Page 39 - 1965-07

Nr. 3276 Drumul socialismului Pao. 3

In ancheta : P R A C T I C A J r \ G E N í) A

■ U rm a re d in p a g . /) sarcinile care stau in fala secţiilor
in care activează in această perioadă? Unde e criteriu!
lor. Cum s-a realizat cm în actuala Pe alocuri au fost găsite metode
practică dc vară ? Interesante de atragere a ucenicilor EXIGENTA? DUMINICA 11 IULIE 1965
La Grupul şcolar minier Lupcni si In viata secţiei si a întreprinderii.
Grupul şcolar Hunedoara, maiştrii Cei dc la Lupeni au o experienţă Muncitorii in mijlocul cărora au
şcolilor au lost repartizaţi la locurile proprie, verificată pe parcursul mai lucrat elevii în perioada practicii de Piese inslrumenlale de mare popu­ MAŞINA Dl SttUT MÍE
de muncă ale elevilor unde au urmărit multor ani : se organizează şedinţe vară au de multe ori cuvinte frumoa­ C I N E M A
direct activitatea nceslora. In schimb, in atelier. în prezentei elevilor, a mai- se despre activitatea tinerilor. Nu DF.VA: Spre culmi; Gelozie — laritate; 15.30 Canţonete iniei pre­
la Grupul şcolar minier din Petro­ late de soliştii noştri; 15,45 V itri­
slrilor responsabili, a muncitorilor rare sint cazurile cind muncitorii eu cinematograful „Patria''; $oforu ia­ na cu noulăii de muzică uşoară;
şani, prezenta scolii la locurile de fruntaşi, a orqanizaliei U.T.M. si a cerut şcolilor ca elevii cu caro au dului — cinematograful .Arfa" ; 10.30 Melodii populare din regiu­
practică s-a făcut doar prin vizitele reprezenlantilor conducerii şcolii. Aici lucrat să revină $i în perioadele ul­ Spre culmi — cinematograful Gră­
conducerii scolii, cu toate că şi aceas­ terioare dc eradică. nile patriei; 17,15 C iu li orchestra
se foco o apreciere a activităţii prac­ dina de vară; PETROŞANI: llau- Xavicr Cugdl; 17,30 Sport; 19,45
tă scoală dispune de un număr de tice. şn evidenţiază faptele pozitive Tov. Ion Muntcanu, secretarul or­ ka — cinemaioqraful .Republica"; „Culori sonore" — muzică uşoară; EmrmfrrrPXTr Twrniiniif ihfnHfi
maiştri angajaţi. Aşa se o\'plică Iap­ si, bineînţeles, deficientele. Şedinţa ganizaţiei dc partid, schimbul I, de la Fernand cow-boy — cinematogra­ 23.30 Tcairu la microfon: „Oricit ar
tul că apar unele deficiente cum ar e o adevărată lecţie pentru elevi. laminorul de 800 nun al combinatului ful „7 Noiembrie",- LUPCNI: Cro­ părea de ciudat"; 22,35 „Ritm şi munca
li cazul elevilor repartizaţi la ate­ lumedorean. ne spunea : „Cind şeful nică cubană — cinematograful tinerele" — muzică de dans.
lierul electric al Exploatării miniere Faptele au confirmat aceasta. unei secţii ea a noastră afirmă că arc .Cultural"; S1MCUIA: Nevaslo nr.
Petrila care s-au prezentat la prac­ In qenaral, în căutarea metodelor curajul să den laminorul pe mina e- 13 _ cinematograful „Mureşul"; Radiojurnale şl buletine dc ştiri:
tică fără caiete. C justificată atunci de alraqcre a tinerilor in colectivele levilor, înseamnă că aceştia au avut ALBA IU LI A: Strigătul corlei ; Un 7,00; 12,00, 20,00; 22.00; 23,52
afirmaţia maistrului de atelier: ».Fără înteprinderilor nn se simte o preocu­ intr-adevăr cunoştinţe foarte boqalc, enoriaş ciudat — cinematograful (programul 1); 7.30; 14,00; 19,00; „AIBALUX 4" $1 „AI.BALUX 5" |
caietele de practică nu putem fi şi­ că au dovedit pricepere dc adevăraţi „Victoria"; SCBCS: Mofturi 1900; 21,00; 23,00, 0,52 (programul II). „Albolux 4" încălzeşte, spală, stoarce cu ajutorul storcătorului
puri că elevii $i-au însuşit cunoştin­ pare constantă. In foarte puţine locuri, muncitori". O stringere do mină peste Bal­
ţele necesar*“. In vizitele pe care elevii au fost invitaţi la consfătuirile in cazul acesta calificativele de 9 tica — cinematograful .Pro­ manual din comerţ.
conducerea Grupului şcolar le-a făcut de producţie — or este ştiut că pu­ Si 10 sint pe deplin justificate. Abun­ gresul"; Animalele — cinematogra- T E L E V IZ IU N E „Aibalux 5 ‘ spală, stoarce cu ajutorul storcătorului manual din
Io loatf» locurile de practică — după nerea Ier la curent cu problemele de denta însă a acestor note la majori­ ful „Sebeşul"; ORASTtC: Ah! Cva; comerţ.
rum am fost informaţi — această stare producţie contribuie la participarea tatea elevilor, dovedeşte o slabă e- Instalaţii rle foraj — cinematogra­ 8 50 Gimnastica de înviorare la CARACTERISTICI TEHNICE î
de lucruri iui a fost sesizată ? xiqenlă, o atitudine superficială fală ful „Patria"; Tovarăşii — cinema­ domiciliu; y,00 Reteto gospodinei;
elevilor la viata secţiei. 9.30 Emisiune pentru copii şi tine­ Capacitatea maximă de spălare (rufe uscate), 2,5 kg.
Prezenta maiştrilor şi vizitele pro- de notarea elevilor, alit la Hunedoa­ tograful „Flacăra"; HAŢEG: Pa- retul şcolar; 11,00 Emisiune pentru
f'-Norilor pot fi îmbogăţite şi cu alte In pulinc locuri elevii au fost invl- ra, cit si la celelalte qrupuri şcolare Iru fele într-o curte,- Invenţia e- sate,- După-aniiază: Duminică spor­ Timp mediu de spălare (pentru 2,5 kg rufe uscate), 4 minute.
forme* de supraveghere ale scolii. lali la şedinţele onianizaliilor U.T.M. vizitate. pocii — cinematograful „Popular"; tivă — Fotbal; Finala Cupei Re­ Consum minim dc curent.
Deosebit de interesantă este iniţia- BRAD: O stea cade din cer — ci­ publicii Populare Române; 19,00 „Aibalux 4” încălzeşte apa in 40—90 minute,
Problemele ridicate în ancheta de Ia(â sint numai cileva as­
liva Grupului şcolar din Lupcni de nematograful „Steaua roşie"; I.O- Jurnalul televiziunii; 19,20 Aventu­ ______________ ___________________ _ •
pecte ale aclivitălii elevilor in timpul practicii dc vară. Pe lingă o
a introduce sistemul caietului „nave­ NCA: Neamul Şoimarcştilor — se­ rile lui Robin 1 lood (XXVIII);
tă“ care iaci» zilnic drumul uzină- scamă de realizări frumoase, în munca de îndrumare, supruvcqhcrc riile 1 şi II — cinematograful „M i­ 19,40 .Oltenia contemporană";
şi control e practicii se semnalează deficiente destul dc mari.
scoală, şi în care maiştrii şi munci­ nerul"; ILTA: Un nou Ghilganies — 20,00 Dialog Iu distantă: Ploiesti-
torii î>1 notează observaţiile lor pri­ 1 xislă si l u al ii in care elevii sini neglijaţi de către muncitorii că­ cinematograful „Lumina"; HUNE­ Braşov, 22,00 Buletin de ştiri; 22.10
vind munca elevilor in perioada prac­ rora le-au iosl încredinţaţi ; întreprinderile, prin colectivele de în ­ DOARA: Veselie la Accapulco — Telesporl; In încheiere; Buletin
drumare a practicii, nu se ocupă suficient dc elevi (la serviciul
ticii. cinematograful Stadion. meteorologic.
personal slSnvătăruint al C.S.H. — de exemplu — nici nu se ş l ia că
elevii din anul II au avut practică de varăj : şcolile nu urmăresc 12 A D I O
îndeaproape practica ; scc|iile dc învă(ămînt o neglijează ele. Buletin meteorologic
Elevii şi Pentru viilor, comitetele do partid din întreprinderi trebuie să PROGRAMUL I; fi.00 Conccrl do
finalizeze felul in care conducerile întreprinderilor şi colectivele de dimineaţă; 7,15— Ciută CI ii f Ri- REN (RU 24 ORB
loculu i!e munca îndrumare s au ocupat de practica elevilor, consiliile si comitetele chard. 7.30 Jurnalul satelor; 0,00
sindicatelor să se ocupe mai îndeaproape de şcolile profesionale. Sumarul presei, 8.00 Gintă Ileana Vreiim instabilă, cu cerul tem­
Trebuiesc urmărite loale aspectele legate de viata acestor şcoli, in* Conslantinescii si Marcel Budală; porar noros. Vor cădea ploi sul)
Ln locul de muncă, elevii se intil- ccpînd ru examenele dc admitere, piuă la absolvirea elevilor. 8,30 Tcairu la microfon pentru formă de averse. Viului va su­
copii: „Dutu şi ileana in tara bas­
m»sc cu un eolreiţv nou, al munci­ In lata şcolilor profesionale stă sarcina foarte importanta de melor"; 9,30 „Am îndrăgit o me­ fla potrivit, din nord-vesl. Tem­
a pregăti viitoarele cadre ale economiei naţionale. Activitatea tutu­ peratura staţionară; ziua va ii cu­
torilor cu care lucrează. Silit cuprinşi lodie" — muzica uşoară; 10,30
ror tartorilor care concură la realizarea accslci sarcini trebuie îm ­ prinsă intre 20 şi 20 grade, iar
ei în viata intensă n acelui colecliv ? bunătăţită şi imboqălilă cu forme noi dc* maximă eficacitate. Mici piese instrumentale interpre­ noaptea între 10 $i 15 grade.
Participă la (rămintârilc şi preocupă­ Anchetă realizată dc tate do intiri solişti; 10,45 Orches­ PENTRU URMĂTOARELE 3 7.ILE
tre si solişti do muzică
uşoara;
rile tovarăşilor de muncă? Cunosc L. L IC IU şj T. IS T R A T E 11.15 Emisiunea „Cinema"; 11,30 Vreme tu curs rle îmbunătăţi­
„Răspunsuri pe portativ" — emi­ re, cu temperatura în creştere
siune de muzică populară; 14,2r> uşoară.
© T R I C O T A J E C O P S ! .
F IL M E L E S A P T A M ÎN II C U M P Ă R A Ţ I P E N T R U C O P ÎÎi D V S -
LUNI 12 IULIE J9S5
M A G A Z I N E L E o e s p e c i a l i t a t e ;
căpitanului Blood Nuntă cu peripeţii prepararea legumelor si zarzava­ P R O D U S E L E F A B R I C ! ! o e T R I C O T A J E
turilor; 8.04 „Capriciu spaniol" de
C o p ro d u c ţie h is p a n o -ila lia n ă . „Fitil c ă p ita n u lu i P roducţie a stu d io u rilo r cehoslovace, film u l d e m a i DEVA: Fiul căpilanului Blood Rimski-Korsakov.- B/20 Călătorie
sus este co n stru it pe ideen că orice căsătorie tr eb u ie — cinematogralul „Patria"; Pe ur­ muzicală, 9,00 „Zis-a badea zis-a
B lo o d" este un Ith n d c a v e n tu r i d in lu m e a piraţilor
mele lui Ahmcd; Scoarlo populare
şi a lu p ilo r dc n u n e . S p e c ta to ru l asistă la n u m e ro a se să se b a z e z e p e în cred ere iu tine în su ti Şi iu to va ră şu l — cinematograful „Aria"; Fiul că- mi mira“ — muzică populară; 12,33
„Două inimi şl o melodie" — mu­
dc via(ă. L ipsa dc încred ere va face viata am ară, va
scene in ca ic se lo vesc in terese diferite, in cave işi I)i lanii lut Blood — Grădina dc va­ zică uşoară; 13,00 Concert de
gă sesc loc ră zb u n a rea , m e sch in ă ria dar şi d e v o tu m e m d u c e iu situu(ii a b su r d e şi ad esea ne fo r ţe a ză sa clă­ ra, PETROŞANI: Hanka — cine­ priuz; 14,10 Melodii dragi — in­
d im p e m in c iu n ă delica te ca d ra g o stea şi mm
c
tu l şi a d evă ra ta p rieten ie. matograful „Republica"; Fernand terpreţi cunoscuţi; 15.30 Muzică oe mm himic ploieşti
prietenia. cow-boy — cinematograful „7 No­ populară îndrăgită de ascultători;
iembrie". LUPFNI: Cronică cuba­ 10,15 Compozitorii îniitnpmă cel
Pe urmele lui Ahmed America, America nă — cinematograful „Cultural",- de al 1 \ M pu Congres al partidului
cu noi ciniece: „Partid, lumina
SlMCRlA: Paula caplivă — cine­
matograful „Mureşul", ALBA ÎU- vie" de Liviu lonescu, versuri de p r o d u c e :
F ilm u l este o c o m e d ie satirică la adresa u n o r p ă ­
D istin s cu m a rele p r e m iu al F estiva lu lu i d c la S u n- LIA: Laleaua neagră, Vmla spor- Păuna Răz va iu 17,00 Melodii de
rinţi cn c o n cep ţii 'învechite, care voi să im p u n ă co ­ ieri şi de azi — muzică uşoară ;
Seba stia n , aşa ca m m ă rtu r ise ş te r e g izo ru l Elia K a ­ Iivă — cinematograful „Victoria";
piilo r p u n c tu l lor dc ved ere. A c ţiu n e a se p etrece in SEBES: Două etaje rle fericire — 17.30 „Participanţii (a întrecere ra­ UTILAJE PENTRU INDUSTRIA CHIMICA SI RAFINĂRII:
zan, „ A m erica , A m e r ic a " este u n film b iografic. El
A z e r b a id ja n , iu zilele n o a st r e . cinematograful „Progresul"; A 3-a portează"; 18,05 „Din comoara
ilu strea ză d ra m a un u i tinăr care, d o rn ic de o viată folclorului nostru“ — jocuri de
Eroii film u lu i trec p rin m u lte p e r ip e ţii p lin e dc d e m n ă , e v a d e a ză d in a tm o s fe r a in n ă b u ş ito a re in care rachetă; Piscuri si peşteri minu­ ® condensatoare ;
haz, d a r cu se m n ific a ţii m a jo re. C ăsătoriile nu se m a i nate — cinematograful „Sebeşul"; grup; pre2onlarea : Anca Giur-
trăieşte, şi e m ig rea ză . P o rtretu l acestu i e m ig r a n t care ORÁST1E: Zborul întrerupt; Co­ chestii, cercetător ştiinţific al In­ ® schimbătoare de căldură ;
p o t ara n ja de către părinţi, ca altă dată, ci ele se rea ­ se h ră n eşte d m năluci, d m h im e ra u n u i p a ra d is p r o ­ mandantul regimentului — cinema­ stitutului de etnografie si folclor.-
lizea ză p e p rin c ip ii noii, sănătoase. m is. este realizat pe u n p la n su p erio r. tograful „Patria"; ORÁSTÍF; Le- 1850 Variolăli muzicale; 19-,15 La ^ reactoare ; .. ,,
(jenda din tren — cinematograful microfon; „Satira si umorul" (re­ * avapoaraloare ;
„Flacăra"; HAŢEG: Patru fete in- luarea emisiunii din 11 iulie); 20,00
Ir-o curte»; Invenţia epocii — cine­ Radioqa/ela do seară; 20.30 ,,Să-mi $ coloane dc rcctiiicare.
matograful „Popular".- BRAD: I- ciuli un cintec de iubire" — mu­
vailo; Povestea leului — cinema- zică uşoară; 20,45 Noapte bună,
tugraful „Steaua roşie"; LONEA: copii. Povesica „Piatra care cres­ RULMENŢI OE OIFERITE TIPURI:
Joe limonada; Soare în sticlă — te"; 20,55 Ciută pentru dumnea­
cinematograful „Minerul"; ILfA : voastră Natalia Glign «jj Ionel Ba-
Un non Glulgameş — cinematogra­ mi; 21,30 Melodii de pretutindeni; O rulmenţi axiali radiali oscilanţi cu roîe-butoi
ful -Lumina"; HUNEDOARA; Wi- 21,45 Ciulă Elena Dima Torounan
net ou. — arii din opere; 22.50 „E primul osimelricc pentru capelele hidraulice 29458 şi 29436 ;
nostru vals". O rulmenţi radiali cu role cilindrice pe un singur
R A I H O rînd. de 70—600 mm. diametru ;
PROGRAMUL I: 5.U15 Jocuri t e l e v i z i u n e
populare interpretate la acordeon; 19,00 Jurnalul televiziunii; 19,20 O rulmenţi radiali oscilanţi cu role-butoi pe două
5.25 Marşuri sportive; 5,45 „Te Pentru tinerelul şcolar; 20,00 Vi- iîndi'pi, de 100—400 mm. diametru ;
cintăm tinerele" — muzică uşoa­ trina literară dc Liviu Călim 20.45
ră; 6,00 Sport; (3,35 Melodii popu­ Spectacolele săplăminii; 2I.U0; O rulmenţi axiali cu role cilindrice, de 60—400
lare interpretate de orchestra „D r­ „Douăzeci ele minute dm timpul mm. diametru ;
esorul" din Roşiori dc Vede; dumneavoastră,,.“; 21,20 film :
Scenă din filmul „Pe urmele lui Ahm ed", Scenă din filmul .America, A m c ii c a ” 7,15 Muzică uşoară dc Temisto- „Mofturi 1900"; In încheiere: Bule­ <9 rulmenţi axiali speciali (pentru mesele rotari),
clc Popa; 7,30 Si aiul medicului : tin de siiri. Buletin meteorologic. de 600— I 100 mm. diametru.
■■-rrr,
“ 8 M A G A Z I ÍN ATENŢIA
Kit DOOMR ETIMOLOGIC

RECHIN! IN APROPIEREA ATENEI beau despre „absurdum", la ci a- filozoiul Pldlon preda învăţătura sa
ABSURD — C ind
romanii v o r­
ACADEMIE — I ii secolul V î.c.n.
ceasla însemna „de la surd". Prin a- in apropiere de Alena, capitalo Elu-
semânarea cu răspunsurile qreşile dei, într-un crîng umbros, consacrat
R ecen t s a c o n sta ta t p r e z e n ta a in v a d a s e ră p la je le d in ju r u l ca p i­ In v a z ia rech in ilo r se explică pe care le dă adesea o persoană eroului Aradem, care fusese înmor-
num eroase, c ird u ri d e rech in i in talei. Iu b ito rii de înot au fost p r e ­ p rin fa p tu l cri ei au fost atra;i de care nu aude bine. această expresie inintat a r o ‘o De aceea, crinqul era
a p c !e C o tlu lu i S alonic dc p e lito ­ v e n iţi să nu se în d e p ă r te z e de tă u n restu rile d e a lim e n te care sint a- a început să însemne „stupid, ne­ denumit Academia. Num ele Iul a Nu »f ftpucd de ivfrv P'^
ralul A ten ei. U n n u m ă r de trei r e ­ V a sele de p a tru la re au asigurat r e s ­ ru n ca te în m a re d e n u m e ro a se le rod, raţionament fals". Este foarte fost dat si şcolii Iul Plalon, iar apoi tocul de muncă
posibil ca cuvintul „absurd" in con ­ leveţie uşor cu oocănui
ch in i au căzut in pla sele d e p e s ­ p ectarea o rdinului. vase care intră în C o ifu l Salonic. a căpătai un sens general — „ A s o ­ JX9S.S suită • năbuşit' » » sf
cepţia noastră să ft apărut nu in
c u it ale u n o r p esca d o a ie. R e c h in i­ Poliţia p o rtu a ră a iniţiat o o p e ­ T o to d a tă . în această p e rio a d ă a a- ciaţia savanţilor" sau „un anumit unor copftjn NU UITA
Roma antică, ci în limba latina a sa- Up dc inslilutie de învă\ăraint su ­
lor li s au tăiat capetele, care au fo s t raţie d c e x te r m in a r e a rechinilor. nuîui. in g o lf se g ă se ş te o specie vantilor-scolaslici medievali. perior". COPfUPlt&A St EXECUTA
d u s e ca d o v a d ă la căpită n ia p o r ­ E ste vo rb a d e o sp ecie de ţech in i
dc p eşti care trăiesc la su p ra fa ţa ★ lA d is t a n t a CADEREA CC
tului. D c aici s a lansat a n nrrjvut m ici. care nu d e p ă şe s c lu n g im e a de AUTOMOBIL — Acest cu vini ic ACCIDENTA PLTlN f 5‘ PE
apei şt sînt fo a rte apreciaţi d c r e ­ ANTIBIOTIC — Un grec din an­
a n d către m iile d e p ers o a n e caic. trei m etri, dai care sint ioarte u- este nn hibrid, are un cap grecesc
a lu n g a te de caniculă d in casele lor, gresiu i şi în d ră zn eţi. chini. aşezat pe un trup roman. „A u lo " in tichitate ar fi dat poate din umeri
auzind dccsl cuvint, pe care nu l-ar
limba qrearâ înseamnă „singur" ;
fl înţeles. El a fost format în zilele
iar cuvintul latin „mobilis" înseam ­
noastre din particulele qrecesll
nă „care se m işcă” (este cunoscută
V. fliihăilesca deviza căpitanului Ncmo, eroul lui „anti * — prefix care înseamnă „con­
tra" si „biotos" — „viată". Acest
Julcs Verne : „M obilis in mobile" a- cuvînt, creat artificial, desemnează
împreună
dică „mobilul în mobil".
DIN ALBUMUL DE CARICATURI cele două cuvinte inscamnă „care subslanlc organice care pot ucide
se mişcă singur". unele bacterii $i microbi.
i r ★
AGREGAT — Acest cuvint pro­ AGRONOM — Se cunosc nu­
vine din cuvintul latin „qreqs" care meroase cuvinte legate dc cuvintul
înseamnă „turmă”. Iniţial „agrega- grecesc .n o m o s" — lege: aulonomie.
lus" înseamnă „adunat, strins intr-o agronomie, astronomie, gastrono­
lurmă. intr-o grămadă". De la acest mic etc. „A gro s" înseamnă in lim­
cuvint roman a luat naştere cuvîn- ba greacă „cimp", „agronom ie" ar
!ui internaţional agregai cu sensul însemna „legea ciinpului". „agro­
de „tot unitar", „maşină alcătuită nom" — cel care cunoaşte legile
din mai muite mecanisme". cultivării cîmpului.

Televiziunea a fost prezentată sc poate asculta la telefon, de că­
bucureştenilor încă din vremea p io­ tre oricine, un concert". „C o n c e r­
nieratului său ? Evenim entul s-a tul" se dadea la gară de către o
petrecut in seara zilei dc 14 no­ fanfară şi sc retransm itea prin re­
iembrie 1937 cind la Ateneul ro­ ţeaua telefonică existentă între a-
m ân a avut loc o recepţie de tele­ cest edificiu şi strada Unirii.
viziune publică. Ecranul cinescopu- ★
lui avea diam etrul dc 7 cm. ...Di'-cureştiul se bucură de repu ­ U Z IN A M E T A L U R G IC Ă IAŞI
7T taţia dc a fi unul dintre cele m ai
...Crasul C ra io v a a intrat în is­ înIiii5'; oraşe din l u m e ? El are o
toria tehnicii româneşti prin aceea suprafaţă de 97.000 hectare. Spre angajează de urgenţă :
că el a găzdu it prim a experienţă deosebire de alte localităţi mari,
de transmitere a o roaram ^lor artis­ capitala patriei noastre dispu ne de — strungari in metale cu categoria de salarizare a
tice prin cablu ? Acest fapt s-a o mare zonă verde, alcătuită din
petrecut în anul 1886. In ziarele parcuri, gră d in i şi păduri recrea­ Vl-a, a VII a şi a VIIl-a.
de atunci se anunţa ..Cu 5° de bani tive. Pentru cei necăsătoriţi se asigură cazare.
marţea, ioin. sâmbăta si du m in ica