul  Orăşti-   loace  de  transport  preiau  încărcătura   şi  sacii  necesari.  Se  făcuse  însă  ora
      ei"  am  făcut  un  popas.  Pe  lingă  cele   Wi  drumul  ei  spre  magazie.  Fiecare   12  şi  paletele  rabotorului  combinei
      trei  combine  care  lucrau  la  strînsul   oră  este  lolosită  judicios  încă  nu  aplecaseră  nici  un  mănunchi
      recoltei,  pe  ultimul  hectar  cu  orz  am   Aceeaşi  constatare  am  făcut-o  si                                                              P         R          A         C          T         I        C          A
      înlîlnit-o  pe  tovarăşa  Sidonia  Muntea-   la  G.A.S.  Bircea.  După  o  scurtă  v i­  de  sr'~e.  Patru  cooperatori  şi  două
      nu,  brigadieră  de  cîm p  la  cooperativa   zită  în  cimp  la  combine,  am  obser­  căruţe  au  aşter'at  pînă  ce  mecani­
      agricolă  de  producţie  din  Sintandrei.   vat  strădania  lucrătorilor  de  la  a-   zatorul  Nicolae  Şarlea  a  gresat combi­
      Ne-am   Interesat  care  este  stadiul  lu ­  ceastă  unitate  pentru  a  stringe   la   na.  C ind  să  pornească  insă  la  lu­
      crărilor  de  seceriş  la  această  unitate.  timp  orzul  de  Toamnă  de  pe  cele  159   cru,  a  constatat  că  lanţul  de  la  ele­
        —   A z i  vom   reuşi  să  strîngem  recol­  hectare.
      ta  de  orz  de  pe  mai  bine  de  60  la   —   A m   stabilit  ca  în  trei  zile  bune   v ilo r   sare  de  pe  pinioane.  C e   să                                                 W
      sută  din  cele  32  hectare.  Orzul  a  dat   dc  lucru  să  terminăm  recoltatul,  ne   facă?  S-a  apucat  de  reparaţii.  Intre
      o  producţie  bună.  Spre  exemplu  pe   spunea  tov.  ing.  Sabin  Blada,  direc­  timp   unul   dintre   autoatelier »le
      această  tarla  am  obţinut  peste  3000   torul  gospodăriei.  De  aceea,  folosim   S M.T.  din  Orăştie  a  trecut  in  grabă,              P R E G A T f R E A
      k g   la  hectar,  ne  relata  cu  mîndric   judicios  fiecare  oră  bună  de  lucru
      brigadiera.  M u n c a   rodnică  din  cursul   precum  şi  întreaga  capacitate  a  com ­  fără  să  oprească,  deşi  avea  datoria   Cine şi cum
      unui  întreg  ciclu  de  producţie  se  m ă­  binelor.  M u ltă   preocupare  manifestă   să  facă  acest  lucru.  Staţionarea  com ­
      soară  acum  în  cantitatea  de  orz  ob­  in  această  privinţă  mecanizatorii  D u ­  binei  era  păgubitoare  atît  pentru  me­             V I I T O                                        l   L        O R
      ţinută  la  hectar.  De  pe  combine  sa­  mitru  Florea,  O ctavian   Dînşorean,   canizatori,  dar  mai  cu  seamă  pentru                                                          R
      cii  sînt  descărcaţi  în  două  căruţe   Gheorghe  Popa  şi  alţii.  Zilnic,  fie­
      care  îi  scot  la  marginea  tarlalei  unde   care  din  ei  recoltează  peste  10  tone   cooperatori  care  încă  nu  recoltaseră   se ocupă de
      sînt  cîntăriti  iar  de  aici  alte  trei  mij-  de  orz.           nici  un  hectar  cu  orz.  Se  impune  ca
                                                                           m  ' i   cii  de  pe  ateliere  să  manifeste                             M          U         X        C       I                         R          I
      ...şi  staţionări  păgubitoare                                       maî  multă  orientare  şi  spirit  de  o-                                                                              T O
                                                                           perativitate.  La  Spini  e  necesar  să  se
                                                                           treacă  şi  la  recoltatul  manual.  In  a-
        Lanurile  cu  orz  ale  cooperatorilor   recoltări.  Pînă  ieri  însă  (la  ora  12),
                                                                           ccst  sens  se  cere  o  mai  bună  orga­
      din  Spini,  raionul  Orăştie  s-au  copt   cind  vizitam  această  unitate  nu  s-a
                                                                                                                I  uzina  însăşi.  In  loc  de  catalog   organizat  o  şedinţă  a  colectivelor  de   (trupul  4  care  In  momentul  de  (aţă   maiştri  de  pe  şantierele  LC.S.H.  fată
      de-a  binelea.  D e  aceea,  a  fost  luată   recoltat  nimic  din  suprafaţa  de  24   nizare  a  muncii  şi  din  partea  coope­     Soneria  a  fost  înlocuită  cu  si­  noscut  tov.  ioan  Ungur,  director  de   tr-un  spor  de  producţie  pe  luna  iulie.  Dar,  mai  exislă  şi  un  „dar".  N u
      hotărîrea  să  sc  treacă  imediat   la  dc  hectare.  M o tiv u l?   Cooperatorii  ratorilor.               rena,  clasa,  alelierul-şcoală,  cu   studii  al  grupului  şcolar  C .S.H .,  îna­  La   termocentrala   Paroşeni,   elevii   poale  li  găsită  nici  o  explicaţie  sau
                                                                                                                                                inte  de  începerea  practicii  de  vară  am
                                                                                                                                                                                                       muncitori
                                                                                                                                                                                            alături
                                                                                                                                                                                      ljcral
                                                                                                                                                                                                   de
                                                                                                                                                                                                                 la
                                                                                                                                                                                  au
                                                                                                                                                                                                                                                 unor
                                                                                                                                                                                                                               pentru
                                                                                                                                                                                                                     justificare
                                                                                                                                                                                                                                      atiludinea
                                                                                                                   —   marca  de  ponlaj.  Profesorii
                                                                                                                   —   muncitori  cu  cunoştinţe  largi,
                                                                                                                                                îndrumare  in  care  şefii  de  secţii  au
                                                                                                                                                                                                                     de  cîţiva  elevi  repartizaţi  în  practi­
                                                                                                                   întemeiate   pe   adinca   expe­  prezentat  referate  privind  activitatea   este  domontat   pentru  reparaţii.  „ A    că.  D u p ă   terminarea  unei  lucrări,  e-
                                                                                                                                                                                  fost  un  bun  prilej  de  concretizare
                                                                                                                   rienţă.                      de  instruire  a  elevilor  în  practică.  In   a  problemelor  teoretice  —   ne  declara   levii  din  anul  II  dulgheri  au  fost  tri­
                                                                                                                     Practica  de  vară.  In  marile  în­  urma  acestei  analize,  s-au  luat  măsuri   inginerul  Dum ilru  Coşa  —   înlrucit   mişi  înapoi  la  şcoală,  d^şi  perioada
                                                                                                                   treprinderi  ale  regiunii,  sute  de   pentru  eliminarea  lipsurilor  şi  crea­  fiecare  piesă  a   putut  fi  studiată  se­  de  practică  nu  se  terminase.  Elevii
        P €  M A G fS T R A L t                                                                                    elevi  ai  şcolilor  profesionale,   rea  celor  mai  bune  condiţii  de  m u n ­  parat.  Trebuie  să  recunoaştem  că,  in-   anului  II  —   lăcăluşi-mecanici-moi.ta»
                                                                                                                                       ¡sl  con­
                                                                                                                   muncitorii  de  miine.
                                                                                                                                                că.  In  timpul  practicii,  de  fiecare  cla­
                                                                                                                   fruntă  pregătirea  cu  cerinţele   să  au  răspuns  profesorii  de  tehnolo­  văţînd  şi  lucrînd  în  acelaşi  timp.  e-   lori,  in  loc  să  fie  folosiţi,  conform
                                                                                                                                                                                  levii  nc-au  ajutat  şi  pe  noi".
                                                                                                                                                                                                                     preMătirii,  la  montarea  maşinilor-uncl-
                                                                                                                   producţiei.  Unii  şi-au  încheiat   gia  meseriei,  care  sînt  şi  ingineri  în   Majoritatea  muncitorilor  se  poartă   te,  au  fost  puşi  să  lucreze  instalaţii
                                                                                                                   deja  activitatea  de   practică,   se d iile  unde  elevii  fac  practică.  Pc   bine  cu  elevii,  îi  primesc   Irumos.   sanitare.  In  unele  cazuri  au  fost  fo­
                                                                                                                   alţii  sini  incă   la  locurile  de   lingă  aceştia,  cei  7  maiştri  angajaţi   Atitudinea   muncitorului  este  deter­  losiţi  la  săparea  de  canale,  evacuarea
                                                                                                                   muncă.                       ai  şcolii  noastre  au  urmărit  pas  cu   minată  insă  şi  de  comportarea  ele­  apei  şi  curăţatul  zgurii  în  urma  su ­
                                                                                                                    Cui  au  fost  încredinţaţi  ele­  oas  activitatea  de  practică  a  elevilor.  vului.  Dacă  acesta  e  respectuos  şi  dor­  durilor.  A ce şli  elevi  vor  fi  muncitorii
                                                                                                                   vii  în  timpul  practicii  ?  Tainele  Ştefan  Bodolan,  de la serviciul  personal   nic  dc  a  învăţa  meserie,  creşte  şi  in­ E   de  miine,  poale  chiar  al  I.C.S.H.-ului,
                                                                                                                                                 —   Trebuie  să  remarc  —   arată  tov.
                                                                                                                   meseriei  au  fost  transmise  noii

                                                                                                                                                                                                     fată  de  el.
                                                                                                                                                                                  teresul
                                                                                                               I  generaţii  ?  C u m   activează  colec­  Si  invătămînt  al  C.S.H.  —   că  înche­  semnificativ  exemplul  arătat  dc  m ai­  toarele  cad re ?
                                                                                                                                                                                         muncitorului
                                                                                                                                                                                                                    A şa   îşi  pregăteşte  întreprinderea  vii­
                                                                                                                  tivele  dc  îndrumare  ?  Şcoala  c
                                                                                                                                                ierea  corectă  a  contractelor  cu  m u n ­
                                                                                                                                                                                  strul  Chiriac  Rusu,  de  la  atelierul  me­
                                                                                                                   prezentă  la  locul  de
                                                                                                                                       muncă  ?
                                                                                                                                               citorii  care  instruiesc  elevii  a  contri­
                                                                                                                                                                                  canic  al  sectorului  V I I I   de  la  E.M.
                                                                                                                                                                                                                     Colectivele  există.
                                                                                                                  Elevul  e  cuprins  in  viaţa  aces-
                                                                                                                                               bui»  mult  la  bunul  mers  al  desfăşu­
                                                                                                                                                                                  Petrilo.  Strungarul  Pop  losif  nu  s-a
      Raionul Ilia  în anii marilor înfăptuiri                                                                    teia  ?  Cît  dc  inalt  e  criteriul  e-   rării  muncii.  Cu  toate  acestea,  unii   arătat  prea  bucuros  de  a  primi  un   Activează ?
                                                                                                                                               muncitori  nu  s-au  achitat  cum  trebuie
                                                                                                                  xigenţei  ?
                                                                                                                                  întrebările  la
                                                                                                                            Iată
                                                                                                                                                                                  ucenic.  După  numai  trei  zile  însă  a
                                                                                                                                               dc  sarcina  încredinţată,  neqlijînd  e-
                                                                                                                  care  încearcă  să  dea  răspuns
                                                                                                                                                                                  venit  la  maistru  şi  i-a  sp u s:  „E  un
                                                                                                                                               levii  si  tolerind  chiar  unele  absente.
                                                                                                                  ancheta  noastră  întreprinsă  in
                                                                                                                                                                                  băiat  grozav.  Tot  ce  vede  la  mine,
                                                                                                               I Valea  Jiului  şi  Hunedoara.  A$a  au  procedat  tovarăşii  llisei  Ioan,   prinde.  Ii  place  meseria".
                                                                                                                                               Schneider  ioan,  G ostian  Ioan,  Tocaci   Fără  îndoială,  atitudinea   m unci­  Pentru  buna  desfăşurare  a  practi­
        Lăsam   în  urmă  frumoasele  aşezări   acesta  întunecat,  un  altul,  viu,  lumi­  intr-o  măsură  din  ce  în  ce  mai  mare        Ladislau  şi  alţii.               torilor  de  la  locul  de  producţie  este   cii  elevilor  sînt  constituite  colective
      ale  Orăştiei.  şi  primul  popas  pe  tra­  nos.                    mecanizarea  lucrărilor  agricole.   A    Cui  încredinţăm                                             esenţială.  Dacă  aceştia  se  ocupă  cu   de  îndrumare,  formale  din  ingineri
      seul  nostru  îl  facem  în  comuna  llia,   Intrăm  pe  uliţele  satului  Răduleşti.   fost  înfiinţată  în  anii  şesenalului  şi                                                                           şefi,  maiştri  de  secţii  sau  sectoare,
      astăzi  centru  de  raion.  Apoi,  pornim   A v e m   impresia  că  satul  acesta  s-a  ri­  în  prezent  deţine  peste  100  tractoare.   Comunicarea                      grijă  de  pregătirea  ucenicilor,  dacă   serviciile   personal   si   invăţămint*
      să  străbatem  şoselele  şi  drumurile   dicat  aici  acum  3-4  ani.  Nici  urmă   150  semănători  mecanice,  circa   50  elevii ?                                        stimulează  interesul   profund  al  a-   Aceste  colective  există  în  toate  între­
      raionului,  de  la  o  localitate  la  alta.   din  cele  40  de  case  acoperite  cu  paie   combine  pentru  recoltatul  cerealelor     între  generaţii                  ccstora  pentru  meserie,  se  pot  obţine   prinderile  unde  elevii  fac   practică,
      C a  peste  lot,  şi  pe  aceste  meleaguri   despre  care  am  aflat  de  la  bălrinii   şi  multe  alte  maşini  agricole.  Tot  in   Înainte  de  perioada  de  practică  —    rezultate  foarte  bune.    insă  activitatea  cu  elevii  o  desfăşoa­
      ne  întîmpină  noul  la  fiecare  pas.  Im ­  satului.  Acum,  în  lot  satul  sînt  peste   Dobra  îşi  are  sediul  ş»  întreprinde­  ne  relatează  iov.  Martin  Biro,  direc­  —   Locul  palmei  zilnice  pe  care  o   ră  aproape  numai  maiştrii  din  secţii.
      presia  insă.  este  parcă  mai  puterni­  60  dc  case  şi  toate  par  noi.  rea  forestieră.  In  ultimii  ani  şi  m u n ­  tor  ai  Grupului  şcolar  minier  Petro­  La  Atelierele  mecanice  ale  secto­  primeam  pe  vremuri,  cind  învăţam   Conducerea  G rupului  şcolar  minier
      că...  In  minte  stăruie  tabloul  înceţo­  De  fapt,  41  de  case  sînt  nou  con­  ca  forestierilor  a  fost  mult  uşurată   şani  —   s-a  făcut  o  instruire  cu  ele­  rului  9  A   de  la  E.M.  Lupeni,  elevii   meserie,  l-au  luat  vorba  bună,  sfa­  din  Petroşani  sublinia  că  la  exploa­
      şat  a!  raionului,  aşa  cum  ni  l-am  i-   struite,  restul  sini  renovate.  Iar  în   prin  introducerea  mecanizării:  fieră­  vii  privind  felul  de  a  se  comporta   din  anul  1—   sudori,  sub  îndrumarea   tul  părintesc  —   nc  spune  maistrul,   tările  miniere  din  V a le a   Jiului  a-
      maginat  în  timp  ce  ni  se  relata  des­  mijlocul  salului,  o  construcţie  mare   straie  mecanice,  funiculare,  tractoa­         muncitorilor,  au  executat  lucrări  care   losif  Slciner  —   de  la   atelierele  e-
      pre  viaţa  pe  care  o  duceau  oam e­  care  adăposteşte  şcoala  de  4  ani  şi   re.  gradul  de  mecanizare  fiind  astăzi   cu  muncitorii,  respectarea  normelor   la  receptionare  au  fost  calificate  ca   lectrice.  E  unul  din  numeroasele  e-   ceste  colective  nu-şi  trăiesc  cu  ade­
      nii  de  aici  cu  două  decenii  in  urmă.  căminul  cultural.      de  55  la  sută  faţă  de  numai  10  la   de  tehnico  securităţii  la  noile  locuri   bune.  M u n c a   lor  —   ne  spune  tehni­  xemple  de  atitudine  plină  de  grijă   vărat  viaţa.  Dacă  fiecare  membru  al
                                                                                                             de  muncă.  După  repartizarea  pe  me­
                                                                                                                                                                                                                    colectivului  s-ar  ocupa  îndeaproape
        lnchipuiti-vă   şi   dumneavoastră   La  Ohaba,  privirile  ne-au  fost  a-   sulă  cit  era  in  1959.  Producţia  g lo ­  serii,  am  făcut  cunoscute  întreprinde­  cianul  Slan   Papuc —   s-a concretizat  in ­  şi  afecţiune  faţă   de  elevi.  de  elevi,  nu  s-ar  produce  fenomenul
      dragi  cititori!  Pe  atunci,  aşezările  ra­  trasc  de  impunătoarea  construcţie  a   bala  a  acestei  Întreprinderi  a  crescut   rilor  conţinutul  programelor  analitice                              suprasolicitării  maiştrilor  care  se  o-
                                        şcolii  de  8  am.  în  aceste  zile  tran­  in  aceeaşi  perioadă  cu  103  Ia  sută,
      ionului  se  numărau  printre  cele  mai                                                               de  practică  pentru  ca  inginerii,  sofii                                                            cupă  de  practică.  Deficienţe  în  acti­
      înapoiate  şi   slab  dezvoltate.  O c u ­  sformată  în  tabără  de  vară  pentru   producţia  marfă  cu  214  la  sută,  iar
                                        pionieri  şi  şcolari.             productivitatea  muncii  cu  71  la  sută.  de  secţii  si  maiştrii  respectivi  să  ştie                                               vitatea  colectivelor  de  îndrum are  so
      paţia  principală  a  locuitorilor  —   a-
                                          Reţinem  cîteva  cifre  din  statisticile                          ce  lucrări  trebuie  să  execute  cu  ele­                                                            manileslă  şi  în  locurile  unde  fac  prac­
      giicullura.  O   agricultură  mult  prea                              ...La  Certej,  M u n ce lu l  Mic,  am  cu­
                                        la  zi:  In  total,  în  raion  funcţionează                         vii.  Fiecare  maistru  din  secţiile  in                                                              tică  elevii  G ru pu lu i  şcolar  minier  din
      înapoiată  şi  săracă  ca  să  dea  vreo                             noscut  cele  două  exploatări  miniere
                                        106 unităţi  şcolare  pentru   învăţămîn-                            care  există  elevi  în  practică,  sub  su ­                                                          Lupeni  şi  ai  G rupului  şcolar  al  C.S.
      satisfacţie.  Industrie...  atît  cil  renta                         în  plină  dezvoltare:  Certejul,  exploa­                                                                                               Hunedoara.
      pentru  patroni  exploatarea  z 'căm in -   lul  qeneeral  şi  două   şcoli  medii  —    tare  mai  veche  dar  care  abia  în  anii   pravegherea  inginerului   i-a   reparti­
                                        la  liia  şi  Certej;  numai  in  anii  1959-                        zat  celor  mai  buni  muncitori  si  a  ur­
      lelor  din  munţii  Săcărimbului.  Sale                              noştri  a  devenit  o  adevărată  locali­                                                                                                  Intre  raţiunea  de  a  exista  formal
      întregi,  cu  case  acoperite  cu  paie,   1965  au  fost  construite  50  de  scoli   tate  industrială  şi  M u n ce lu l  Mic.  al   mărit  îndeaproape  program ul  de  lu­                               si  desfăşurarea  activităţii,  colectivele
      în  care  neştiinţa  de carte  întrecea  ori­  cu  132  săli  de  clasă.  cărui  act  de  naştere  a  fost  semnat  in   cru  al  elevilor  în  timpul  practicii.                                            de  îndrum are  trebuie  să  urmeze  calea
      ce  măsură.  In  lot  raionul,  peste  15.000   Deci,  asemenea  construcţii  noi  vom   1960,  primul  an  al  şesenalului.  La  U.R  U.M.  Petroşani,  unde  avem                                           unei  munci  pline  de  responsabilitate
      de  analfabeţi,  adică  31,34  la  sută  din   întilni  în  majoritatea  satelor.  Dacă   Pe  traseul  nostru,  aproape  pe  toate   cel  mai  mare  număr  dc  elevi  in  prac­                              cu  elevii  In  limpul  practicii  ele  tre-
      populaţie.  Erau  şi  sale  în  care  mai   nu  şcoli,  cămine  culturale  sau  m aga­  drumurile  de  şes  sau  de  munte,  prin   tică,  conducerea  uzinei  a  numit  un                                   buie   să-şi   întocmească   planuri   dc
      mult  de  80  la  sută  din  locuitori  nu   zine  mixte.  Pentru  că  tot  numai  în   fala   ferestrelor  maşinii,   defilează   maistru  care  se  ocupă  in  mod  special                                 muncă  cu  sarcini  concrete  pentru  fie­
      ştiau  nici  măcar  să  se  semneze.  D e s­  anii  şesenalului  în  satele  raionului   slîlpii  cu  firele  de  joasă  tensiune,   de  coordonarea  şi  controlarea  practi­                                care  om,  iar  îndeplinirea  acestor  sar­
                                        au  fost  construite  42  de  cămine  cul­                           cii.  Acesta  urmăreşte  îndeaproape  res­
      pre  aceasta  povestesc  bălrinii   din                              semn  că  curentul  electric  a  pătruns
      Visca,  Băgara,  M u n ce lu l  Mare,  Vorţa   turale.               şi  pătrunde  în  tot  mai  multe  sate.   pectarea  graficului  de  rotalie  al  ele­                                                   cini  să  fie  urmărită  cu  m axim um   de
      şi  din  alte  sale.  Drumurile,  aproape   Aici,  o  remarcă.  Înainte  de  1944.   Certejul,  comună  de  munte,  are  şase   vilor,  prezenta  la  practică  şi  felul  lu­                                exigentă.
      impracticabile;  în  unele  sate  nici  cu   nu  existau  decit  2  cămine  culturale.   sate  şi  toate  sînt  electrificate,*  satele   crărilor  pe  care  le  execută.
      căruţa  nu  puteai  pătrunde.  Iluminatul   In  prezent  sînt  98.   răsfirate  ale  comunei  Lăpugiu  —   Fin-   M a i  putină  preocupare  se  obser­
      în  locuinţe  se  lăcea  cu  lampa  de  pe­  Dar,  să  lăsăm  cifrele,  deşi  ele  sînt   loag,  Grind,  Lăsău,  Ohaba.  Teiu  —    vă  la  exploatările  miniere  unde  în ­                                 Prezenţa  şcolii...
      trol,  dar  mai  ales  cu  opaiţul  din  seu.   expresive,  convingătoare.  Să  înfăţi­  sînt,  de  asemenea,  electrificate.   In   treaga  instruire  practică  e  lăsată  în
      O am e nii  îşi  îngrijeau  sănătatea  cum   şăm  mai  departe  unele  din  localită­  total,  34  de  sate  electrificate.  A n u l  seama  maistrului  de  atelier  sau  de
      au  apucat  din  bătrini;  în  tot  raionul   ţile  vizitate.  Iată  de  pildă  comuna                 sector  care,  in  mod  obişnuit,  e  foarte                                                            ...este  necesară  si  în  perioada  prac­
                                        Dobra.  Aici,  pe  lîngă  noile  construc­              R.  B U D I N                                                                                                       ticii  de  vară,  pînă  Ia  încheierea  de­
      nu  erau  decîl  4  medici...                                                                          solicitat  de  producţie  sau  nu  poate
                                        ţii  am  întîlnit  şi  unităţi  şi  instituţii     Folo:  I.  T E R E K  să  se  ocupe  cum  trebuie  de  elevi.                                                            finitivă  a  situaţiei  şcolare  a  elevi-
        Realitatea  pe  care  o  întîlnîm  în  ca­  nou  create.  Este  vorba  de  Staţiunea                                                        Elevi  din  anul  II   electricieni  de  la  G rupul  şcolar  Lupeni  la  orele  d  c  -----------------------------------------
      lea  noastră,  ţese  alături  de  tabloul  dc  maşini  şi  tractoare  care  asigură  (C o n tin u a re  in  pag.  a  2-a)  —   Pentru  a  elimina  lipsurile  sesi­
                                                                                                             zate  în  anii  trecuţi  —   ne  face  cu ­  practică.                                                        ( C o n tin u a r e   In  pag.  3 -a  1
   32   33   34   35   36   37   38   39   40   41   42