Page 38 - 1965-07

Nr. 3276
Poq. 2
• S
P E M A G IS T R A L E ;l
H E I M E D O R E I M E
(Urmare din pag. 1)
acesta lumina electrică va pătrunde
în încă 13 sale. La Pojocici şi Săl­
ci va, în Boholt, Bălaia, Pauli? şi în
nlle localii Aţi. lirele de metal vor duce
lumina electrică.
Dar, cile nu se pol spune despre
înnoirile care s-au pelrctul şi pe a-
ceste meleaguri? Smielizinri tot ceea
ce s-a făcut în aceşti ani de mari
înfăptuiri, tovarăşul Domimc Covaci,
secretar al Comitetului raional al
JFM.R. Jlia, ne-a prezentat bilanţul
global:
„Prin extinderea extracţiei de mi­
nereuri, exploatarea raţională a lem­
nului. dezvoltarea carierelor de pia-
liâ. producţia industrială globală a
raionului creşte in 1965 de aproape
3 ori fată de cea realizată in 1960.
In anii şesenalului ritmul mediu de
cicşterc a producţiei industriale este
du peste 17 la .sulă.
Agricultura socializa care are la
bază munca mecanizat«! şi o agroteh­
nică avansată a dus nu numai la spo­
rirea producţiei cerealiere şi animalie­
re ci şi la schimbarea satelor. la
creşterea nivelului de viată al oa­
menilor..."
In 1966— 1970 Ia E. M. Cerlej. care
vd cunoaşte o dezvoltare si rn.ii marc,
se va deschide zăcămînlul in adm- ■ ------------
cmie, sub orizontul — 40, în acest
scop prevăzmdu-sc investirea a
25.000 000 lei şi se prevede punerea Lurrănle de tăiere şi transport de la întreprinderea forestieră Dobra au lost in mare parte mecanizate. Pe
în exploalarc a minei Măgura. l.a «iceasUi calc s-au micşorat simliIor pierderile de exploalarc, iar indicele de utilizare a masei lemnoase a cres­ transportă muncitorii in satele inve
Inlreprimlerea forestieră Pobra. va­ cut de la 50 Li sulă în 1948 la aproape 7i) la Mită in 1965. In anii I96U—1965 productivitatea muncii a cres­ cinate (ae de asemenea purd- din noul
loarea produciiei globale va creşte cu cut de peste* două ori. Această întreprindere produce in prezent mai mn|| de 30 dc sortimente de material
peşte 30 la sulă prin valorificarea su­ lemnos de Inimi calitate, din care o mare parte se exportă
perioară şi complexă a masei lem­
noase si cu circa 30 Ia suta prin pu­
nerea în valoare a noilor surse de
masă lemnoasă, prin acţiunea de în­
zestrare a masivelor păduroase cu
drumuri şi instalaţii de transport lo-
reslier. Numai penir ii dezvollarea re­
ţelei de drumuri forestiere, pc o lun­
gime de 60 km, se vor alocai circa
20 000.000 lei.
Unităţile agricole socialiste din
raza raionului se vor dezvolta şi în­
tări continuu prin extinderea meca­
nizării, sporirea producţiei pe uni­
tatea de suprafaţă şi creşterea numă­
rului de animare. In cooperaiivele a-
gncole de producţie media producţiei
vegetale va creşte i i i anii cincinalului
cu cel puţin 7OD-H0O kg la heclar fată
de media ultimilor cinci ani. Gospodă-
ría aq r i col A de stal, profilată pe ■/»-
olehnie, se va dezvolt« şi mai mult
prin intrarea in producţie a comple­
xului avicol ce s-a construit la Min-
l :a Noul complex v a avea o matcă
de peste 180.000 de găini şi pnî şi vn
produce anual mai mult de 10.000.000
ouă.
Ridicarea nivelului de trai mate­
rial şi cultural al celor ce muncesc
se va bucura în viitor de o alende
şi mai mare. Pentru muncitorii În­
treprinderilor din raion vor fi con-
slruile noi grupuri sociale in care
scop se vor cheltui peste 6.000.000 lei,
se vor continua construcţiile social-
cnllurale de la sate şi acţiunea de
electrificare
La baza viitoarelor înfăptuiri stau
t realizările de piuă acum, rare au
> si bimbal cu desăvârşire înfăţişarea
raionului.
Citeva din aceste realizări, le pre­
zentăm in patima de lată.
O
In viitorul nostru reportaj, vom fa­
ce cunoscute dale si lapte din munca
si viata minerilor din Apuseni, a lo­
cuitorilor raionului Brad.
HETţ Q E B E G 7 fr- y — w
A G R I C U L T U R A
’ . V » ,
■ vm < $1 W w v
In trecut în agricultura raionului lucrau doar 4 tractoare şi IU
semănători. Astăzi, Staţiunea de maşini şt tractoare din Dobra înfiinţată
in anii şesenalului, pune la dispoziţia unităţilor socialiste din raion peste
100 tractoare, 150 semănători mecanice, aproape 50 combine
maşini.
IN FOTOGRAFIE: la cooperativa agricolă de producţie din Boz re­ 20.0OO.U00 in 1965, iar avuţi.i oBşirascn, in aceeaşi pe­ posturi pentru porci, hale pentru păsări ele.
coltatul păioaselor se execută cu combinele SM.T.
Drumul socialismului
v v l!
P A7i
PEISAJ IN « m d r a a !
SATUL D h b
Fotomontajul de fală din noul pei­
saj industrial fii raionului, vals1 in-
complot. Lipsesc secvenţe p* care insă
)o vum descrie pe scurt. Este vorba
mai ales de centrul minier Ccrhtj-
Săcănmb. Urmii do preparare, de e-
xomplu, ni se înfăţişează astăzi mult
schimbată. In anii noştri a losl am­
plificată, aproape dubtindu-i-.se (opa­
citatea de producţie. In mină s-a ex­
tins perlorajul mecanic, slaba de coni-
piesoare mănndu-sc cu inc«i un com­
presor de 30 m.c.'minut. Capacitatea
do produclio loială a exploatării m i­
nier«- de <iici <i crescut cu 4b la sula
şi dCeusUi in principal pe baza creş­
terii produrtiv'ilabi muncii, care fată
de 1959 a crescut cu 43 la sulă.
Dar, (cea ce au schimbai şt mai
mult înfăţişarea comunei Cerlej,
translormimbo intr-o adevărată aşe­
zau muncitorească, sini construcţiile Numărul şcoJilor conslruitc in anii 1959— 1965 este de 50, cu 132 săli
ridicole pentru mineri şt copiii lor. de clasă, dintre care 2 şcoli medii.
In ultimul timp, aici sau dat în fo- In fotografie; Şcoala de 8 ani din salul Ohaba.
losinlă 32 do apartamente şi două
cămine cu 108 locuri, s-au construit
un complex modern de deservire şi
un frumos local de şcoală.
I Continuul duie-vino al aulocamioa-
) [ ^ C e r t c j * şi Săcăr'imIj'^tnaşhnle care
peisaj industrial al Cerlejului.
in şase ţări europene. S-ar mai puica apoi vorbi despre
cariera de piatră din Biamşcn şi des­
pre celelalte din raion, unde mecani­
zarea şi-a făcut lot mai mult loc.
N-a irecut mult dc la intrarea în producţie a minei din Muncel şi
aici, in vîrl de munte, nu departe dc pulul nunei, a început să se ridj.ee
o nouă aşezare muncitorească. S-au construit primele blocuri şi primele
cămine muncitoreşti. Pentru asiqurnrea aprovizionării s-a dai în folosinţă
Ca oricare uni­
tate inf liniată in un magazin mixt, pe carc-1 prezentăm în fotografia de laţă. Căminul cultural dm Boz, prezentat in fotografia de faţă, se ■•unwua
anii noştri. Ex-
printre cede 70 cămine culturale construite in raionul Iha in «mu regimu­
ploat.irou minieră lui nostru.
din Muncchil Mic
a fost înzestrată de
Ja început cu ma­
şini şi utilaje din
cel«* mai moderne.
Din prima zi, la
loole fronturile de
lucru s-a introdus
perlorajul umed ,•
transportul pc ga­
lerii se f.ice cu lo­
comotive Diesel ;
mina dispune (Ic
Irolu pneumatice,
perforatoare pe su­
port. maşini «le în­
cărcat...
In fotografic:
Putui central dc Ia
mina din Muncclul
Mir, (h'srh)Ş(î in a-
nii şcseunlului.
Ocrotirea sănătăţii oamenilor muncit este o caracteristică a regimului
nostru. O dovedesc cu prisosinţă şi realizările obţinute in acest domeniu
in raionul Ilia. In trecut existau doar 4 circumscripţii sanitare şi 4 medici.
Astăzi, de sănătatea oamenilor muncii din raion au grija aproape 40 me­
dici şi 80 cadre medii sanitare, care îşi deslaşoară activitatea in 14 cir-
cumscnplii, 2 spitale, un preveniotiu şi o policlinică raională.
In fotografic: Policlinica dm Ilia.
t t w m F g ^ . T i qaMWflk’-j fltwKrerm B T -r^ T l
flWTgcya i/tgjcgwcd £ 5 2 2 3 ^ 3 /ffJ i a u va
S O C I A L I S T Ă
Datorită ajutorului complex acordat dc stat, pe ogoa­
rele cooperativelor agricole de producţie lucrează trac­
toare şi maşini care au uşurat munca ţăranilor cooperatori,
producţia vegetală şi animalieră a sporii, nivelul de
trai al lăr«rmimii muncitoare a crescut. Citeva cifre sini
edificatoare in acest sens.
Cooperativele agricole do producţie deţin o suprafaţă
de «aproape I8.00U hectare, in raza raionului au fost or­
ganizate o gospodărie agricolă de stat şi o staţiune de
maşini şi tractoare. Cu sprijinul mecanizatorilor, folo­
sind seminţe din soiuri do mare productivitate, aplicind
eu strictele regulile agrotehnice avansate, unităţile so­
cialiste au obţinut producţii mult superioare faţă de
mediile realizate in condiţiile muncii individuale. Ast­
fel, cooperatorii dm Lăpuşnic, Dobra. Boz şi Bampoloc
au recoltat cu cile 900-1000 kg de griu şi cu peste 1000
kq porumb Ia hectar mai mult decîl recoltau lucrind in­
dividual.
Creşterea animalelor a cunoscut de asemenea o dez­
voltare continuă. In graficele de faţă este rodată creş­
terea numărului de bovine, ovine şi păsări in anii
1962— 1965.
Ca urmare o sporirii producţiei vegetale, a creşterii
- W . .
numărului de animale şi de ad«ipos!uri, fondul de bază
al cooperativelor agricole dc produclio a crescut con­
siderabil. La cooperativa agricolă de producţie din Boz,
spre exemplu fondul de bază a crescut de la 55.000 lei
cit a fost la înfiinţare, la 240 000 în 1962 «ijungmd in Simbolul acesta al electrificării, J-am
acest cm la peste 1.600.000 lei. Pe întregul raion, fondul st inlîlnit în mulle părţi ale raionului
Corespunzător cu creşterea numărului de animale a crescut şi numărul construcţiilor | 2 Mia.
şi alte de bază al cooperativelor agricole de produclio a cres­ zootehnice. Prin creditele ocordale de stat şi din fonduri proprii, cooperativele agricole 1 J Transformatorul dm fotografia noa-
cut de bi 14.713.056 lei cît era in 1962 la aproape de producţie dm raion ou construit în anii 1960— 1965, 90 grajduri, 42 saivane, 39 adă­ ¡jj dră, a înlesnit pătrunderea luminii
electrice m casele locuitorilor dio
rioadă, a crescut cu peste 6 300.00U lei ajungind astăzi IN FOTOGRAFIE: Unul dm grajdurile construite la cooperativa agricolă de produc­ Ohaba şi din celelalte sate d e comu­
la 33.699 186 lei. ţie din Lăpuşnic. nei Lăpugiu,