Page 40 - 1965-07
P. 40
Pag) 4 Drumul socialismului Nr. 3276
Constituirea
noului guvern algerian
A L G E R , corespondentul A ge rp re s nislru de interne — A hm ed M e -
C. Benga tra n sm ite : rloghri, ministru dc finante — Ahm ed
Colonelul Houari Boumedienne, Kctid, ministru al agriculturii şi re
preşedintele C onsiliului Revoluţiei, formei agrare — A ii Mahsas, mi
a anunţat sîmbătă constituirea noului nistru al informaţiilor — Bachir Bou-
guvern al Algeriei. (N ouă din 20 de maza (în precedentul guvern acesta
miniştri au făcut parte si din vechiul delinca funcţia de ministru al
şi
energiei),
mi
iar
Ieri s-a deschis la Helsinki A 44-a cabinet). industriei industriei şi energiei —
Funcţiile de prim-minlstru şi dc mi
nistru a)
nistru apărării al Algeriei sînt de Bclaid Abdessalam. Rabah Bitat a
ţinute de colonelul Boumedienne. M i fost numit ministru de stat.
noului Consiliu
Prima şedinţă a
nistru al afacerilor externe a
fost
e
Congresul Mondial pentru pace, a a revoluţiei numit Abdel A ziz Bouleflika, mi- dc M in iştri va avea loc luni 12 iulie.
i v
a
r s
r e
n
independenţă naţională mongole în jurul crizei Pieţei comune
şi dezarmare generală
U L A N - B A T O R
10 (Agerpres). —
Oam enii muncii mongoli sărbăto m nm
H E L S I N K I 10 - T rim isul speri*I ment închinat păcii şi coexistentei resc cea de-a 44-a aniversare a revo „Ce speră să cîştfge
A.yerpres, N loncsru. transmite : paşnice şi a prezentat delegaţiilor l luţiei mongole. In dimineaţa zilei de
Pcslu 1.200 de delegaţi din 100 de — in aplauzele asistentei — macheta 10 iulie, conducători dc partid şi dc
ţari — printre rare si delegaţia Mi.ş- acestui monument, care va fi realizat slat ai R.P. M o n go le si reprezentanţi
rhrii pentru pare din ţara noastră de Essi Renvall. ai vieţii publice au depus coroane de preşedintele de Gaulie de pe
— au s o s ii la Helsinki peniru a par A poi a luat cuvînlul John Bernal flori la cripta din Piaţa Suhc-Bator
ticipa la lucrările Congresului M o n care a vorbit despre însemnătatea a conducătorilor M o n go liei populare:
dial pentru pace, independenţei n a deosebită a luptei pentru pace in ac Suhe-Bator şi Cioibalsan. urma politicii scaunului gol“
ţională si dezarmare generală. tuala situaţie internaţională. John
Deschiderea lucrărilor congresului Bernal a declarat în încheiere că In aceeaşi zi, la Teatrul de operă
a avui loc sîmbâlfi dimincala la ora starea sănătăţii îl obligă să sc re $i balot din Ulan-Bator a avut loc
10 în prezenta preşedintelui Repu tragă din funcţia de preşedinte exe o adunare festivă consacrată aniver B O N N 10 (Agerpres). col, ci si în ccl industrial. G uvernul
blicii Finlandei Urlio Kckkonen. In cutiv al Prezidiului Consiliului M o n sării revoluţiei. D. Maidar, membru A gen ţia D.P.A. transmite un co vcsl-qerman esle dc acord cu o pe
prezidiu au luat loc John Bernal, pre dial al Păcii. al Biroului Politic al C C . al P.P.R.M., mentariu semnat do H c n r y Scha- rioadă dc cinci ani, cu condiţia ca
şedintele cxcculiv al Prezidiului C o n Participanţii la congres au Inlîmpi- a prezentat un raport în care au fost voir, corespondentul său diplomatic, ca să se împartă in două etape, a
siliului M o ndial al Păcii şi cunoscuţi nal cu entuziasm pe şeful delegaţiei subliniate principalele succese obţi in legătură cu criza Pieţei comune, doua urmind să intre în vigoare după
reprezentanţi ai mişcării partizanilor din Vietnam ul de sud Dinh Ba Thi, nute de oamenii muncii mongoli sub în care se spune : cc, in termen de doi ani, va lua fiin
păcii din Întreaga lume printre care care a prezentat, în şedinţa plenară conducerea P.P.R.M. şi a guvernului R P. B U L G A R IA '. — In foto: Unul din noile cartiere de locuinţe „Ce speră să cîşlige preşedintele ţă o uniune vamală.
şi conducătorul delegaţiei române de după-amiază raportul intitulat popular în cei 44 de ani de putere ale oraşului Pernik, vechi centru mi nier al Bulgariei. Io locul vechilor de Gaulie de pe urma politicii „sca Dacă de G aulie doreşte nu num ai
acad. A. Joja „Sprijinul acordat de popoarele lumii populară. locuinţe au apărut aceste case noi $i moderne. unului g o l" în Piaţa com ună ? Vrea să obţină noi concesii, dar şi să slă-
După salului rostit de preşedintele poporului vietnamez în lupla sa justă el să forţeze noi concesii agrare sau bească Com isia executivă a C.E.E. si
Comitetului finlandez de pregătire a pentru independentă unitate şi pace". să ceară o reformă a C.E.E, după ce să împiedice introducerea principiu
Congresului Vcilcko Svînhufvnd. a In continuare a prezentat un ra a cerut deja o reforma a N.A.T.O. ? lui adoptării hotărîrilor cu majorita-
luat cuvîtilul primul ministru al Fin port pe aceeaşi temă, conducătorul LA R O S T O C K Inca o săptămînă 1e de voturi — prevăzută pentru 1
landei J. Virolaincn. El a făcut cu delegaţiei din R D. Vietnam, Le Dinh Rareori Bonnul a (ost mai frămîn- ianuarie viitor — situaţia va fi mai
noscută iniţiativa finlandeză privind Tham. tat dccît acum de aceste întrebări. critică. Aceasta în afară de faptul
udicarea în Helsinki a unui m onu Lucrările congresului continuă. proastă la bursa M inistrul afacerilor externe al că politica „scaunului g o l" încalcă
S-a încheiat confermfa oamenilor din Paris Franţei, C o u v c de Murville, a dat acordul de la Roma, care afirmă că
Bonnului asigurări că Franţa nu vrea
să se retragă din Piaţa comună, dar partenerii se anqajează „să nu iacă
dificultăţi la aplicarea acordului".
Atrocităţile săvîrşite de trupele muncii din fârile baltice P A R IS 10 (Agerpres). — a lăsat deschise alte probleme. Se Dacă de G aulie doreşte să menţi
siunea de la 30 iunie de la Bruxelles
încă o sâptAmînâ proastă la bursa a eşuat pentru că nu s-a putut sta nă comunitatea actuală în care fie
americane si sud-vietnameze şi Europa de nord din Paris, subliniază aqenlia Franco bili dacă noul sistem de finanţare a care membru are drept de veto, dacă
Prcsse in revista sa săptăminală pri
el vrea să înqrădească drepturile C o
agriculturii ţărilor C E E. trebuie să
vitoare )a cursul valorilor. Scăderea dureze unul. doi sau cinci ani. Fran misiei care propune extinderea drep
R O S T O C K 10 (Agerpres). — cursurilor valorilor, care de fapt a turilor Parlamentului european, a-
H A N O I 10 (Agerpres). — menţionată subliniază câ o scrie dc La Rostock s-a încheiat cea de-a Suedia, Norvegia, Danemarca, Islan început Ia 2 iulie, s-a prelungit fără ţa, care obţine 75 la sută din fondul
Agenţia vietnameză dc informaţii răniţi au lost executaţi. iar alţi), in 8-ci Conferinţă a oamenilor muncii da. reprezenlanli di Federaţiei S in întrerupere între 5 si 9 iulie, pentru agricol si plăteşte doar 25 la suta, lunci conflictele sînt inevitabile. C r i
V.N .A . a retransmis o ştire difuzată Mare mai gravă, au fost îngropaţi de din ţările baltice şl din Europa de dicale M o ndia le şi ai oamenilor a ajunge la unul din cele mai scă dorea să dureze cinci ani. Italia, za cu greu va putea fi rezolvată Ia
de agenţia sud-vietnameză dc presă vii. Agenţia „Eliberarea" arată că a- nord. muncii din Cehoslovacia — au e x zute niveluri de la începutul anului. care plăteşte aproape 30 la sulă si viitoarea reuniune a C onsiliului mi
,.Eliberarea", în care sînt condam na semenoa crime au provocat indigna Participanţii la conferinţă — m unci primat îngrijorarea maselor munci obţine doar doi la sulă. este de acord nisterial din 26 iulie.
te atrocităţile săvîişile de trupeîo n- re în rindul trupelor guvernamentale, toare din tarile zonei M ării Baltice Oamenii de afaceri au luat loarte cu numai un an. Germ ania occiden In curînd. runda K ennedy se va
mcricane si sud-viclnamczc. In ştire care în multe cazuri au refuzat să tori şi conducători sindicali din lată de primejdia unui nou război si în serios criza ce a izbucnit in Piaţa tală se află la mijloc, dar doreşte să efla si ea Intr-o situaţie dificilă. G u
se arată că în numeroase ocazii, cind se supună ordinelor primite în acest R D . G , R.F.G., din republicile so au sprijinit măsurile guvernelor ta comună, la sfirsilul săptăminii tre evite o confruntare franco-vest-ger- vernul american are numai pînă la
şuieră infrîngert 51 se qrăbcsc să se sens. In încheiere, ştirea menţionea vietice baltice, Polonia, Finlanda, rilor socialiste îndreptate spre asi cute, fapt care, după cum se vede. a manâ. Bonnul s-a resemnat să plă I iulie 1966 aprobarea Congresului dc
retragă, soldaţii americani si sud- ză că în ultima vreme tot mai mulţi gurarea securităţii internalionale. avut grave repercusiuni asupra cursu tească cea mai mare parte din a- a continua negocierile privind redu
vietnamezi încearcă să scape în iei soldaţi sud-vietnamezi trec de partea In documentele adoptate la confe lui valorilor la bursa din Paris. Se cest fond, deoarece în mod virtual cerea tarifelor vam ale cu ţările Euro-
şi chip de proprii lor răniţi. Agenţia forţelor patriotice. fac auzite semnale de alarmă nu nu Germ ania occidentală nu are expor
informaţii asupra rinţă s-a subliniat necesitatea de a mai în rîndul industriaşilor francezi, pei occidentale. $i există num eroa
se pune capăt pregătirii unui nou ci Si al industriaşilor din celelalte turi agricole. Cu toate acestea, g u se probleme care necesită negocieri
f • război în Europa prin crearea de vernul, partidele politice şi industria serioase, dar care nu pot ii negoci
2 obiectului luminos văzut ţări ale Pielei comune. Există temeri
1 zone denuclearizate, prin lupta pen câ situaţia s-ar putea înrăutăţi şi din R F G. insistă ca dezvoltarea să ate atîla timp cit scaunul Franţei va
tru dezarmare generală şi totală, pen mai mult. continue nu numai în sectorul agri rămine gol.
deasupra Antarcticii
. L ! l .R u i r f l ’i tru coexistenta paşnică a statelor cu
orînduiri sociale diferite, pentru în
B U E N O S A IR E S 10 (Agerpres). — ţelegere reciprocă si colaborare
Noi informaţii comunicate de m a George Ball
strînsă între sindicalele ţărilor eu
rina de război argentinîană cu pri
ropene. ftîMD HfiiţiK
vire la obiectul luminos văzut pe » ¿ 5 \ a sosit la Paris
» • ' » f , . 1 , cerul Antarcticii confirmă informa
* ä « M ® “ 'J&kj ţiile transmise de observatori cu pri a f&
vire Ia caracteristicile acestui corp. Douglas Home N E W Y O R K 10 (Agerpres). —
al
STU.A.
Subsecretarul dc stat
Şeful bazei de pe insula Decepción, G eorge Bal) a sosit sîmbătă diminea
Dancii Perisse, a afrirnat că tot per cere noi alegeri W ~ ~ \ 4 B R ; . ' ¿ 7 r ' ţa la Paris, pentru a lua parte la re
sonalul bazei a căzut de acord că era \ -i W J t uniunea C onsiliului permanent al
f i vorba de un obiect luminos, ca o stea 1 A \ i j MfcDlCAPi N.A.T.O., care va avea loc în cap i
deplasa parlamentare
de primă mărime, care se tala Franţei la 13 iulie. înainte de
plecare, Ball a făcut o declaraţie în
spre nord cu o viteză variabilă.
care a menţionat că principalele pro
m Caracteristicile obiectului şi m o L O N D R A 10 (Agerpres) — bleme care vor sta în atentia acestei
m dul cum se deplasa permit să sc afir lutr-o cuvîntare rostită la Huli, li reuniuni vor ii cele privind Asia de
me că nu era vorba nici dc o sica. derul Partidului conservator brita
sud-est si Vietnamul. Agenţia Fran
nici dc un avion. Perisse a adăugat nic. Alee Douglas Home. a cerut g u
fP w B s ce Prcsse relatează că subsecretarul
că 17 persoane au văzul obiectul si vernului să organizeze imediat noi H I de slat al S.U.A. intenţionează să
că doi variomotri au inregislrat per alegeri parlamentare. El a afirmat
R. D. G E R M A N A . — Imagini din Rostock a r f r . r , aibă o întrevedere cu ministrul de
!n iolo : Aspect de la Langen Slrasse din centrul vechiului oraş turbările magnetice produse de acest ca actualul guvern laburist are o po externe al Franţei C o u ve de M u rv ille
Rostock, fenomen. ziţie slabă în parlament, dovedită,
si cu al|l miniştri de externe pre
după părerea sa, de înfrîngerile su
zenţi Ia Paris. Se consideră că pro
ferite recent în citeva scrutine din Clf
blema respingerii de către guvernul
Situaţia politic din Grecia Se slie că laburiştii şi-au făcut cu francez a propunerii americane de
Camera Comunelor.
ministerial
creare a
„comitetului
noscuţii hotărîrea de a nu organiza S.U.A. — Aspect de la demonstraţia celor peste 500 de muncitori bă- nuclear" al N.A.T.O. va ocupa un
în viitorul apropiat noi alegeri si de Irini care a avut loc în faţa hotelului „A m ericana" din N e w York, unde loc principal în cadrul întrevederii
se ţinea congresul Asociaţiei medicilor, eerînd legiferarea ajutorului
a menţine actualul guvern ccl puţin
A T E N A 10 Corespondentul Aqer- compromise si destituirea ministru medical pentru bâtrini. dintre George Ball şi C ou ve de M u r -
O A seará pe r in g u l d e p e s t a pres, C. Alexaiulroaic, transmite: lui apărării, Garoufalis. pinâ la sfirsilul acestui an. In f o t o : Aspect de Ia demonstraţie. viile.
d i o n u l R e p u b l i c i i d in C a p ita lă , Informaţiile publicate vineri seara Ulicrior s-a anunţai că regele îl
In fa (a a a p r o x i m a t i v 10.000 d c de cotidienele centrului — „Ta N e a “, va primi in audientă pe premierul
s p e c ta to r i, s -a u d e s f ă ş u r a t f i n a „Athinaiki" si „Elnos" — care a nu n Rapandrcu luni dimineaţa. Apoi, Comica! comun siriano-indonezian
le le c a m p i o n a t e l o r r e p u b l ic a n e i n ţau că regele Constanlin a refuzat pentru luni la prin/., a fost convocat Notă externă
d i v i d u a l e d c b o r să accepte cererea premierului de Consiliul de Miniştri, iar marţi ur
l a t ă lista n o ilo r c a m p i o n i in destituire o ministrului apărării Ga- mează să aibă loc reuniunea gru pu D A M A S C 10 (Agerpres). — menea, un schimb de păreri asupra
o r d i n e a c a t e g o r i i l o r : C. C iu că roufalis, au fost inspirate dintr-o lui parlamentar al partidului U n iu In urma încheierii convorbirilor problemelor solidarităţii afro-asialice
scrisoare a regelui adresată premie
(S te a u a ): N . Ci.iu (S te a u a ): A. S i- nea de Centru. care au avut loc între delegaţia indo 51 relaţiilor dintre Siria şi Indone
rului. ca răspuns ia cererea sa de
m i o n ( M u s c e l u l C i m p u l u u g ); V. Opinia publică greacă îşi exprimă neziana, condusă de dr. Subandrio, zia. Lodge-Taylor-Lodge
audientă. Din scrisoarea regelui, re
A n t o n i o ( D i n a m o B u c u r e ş ti); 1. solidaritatea cu măsurile iniţiate de prim-vice-prim-minislru şi ministrul După încheierea vizitei în Siria,
dactată într-un ton tăios, după cum
D in u (Steaua); Io n P iţu (G a z M e premierul Papandreu prin mari mitin afacerilor externe al Indoneziei, 51 delegaţia indoneziana, care întreprin
stric presa de centru, rpiesea inten
ta n M e d ia s ) ; V D o b r c (Steaua); guri organizate de partidele U n iu oficialităţile siriene, la Dam asc a fost de un turneu înlr-o scrie de târî din
ţia sa de a refuza cererile formulate
G h. C h i v ă r ( I n d u s t r i a S î r m e i C. nea dc Centru şi E.D.A. dat publicităţii un comunicat comun. Orientul Apropiat, a sosit la Bagdad. D e m is ia g e n e r a lu l u i T a y l o r d in a c est p o st s itu a ţia p o litic ă şi m i
de premier.
T u r z ii); Io n M o n e a ( D i n a m o B u Aceasta subliniază necesitatea spri Dr. Subandrio, conducătorul delega f u n c ţ i a d c a m b a s a d o r la S a ig o n lita r ă d in V i e t n a m u l d e s u d s-a
După primirea acestei scrisori, şe Sîmbălâ, Comitetul executiv al în r ă u t ă ţi t , a c e a s ta c o n s t it u i e d e
c u r e ş ti) şi V. M a r î u ţ a n ( D i n a m o jinirii mişcării dc eliberare naţională ţiei. a avut o întrevedere cu preşe şi d e s e m n a r e a lu i N C. L o d g e ca
ful guvernului, Papandreu. a co n vo partidului E D A a dat publicităţii dm întreaga lume si, îndeosebi, a
Bucureşti). dintele Irakului. Abdel Salam Arcf, î n lo c u i to r al să u . cu i m p l ic a ţ ii l e f a p t o e x p r e s i e a eşecului în tr e g ii
cat mai mulţi miniştri intr-o şedinţă o proclamaţie către popor. Ca m an luptei popoarelor împotriva impe şi cu alte oficialităţi. Intr-o declaraţie c a r e po t fi s e z is a te a c u m . fa c 0- p o litic i a m e r i c a n e în aceasfd
extraordinară, în cadrul căreia s-a datar at voinţei alegătorilor, se spu rialismului, dominaţiei şi intervenţiei făcută ulterior, Subandrio a arătat că b ie c tu l u n o r la rg i şi c o n tr o v e r s a te p a r t e a lu m ii. D in l u n a iu lie a
0 Stadion ul R e p u b l i c i i d in C a discutat despre criza politică şi mă ne in proclamaţie, guvernul este străine. Cele două ţâri, se arată în în cadrul convorbirilor au fost abor c o m e n t a r i i in p re s a i n t e r n a ţ i o a n u l u i tr e c u t c in d T a y l o r a fo s t
p ita lă g ă z d u i e ş t e a stă zi u n b o surile ce trebuie întreprinse pentru chemat să înainteze cu hotărîrc spre comunicat, ¡şi exprimă îngrijorarea date o serie de probleme privind na lă . V a a d u c e o a re s u r p r i n z ă in s ta la t la S a ig o n , f o r ţ e l e F r o n
g a t p r o g r a m fo tb a lis tic . I n c e p i n d soluţionarea ei Toată presa cenlrului neutralizarea complotului forţelor de fală de pericolul pc care îl prezintă acţiunile împorialismului în lume, în to a re a s c h i m b a r e d c la S a i g o n o t u lu i d c e li b e r a r e n a ţ io n a l ă au
d c la o ra ¡6 sc va d i s p u t a f i şi stinqii subliniază că miniştrii au dreapta. Proclamaţia face. dc aseme pentru pacea lumii agresiunea ame deosebi în Vietnam, Republica D om i n o u ă o r i e n ta r e a p o liticii a m e r i c îş tig a t e x p e r i e n ţ ă d e l u p tă , iar
cerut premierului să acţioneze ferm nea. apel la guvern să se sprijine
n a la c a m p i o n a t u l u i u n i v e r s i t a r ricană in Vietnam, C o n g o $1 Repu nicană si Malayezia, conferinţa afro- c a n e în a c e a s tă p a r te a l u m i i ? r i n d u r i l e lor au c r e s c u t c o n s i d e
în vederea transpunerii in practică in această acţiune a sa pe masele
ra r e va o p u n e e c h i p e l e Ş tii n ţ a blica Dom inicană. Jji cadrul con vo r asialică la nivel înalt dc la Alger, U n p r i m r ă s p u n s la a c e a s tă î n rabil. F.N.E. c o n tr o le a z ă a c u m
a măsurilor anunţate privind epura largi populare pe care trebuie să le
C r a io v a şi Ş t i i n ţ a G a la ţi. In c o n birilor, sc precizează în comunicai, precum si relaţiile dintre cele două tr e b a r e a fo s t d a t d c p u r t ă t o r u l 4¡5 d in t e r ito r iu l V i e t n a m u l u i d e
rea armatei de elementele de dreapta mobilizeze pentru o acţiune unită.
tin u a r e se v a d e s fă ş u r a fin a la cele două delegaţii au făcut, dc ase ţări. d e c u v i n t al C a s e i A lb e , B ill D. su d , cu o p o p u l a ţ i e d c p e s te W
c a m p i o n a t u l u i re p u b lic a n , d c j u M o y e r s , c a re a d e c la r a t că „ n u m ilio a n e . „ P a s iv u l b a l a n ţe i d e
n io ri hi ca re sc i n tiln e s c e c h i m i r e a lui L o d g e ca a m b a sa d o r in p l ă ţ i " a m e r i c a n e in a c e a s tă ţa r ă
p e le Ş t ii n ţ a C lu j şi P r o g r e s u l © NEW YORK preccdenlă. In comunicat se subli ponenla noului Consiliu regional şedintelui R.F.G., Lubke. Saraqat a V ie tn a m u l de sud tiu r e p r e z i n t ă a c r e s c u t. S u t e d e o fiţe r i a m e r i
B u c u r e ş ti. In n o c tu r n ă , d c la ora niază cu îngrijorare că absolvenlii al Sardiniei, format în urma recen fost insolit în vizita sa de ministrul n ic i uti fe l d e s c h i m b a r e a p o l i c a n i a u p lă tit cu v ia ţa r ă z b o iu l d e
20.15 v a a v e n loc i n ti l n ir c a d i n Secretarul general al O.N.U., U instituţiilor de învătămint superior telor alegeri provinciale. Acesta afacerilor externe al Italici, Am in- ticii a m e r i c a n e in a c e a s tă r e g iu e s c a la d o r e , p u r t a t la m i i d e k i l o
tre c e le d o u ă fin a lis te a le Cupei. Ţlianl, s-a înapoiat la N o u York. El isi găsesc cu greu dc lucru, iar este formal din 35 de reprezentanţi lore Fanfani. In timpul vizitei, care ne. şi n ic i d is c u ţiile p r e m e r g ă m e t r i d c g r a n i ţ e l e A m e r i c i i . La
R P R " : Ş t i i n ţ a C l u j şi D i n a m o a participat )a Geneva la sesiunea posturile ocupate dc ci nu cores- ai Partidului democrat-creslin, 15 a durat cinci zile, cei doi oameni to a r e n u m i r i i lu i L o d g e n u au S a i g o n a continuat se ria l o v i t u r i
P ite ş ti Consiliului Economic si Social al putui de multe ori calificării pe din partea Partidului Com unist Ita de stal italieni au avut convorbiri s u g e r a t s a u I m p l i c a t o a s e m e n e a lo r de sta t. I n m o d firesc, to a te
O N U. si a efectuat scurte vizite care au obtinul-o. t e n d i n ţ ă a p o litic ii a m e r i c a n e “ a c e s te in s u c c e s e a u d n s la s c ă d e
R e a m i n t i m cii p entru, a a iu n g r lian, 5 socialişti, şi 17 reprezen- cu personalităţi vest-qermane si au ( U . P . l ). A c e s t p u n c t d e v e d e r e rea p r e s t i g iu l u i lu i T a y lo r . Joiă
la Paris si Londra. Intr-o declara
In f in a l ă fo tb a l i ş t ii p itc ş fr n r au vizitat mai multe oraşe din R FC., e ste îm p ă rtă şit, şi d e o se rie d c s itu a ţi a in c a re L o d g e p r e ia p o s
ţii* fcVulă la sosire, referindu se la
e l i m i n a t p c S t e a g u l R o ş u B r a precum si Berlinul occidental. s e n a to r i americani, printre care tu l d c la S a ig o n .
şo v. R a n id B u c u r e ş ti si D i n a m o problema vietnameză, U Thant $i-n Sc n u m ă r ă şi d o u ă p e r s o n a l i tă ţ i C u in s ta la r e a n o u l u i a m b a s a
B u c u r e ş ti, iar Ş t i i n ţ a C lu j a in - exprimat părerea că ar trebui sa © LAE m a r c a n t e : W. F u lb r ig h t , d e m o dor, S .U A. v o r fi r e p r e z e n t a t e
lre.cnt p e F a ru l C o n s t r u i a . A.S./1. fie convocată din nou Conferinţa crat. p r e ş e d i n te l e C o m i s i e i p e n tr u d c o p e r s o n a l i ta t e , ca re. d e şi nu
Tg. M u r e ş si P r o g r e s u l B u c u r e ş ti. de la Geneva din 1954 cu privire la Delegalii la Conferinţa Comisiei r e la ţiile e x t e r n e . M i k e M a n s fie ld , a re a liz a t în t i m p u l p r i m e i sn lc
In j o c u l d e azi cele d o u ă c ' h i n o Indochina. Pentru moment, a adâu pentru sudul Pacificului, care se lid e r u l m a j o r i t ă ţi i d e m o c r a t e . In m i s i u n i la S a ig o n s u c c e s e le d o
v o r a lin ia u r m ă to a r e l e f o r m a ţ i i : gat el, nu se pune problema parti desfăşoară în prezent în localitatea a c est s e n s s in t i n t e r p r e t a t e şi r ite d c W a s h i n g t o n , e ste c r e d i
cipării directe a O .N U. la soluţio
Lae din N oua Guinee, au adoptat r ă s p u n s u r i l e d a le z ia r iş tilo r d c ta tă to tu ş i cu o e x p e r i e n ţ ă p o
narea problemei vietnameze, deoa litică m a i b o g a tă . E x is tă , p ă re ri
Ş T I I N Ţ A : M o gn t — Martu, rece „acordul do la Geneva pre vineri un apel adresat quvernului p r e ş e d i n t e l e J o h n s o n in c a d r u l
Georqr'<;rtti Grăjriearu, Cimpeamt francez în care se protestează îm c o n f e r i n ţ e i d e p r e s ă d e vineri că n u m i r e a lu i L o d g e a r r e p r e
vede o procedură pentru o se tra & LEOPOLDVILLE tar.ti ai ailor partide Preşedintele
— V Alexandru. Neşu — Ivan- ta această problemă". Consiliului regional al Sardiniei a potriva intenţiei acestuia de a e- P r e ş e d in t e l e a a f i r m a t cu a c e a s tă z e n t a o î n c e r c a r e a lu i J o h n s o n
suc, Szabo, Adam, Brelan. feclua o experienţă cu arma nu o c a zie că „noi n u i n t e n ţ i o n ă m d e a m a n e v r a c u a $ a -zisa p o l i
Polrivil relatărilor postului de fost reales prof. Aqostino Cerionl cleară în insula Mururon. Reprezen să r e n u n ţ ă m la a c e a s tă p o litic ă tic ă b l p a r t iz a n ă ( L o g d e e s te r e
® TOKIO radio Leopoldville, epidemia de va (dcmocrat-creştin). p în ă c in d n u v a în c e t a a g r e s i u p u b lic a n ) . t e z ă e x p r i m a t ă în că
D I N A M O : NiciR^scu — Radu, riolă continuă să Iacă mari ravagii ton Iii celor 17 insule au subliniat n e a “. (N .R . — l u p t a d e elibera la p r i m a sa n u m i r e la S a ig o n d e
Stoenescu, Iii" S'elian, Redea — Biroul de statistică dc pe lingă în numeroase regiuni ale Congou- © ROMA efectul dăunător dc care l-ar avea re a p o p o r u l u i s u d - v i e t n a m e z ) . c ă tr e fo s t u l p r e ş e d i n te K e n n e d y
T :rcovnicu. Dobrin — C. lonescu, Cancelaria primului ministru al J a lui. Num ai în oraşul Bunia, epide asuora pescuitului în apele din ve D eşi J o h n s o n a i n f i r m a t că la V o r e x i s t a u n e l e t e n d i n ţ e d e a b a
poniei a dat publicităţii o scrie do mia dc variolă a provocat moartea Sîm bălă după-amiază s-n întors b a zo d e m i s i e i g e n e r a lu l u i T a ţilo r t e r e d e la lin ia p o litic ii a m e r i
Ţ»’rrar\ Nznhi. David. a peste 15.000 de persoane. cinătatea imediată a insulelor.
date din care reiese că în cursul la Roma preşedintele Republicii d in f u n c ţ i a d e a m b a s a d o r la S a i c a n e fn V i e t n a m o d a tă cu re
/ v c n z d e e g a lita te p a r tid a se Conferinţa, alp cărei lucrări au g o n „ar fi e x i s t a t u n aii m o t i v v e n i r e a lu i L o d g e la Saigon ?
lunii mai a.c. numărul şomerilor Italia, Giuseppe Saragnl, care a fă
va n , - d u n g i ru r ite d o u a r e p r iz e $ CAGLIARI început marii, si-a întrerupt acti d e c it d o r i n ţ a p e r s o n a l ă a o c ps - M a j o r i ta t e a o b s e r v a t o r i lo r p o l i
totali din Iară a fost de 340 000 — cut o vizită oficială în Republica
a c ite 15 m i n u t e , iar d a c ă e g a vitatea vineţi, urmind să fie relu t u ia " , n u p o t fi t r e c u t e cu v e d e tici işi e x p r i m ă s c e p ti c i s m u l în
cu 30.000 mai mulţi decit în luna La Cagliari a fost anunţată com- Federală Germană, la invitaţia pre
lita te a se v a m e n ţ i n e , a tu n c i ată luni. rea i n s u c c e s e le „ p r o g r o m n l u i T a y această d ir e c ţie
l o r “. D e u n an d e c in d este in A . D U M I T R E S C U
p a r tid a s? va rejn ca .
Redacţia şl administraţia ziarului slr, Dr. Petru Croza nr 25, telefon 15 88, 12 75, 15 85. Taxa plătită Io numerar conform aprobării Direcţiei Genetale P.T T R. - nr 263.328 din 0 nolembtle (949, - T iparul. întreprinderea poligrafică Hunedoara Deva. 40