Page 41 - 1965-07

T E L E GR A MĂ
c
P R O L E T A R I D I N T O A T E Ţ Ă R IL E . U N I Ţ I V Ă I
E x p o z iţ ie

Tovarăşului Jumjaaghiin Ţedetibal
O expoziţie interesantă s-a des­
chis sîmbătă în strada Gabroveni Prim-secretor al Comitetului Central
din Bucureşti. Ea cuprinde peste al Partidului Popular Revoluţionar Mongol
420 de prototipuri dc articole de
îmbrăcăminte de protecţie pentru Preşedintele Consiliului de M iniştri
'muncitorii din diverse sectoare. al Republicii Populare Mongole
Unul din standuri prezintă îm bră­
căminte din asbest aluminizat care Tovarăşului Jamsaranghiin Sambu
se utilizează In olelării, prelucra­
rea metalelor şi in alle locuri de Preşedintele Prezidiului Marelui Hural
m uncă unde se lucrează cu ma­ Popular a)
teriale incandescente sau la tem­ Republicii Populare Mongole
peraturi înalte. Alături sînt ex­ Ulan-Bator
puse costume din piele pentru s u ­
dori. forjori, ele. Se pot vedea nu­ In numele Comitetului Central al Partidului M unciforesc Român, C o n ­
meroase articole, ca : încălţăm in­ siliului de Stal, C onsiliului de M iniştri ale Republicii Populare Ro­
te, mînuşi. căşti, apărătoare pen­ mâne, al poporului român şi al nostru personal, vă transmitem d u m ­
DUM INICA 11 IULIE 1965 4 poglnt, 25 borti neavoastră şi prin dumneavoastră Comitetului Central al Partidului
ANUL XVI Nf tru fată, din cauciuc şi materiale
plastice pentru proiecţia munci­ Popular Revoluţionar M o ngo l. Prezidiului M arelu i H ural Popular, C o n ­
torilor din mine. industria chimică siliului de M iniştri ale Republicii Populare M o n q o le şi poporului mon-
Si din alte sectoare. In alte stan­ qol sincere felicitări cu prilejul celei de-a 44-a aniversări a Revoluţiei
duri se găsesc haine de proiecţie Populare Mongole.
pentru lucrătorii din laboratoare, Fie ca prietenia şi colaborarea frăţească caro s au statornicit între ţă­
spitale, magazine, birouri, etc. rile noastre să se dezvolte in interesul popoarelor român şi mongol, al
După experimentare, aceste pro­ cauzei socialismului şi păcii în lume.
Z I L E P E S E C E R I Ş totipuri vor ii introduse in pro­ gol noi succese în opera dc construire a socialismului ia Republica
Folosim acest prilej pentru a vă ura dumneavoastră şi poporului m on­
serie.
ducţie de
Expoziţia a atras încă din prima Populară M ongolă.
zi atenţia a numeroşi specialişti
din ministere si organizaţii eco­ NICOLAE CEAUŞESCU
P r i m - s e c r e t a r a l C o m i t e t u l u i C e n tr a l
nomice centrale.
a l P a r t id u l u i M u n c i t o r e s c R o m ă n
1 (Agerpres)
CHIVU STOICA
P r e ş e d i n t e l e C o n s i l i u l u i d e S ta t
al R e p u b l i c i i P o p u la r e R o m â n e
RECOLTEAZĂ GRIUL Intîlmre ION GHEORGHE MAURER
P r e ş e d in t e l e C o n s i l i u l u i d e M i n i ş t r i
al R e p u b l i c i i P o p u la r e R o m â n e
Peste G00 de tineri utemişti din
In aceste zile, pe ogoarele co­ aşezat în clăi perlect aliniate pen­ oraşul Sebeş au avut o înlîlnire
operatorilor din Sebeş se desfă­ tru a permite executarea arături­ cu tovarăşul G eorge Homoşteanu,
şoară o muncă rodnică. Ţoale for­ lor. Analizând faza de coacere a prim-secretar al Comitetului raio­
ţele şi mijloacele de lucru se a- griului am apreciat că se poate nal de partid din Sebeş, delegat ,1a Primirea de către tovarăşul Chivu Stoica
f 1 ă acum în cimp, pe tarlalele cul­ intra la recoltat şi cu combina. cel dc-al JV-lea C on gres al P.M.R.
tivate cu cereale păioasc. Se lu ­ Pentru ca aceasta să lucreze din La înlilnire au participat tovarăşi a primului ministru al Republicii Somalia
crează din plin la strinsul recol­ plin au fost asigurate mijloace­ din birou) raional' de partid, con­
tei. M u n ca organizată în mod chib­ le de transport necesare iar m u n ­ ducători dc întreprinderi şi insti­
zuit a contribuit la terminarea re­ ca s-a organizai în bune conditi- tuţii din oraş, secretari ai orga ­ Preşedintele Consiliului dc Stat al tr-o atmosferă de calda cordialitate,
coltării orzului pe cele 28 hectare uni. nizaţiilor de partid din întreprin­ R.P. Române, C hivu Stoica, a primit eu asistat G rigore Geamănu. secreta­
obtinîndu-se o producţie medie de Prin hărnicia de care dau do­ derile localităţii. sîmbătă pe primul ministru al R epu ­ rul C onsiliului de Stat şi Corneliu
peste 2.000 Wg la hectar. Cele mai vadă cooperatorii de la Sebeş şi blicii Somalia, Abdirozak Haji Hus-
bune rezultate la recoltat le-a o b ­ mecanizatorii care deservesc a- T ovarăşul George Homoşteanu Mănescu, ministrul afacerilor externe,
a prezentat lineriior peisajul în ­ sein si persoanele care îl însoţesc.
ţinui brigada a Ill-a de cimp, con­ ceaslă unitate, există garanţia că La primire, care s-a desfăşurat în-
dusă de Daniel Stanciu. O con­ şi rodul bogat al lanurilor de floritor al tării, ilustrat în proiec­ (AqerpresJ.
tele de Directive ale celui de-al
tribuţie preţioasă la slrînsul orzu­ grîu, ce sc întind pe 600 de hec­
lui şi-au adus-o şi mecanizatori tare, va ii strîns şi depozitat in IV-lea Congres. Tinerii au tnmî-
nat tovarăşului Homoşteanu un La Consiliul de M iniştri au continuat
din brigada lui G hcorghe N alra- magazii la timp şi fără pierderi.
album cu fotografii cu aspecte din
pei. Pentru predarea obligaţiunilor viata şi activitatea tinerilor din
Acum, cooperatorii de aici lu­ contractuale la grîu munca s-a raionul Sebeş. A avut apoi loc un convorbirile oficiale romano-somaleze
crează la strinsul paielor şi la organizat astfel, încîl griul să fie frumos şi variat program artistic,
eliberarea terenului. transportat de la combine direct
prezentat de formaţiile artistice La C onsiliul dc Miniştri al R. P. şi somaleze care au participat la
O preocupare permanentă a e- la baza de recepţie. Româno au continuat sîmbătă con­
ale pionierilor, clasate pe primele convorbiri.
xistat la această unitate şi pentru entuziasmul cu care muncesc vorbirile oficiale româno-somaleze. ★
controlarea stării de coacere a la­ cooperatorii noştri va contribui locuri la faza raională a concursu­ Primul ministru al Republicii S o ­
C u fie c a r e z i ce tre c e , s e c e r i ş u l c u p r i n d e şi in r e g i u n e a n o a s tr ă La amiază a avut Ioc solemnitatea
nurilor de grîu. Cu două zile în la buna desfăşurare a lucrărilor lui artistic al pionierilor şi şc o ­ malia, Abdirazak Haji Hussein, a o-
urmă s-a găsit că este momentul de seceriş. l a n u r i to t m a i î n t i n s e d e o r z şi g rîu . larilor, formaţia dc estradă o fa­ semnării Comunicatului comun. D o ­ ferit sîmbătă un dejun în cinstea pre­
potrivit pentru începerea seceri­ C o n ş t i e n ţ i d e f a p t u l c ă o ric e o r ă b u n ă d c l u c r u ir o s ita d u c e la cumentul a fost semnat de preşedin­
bricii de hîrtie Pelreşli şi forma­ şedintelui Consiliului dc M iniştri at
şului. Prima dată s-a trecut la A U R O R A A L B U p i e r d e r i d e r e c o lt ă , m e c a n i z a to r ii d e la g o s p o d ă r i a a g r ic o lă d e sta t
ţiile arlislice din Su g ag şi Apoi- tele Consiliului de M iniştri al R.P. R P. Române, Ion G heo rghc Maurer.
recoltatul manual cu coasele, In- inginer la cooperativa d i n M i n t i a d a u o a d e v ă r a tă b ă tă lie p e n t r u a s e c e r a c u a j u to r u l c o m ­ Române. Ion G heorghc Maurer, si In timpul dejunului, primul m inis­
tr-o singură zi de lucru au fost agricolă de producţie b i n e l o r o r z u l d e p e c e le 4 5 0 h e c t a r e cit a re c u lt i v a t g o s p o d ă r i a c u a- dul de Jos care vor pleca în tur­ tru al Republicii Somalia şi preşe­
neu pe litoralul M ării Negre. de prim-ministrul Republicii S o m a ­
secerate 30 de hectare. Snopii s-au din Sebeş c e a s tă p l a n t ă . lia, Abdirazak Haji Hussein. Au fost dintele C onsiliului dc Miniştri a(
I n f o t o g r a f i c : A s p e c t d e la re c o lta r e a o r z u l u i . R.P. Române au rostit toasturi.
P o lo : /. T E R E K de iată persoanele oficiate române (Agerpres),
Ore preţuite... s-au bazat pe sprijinul mecanizato­ k l
rilor. In acest scop, in tarlaua „Din­
tre drumuri" au croit căi pentru co m ­
bine şi au venit în cîmp cu căruţele i m n
In tarlaua numită „Drumul Orăşli- loace de transport preiau încărcătura şi sacii necesari. Se făcuse însă ora
ei" am făcut un popas. Pe lingă cele în drumul ci spre magazie Fiecare 12 şi paletele rabotorului combinei fH I
trei combine care lucrau la strinsul oră este folosită judicios. 1P R A C C A
recoltei, pe ultimul hectar cu orz am Aceeaşi constatare am făcul-o si încă nu aplecaseră nici un mănunchi
S nt îl nit-o pe lovnrăşa Sidonia M untea- la G.A.S. Bîrcea. După o scurtă vi­ de spire. Patru cooperatori şi două ANCHETĂ
nu, brigadieră de cimp la cooperativa zită în cîmp la combine, am obser­ căruţe au aşteptat pînă ce mecani­
agricolă dc producţie din Slnlandrei. vat strădania lucrătorilor de la a- zatorul Nicolae $arlea a gresat combi­ ■ i»,.' 'lA-J'.'i,. c ml , w‘ -<-v
Ne-am interesat care este stadiul lu­ ccastă unitate pentru a slrînge la na. Cînd să pornească însă Ia lu­
crărilor de seceriş la această unitate. timp orzul de toamnă dc pc cele 159 cru, a constatat că lanţul de la ele­
— Azi vom reuşi sa slrîngem recol­ hcclare.
ta de orz de pe mai bine de 60 la — A m stabilit ca în trei zile bune vator sare de pe pinioane. Ce sa
sulă din cele 32 hcclare. Orzul a dat dc luciu să terminăm recoltatul, ne facă? S-a apucat de reparaţii. Intre
o producţie bună. Spre exemplu pc spunea iov. ing. Sabin Blada, direc­ timp unul dintre autoatelier'lc
această larla am obţinui pesle 3000 torul gospodăriei. De aceea, folosim S.M.T. din Orăştie a trecut în grabă, P R E G Ă T I R E A
k g la hectar, ne relata cu mindrie judicios fiecare oră bună de lucru
brigadiera. M u n c a rodnică din cursul precum şi întreaga capacitate a com ­ fără sâ oprească, deşi avea datoria Cine si cum
unui întreg ciclu dc producţie se m ă­ binelor. M ultă preocupare manifestă să facă acest lucru. Staţionarea com­
soară acum in cantitatea de orz ob­ în această privinţă mecanizatorii D u ­ binei era păgubitoare atît pentru me­ •9
ţinută la hectar. De pe combine sa ­ mitru Florea, O clavian Dinşorean, canizatori, dar mai cu seamă pentru V I I T O R I L O R
cii sînt descărcaţi in două căruţe Gheorghe Popa şi alţii. Zilnic, fie­
cooperatori care încă nu recoltaseră
care îi scol la marginea tarlalei unde care din ei recoltează pesle 10 tone
sînt cintăriti iar de aici alte trei mij- de orz. nici un hectar cu orz. Se impune ca se ocupă de
mr'crm'cii de pe ateliere să manifeste M U N C I T O R I
...şi staţionări păgubitoare mai multă orientare şi spirit de o-
perativitate La Spini e necesar să se
treacă şi la recoltatul manual. In a-
Lanurile cu orz ale cooperatorilor recoltări. Pină ieri însă (la ora 12),
din Spini, raionul Orăşlie s-au copt cînd vizitam această unitate nu s-a cest sens sc cere o mai bună orga­
I uzina însăşi. In loc de catalog inte de începerea practicii de vară am qrupul 4 care în momentul de fată maiştri de pe şantierele I.C.S.H. lată
de-a binelea. D c aceea, a losl luată recoltat nimic din suprafaţa de 24 nizare a muncii şl din partea coope­ Soneria a iost înlocuită cu si­ noscut iov. loan Unqur, director de tr-un spor de producţie pe luna iulie. Dar, mai există şi un „dar". N u
hotărîrea să se treacă imediat la dc hectare. M o tivul? Cooperatorii ratorilor. rena. clasa, alelicrul-şcoală, cu studii al qrupului şcolar C.S.H , îna­ La termocentrala Paroşeni, elevii poate fi qăsită nici o explicaţie sau
la
lucrat
au
muncitori
de
alături
justificare
atitudinea
unor
pentru
— marca de ponlaj. Profesorii
organizat o şedinţă a colectivelor de
— muncitori cu cunoştinţe largi,
întemeiate pe adinca expe­ îndrumare in care şefii de secţii au este demontat pentru reparaţii. ,.A de cîfiva elevi repartizaţi in practi­
prezentat referate privind activitatea
că. După terminarea unei lucrări, c-
fost un bun prilej de concretizare
rienţă. dc instruire a elevilor în practică. In a problemelor teoretice — ne declara ţevii din anul II dutqhcri au fost tri­
Practica de vară. In marile în ­ urma acestei analize, s-au luat măsuri inginerul Dumitru Coşa — intrucil mişi înapoi la şcoală, deşi perioada
treprinderi ale regiunii, sute de pentru eliminarea lipsurilor şi crea­ fiecare piesă a putut fi studiată se­ de practică nu se terminase. Elevii
elevi ai şcolilor profesionale, rea celor mai bune condiţii de m u n ­ parat. Trebuie să recunoaştem că, in- anului II — lăcălusi-mccanici-monta-
muncitorii dc mîine. îşi con ­ că. In timpul practicii, de fiecare cla­ vălînd şi lucrind în acelaşi timp. e- tori, in loc să fie folosiţi, conform
fruntă preqâlirea cu cerinţele să au răspuns profesorii de tehnolo- levii ne-au ajutat şi pe noi". pregătirii, la montarea maşinilor-unel-
producţiei. Unii şi-au încheiat qia meseriei, care sînt şi ingineri în Majoritatea muncitorilor se poartă le, au fost puşi să lucreze instalaţii
deja activitatea de practică, secţiile unde elevii fac practică. Pe bine cu elevii, ii primesc frumos. sanitare. In unele cazuri au fost fo­
a](ii sînt încă la locurile de Ungă aceştia, cei 7 maiştri angajaţi Atitudinea muncitorului este deter­ losiţi la săparea dc canale, evacuarea
muncă. ai şcolii noastre au urmărit pas cu minată însă şi dc comportarea ele­ apei şi curăţatul zgurii în urma s u ­
Cui au fost încredinţaţi ele- pas activitatea de practică a elevilor. vului. Dacă acesta e respectuos şi dor­ durilor. Aceşti elevi vor ii muncitorii
vii în timpul practicii ? Tainele
— Trebuie să remarc — arată tov.
I meseriei au fost transmise noii şi invâtâmînt al C.S.H. — că înche­ teresul muncitorului fală de el. E A şa îşi pregăteşte întreprinderea vii­
nic de a învăţa meserie, creşte şi in ­
de mîine, poate chiar ai I.C.S.H -ului,
Ştefan Bodolan, de la serviciul personal
generaţii ? C um activează colec­
semnificativ exemplul arătat de m ai­
toarele cadre?
tivele de îndrumare ? Şcoala c
ierea corectă a contractelor cu m un­
strul Chiriac Rusu, de Ia atelierul me­
muncă ?
prezentă la locul de
Elevul e cuprins in viaţa accs- citorii care instruiesc elevii a contri­ canic al sectorului V I I I de la E.M. Colectivele există.
buit mult la bunul mers al desfăşu­
Pcfrîla. Strunqarul Pop losif nu s-a
rării muncii. Cu toate acestea, unii
arătat prea bucuros de a primi un
tcia ? Cît dc înalt o criteriul e-
Raionul Ilia în anii marilor înfăptuiri xiqenţei ? Iată întrebările Ia muncitori nu s-au achitat cum trebuie ucenic. După numai trei zile însă a Activează ?
de sarcina încredinţată, neqliîînd e-
venit la maistru şi i-a spus : „E un
care încearcă să dea răspuns
levii şi tolerind chiar unele absente.
ancheta noastră întreprinsă in
I Valea Jiului şi Hunedoara. Aşa au procedat tovarăşii Ilisei loan, băiat grozav. Tot cc vede la mine, Pentru buna desfăşurare a practi­
prinde, li place meseria".
Schneider loan, G oslian loan, Tocaci Fără îndoială, atitudinea m unci­
Lăsăm în urmă frumoasele aşezări acesta întunecat, un altul, viu, lum i­ într-o măsură din ce în ce mai mare Ladislau şi alţii. torilor de la locul dc producţie este cii elevilor sînt constituite colective
ale Orăştiei, şi primul popas pe tra­ nos. mecanizarea lucrărilor agricole. A Cui încredinţăm esenţială. Dacă aceştia se ocupă cu de îndrumare, formale din ingineri
seul nostru îl facem în comuna Ilia, Intrăm pe uliţele salului Răduleştî. fost înfiinţată în anii şesenalului şi grijă de pregătirea ucenicilor, dacă şeii, maiştri dc seefii sau sectoare,
astăzi centru de raion. Apoi, pornim A ve m impresia că satul acesta s-a ri­ în prezent deţine peste 100 tractoare. Comunicarea stimulează interesul profund al a- serviciile personal şi invălăm înt-
să străbalem şoselele şi drumurile dicat aici acum 3-4 ani. Nici urmă 150 semănători mecanice, circa 50 elevii ? ceslora pentru meserie, se pot obţine Aceste colective există in toate între­
raionului, de la o localitate Ia alta. din cele 40 de case acoperite cu paie combine pentru recoltatul cerealelor între generaţii prinderile unde elevii fac practică,
C a peste tot, şi pe aceste meleaguri despre care am aflat de la bâtrjnii şi multe alte maşini agricole. Tot în rezultate foarte bune. însă activitatea cu elevii o desfăşoa­
înainte de perioada de practică — — Locul palmei zilnice pe care o
ne întîmpină noul la fiecare pas Im ­ salului. Acum, în tot satul sînt peste Dobra îşi are sediul şi întreprinde­ ne relatează tov. Martin Biro, direc­ ră aproape numai maiştrii din secţii.
presia insă. este parcă mai puterni­ 60 de case şi toate par noi. rea forestieră. In ultimii ani şi mun­ La Atelierele mecanice ale secto­ primeam pe vremuri, cînd învăţam
tor al G rupului şcolar minier Petro­ rului 9 A de la E.M. Lupcni, elevii meserie, l-au luat vorba bună. sfa­ Conducerea G rupului şcolar minier
că... In minte stăruie tabloul înceţo­ De fapt, 41 de case sînt nou con­ ca forestierilor a fost mult uşurată
şani — s-a făcut o instruire cu clc- din anul I — sudori, sub îndrumarea tul părintesc — ne spune maislrul. din Petroşani sublinia că la exploa­
şai al raionului, aşa cum ni l-am i- struite, restul sînt renovate Iar în prin introducerea mecanizării: fieră­
maginat in timp ce ni se relata des- mijlocul satului, o construcţie mare straie mecanice, funiculare. tractoa­ vjî privind felul de a sc comporta muncitorilor, au executat lucrări care losif Sleiner — de la atelierele c- tările miniere din Valea Jiului a-
rve viata pe care o duceau oame­ care adăposteşte şcoala de 4 ani şi re, gradul de mecanizare fiind astăzi cu muncitorii, respectarea normelor la receptionare au fost calificate ca leclricc. E unul din numeroasele e- ceste colective nu-şi trăiesc cu ade­
dc tehnica securităţii la noile locuri bune. M u n c a lor — ne spune tehni­ xemple de atitudine plină dc grijă vărat viata. Dacă fiecare membru at
nii de aici cu doua decenii în urmă. căminul cultural. de 55 la sută Iată de numai 10 la
colectivului s-ar ocupa îndeaproape
Inchipuili-vă si dumneavoastră La Ohaba, privirile ne-au fost a- sută cît era în 1959 Producţia glo­ de muncă. După repartizarea pe me­ cianul Stan Papuc — . s-a concretizat in ­ şi afecţiune (aţă de elevi. dc elevi, nu s-ar produce fenomenul
dragi cititori! Pe atunci, aşezările ra­ trase de impunătoarea construcţie a bală a acestei întreprinderi a crescut serii. am făcut cunoscute întreprinde­ suprasolicitării maiştrilor care se o*
ionului se numărau printre cele mai şcolii de 8 ani. în aceste zile tran­ în aceeaşi perioadă cu 103 la sută, rilor conţinutul proqramclor analitice
înapoiate şi slab dezvoltate. O c u ­ sformată în tabără de vară pentru producţia marfă cu 214 la sută. iar de practică pentru ca inginerii, sofii cupă de practică. Deficiente în acti­
paţia principală a locuitorilor — a- pionieri şi şcolari. productivitatea muncii cu 71 la sută. de secţii si maiştrii respectivi să ştie vitatea colectivelor de îndrumare se
gricultura. O agricultură mult prea Reţinem cîteva cifre din statisticile • La Cerlej. M u n ce lu l Mic, am cu­ ce lucrări trebuie să execute cu ele­ manifestă şi în locurile unde inc prac­
Inapoială şi săracă ca să dea vreo la zi: In total, în raion funcţionează noscut cele două exploatări miniere vii. Fiecare maistru din secţiile in tică elevii Grupului şcolar minier din
satisfacţie. Industrie., atit cit renta 106 unităţi şcolare pentru invălămîn- în plină dezvoltare: Cerlejul, exploa­ care există elevi în practică, sub s u ­ Lupcni şi ai Grupului şcolar al C.S.
pentru patroni exploatarea zăcăm in­ lul qenoeral si două şcoli medii — tare mai veche dar care abia în anii pravegherea inqincrului i-a reparti­ Hunedoara.
telor din munlii Săcărimbului. Sate la llia şi Cerlej; numai în anii 1959- noştri a devenit o adevărată locali­ zat celor maî buni muncitori şi a u r­ Intre raţiunea de a exista formal
întregi, cu case acoperite cu paie, 1965 au fost construite 50 de şcoli tate industrială şi M uncelul Mic, al mărit îndeaproape proqramul do lu­ şi desfăşurarea activităţii, colectivele
în care neştiinţa de carte întrecea ori­ cu 132 săli de clasă. cărui act de naştere a fost semnat in cru at elevilor în timpul practicii. de îndrumare trebuie să urmeze calea
ce măsura. In lot raionul, pesle 15.000 Deci, asemenea construcţii noi vom 1960, primul an al sesenalului. La U R . U M , Petroşani, unde avem unei munci pline dc responsabilitate
de analfabeţi, adică 31.34 la sută din înlîlni în majoritatea şalelor. Dacă Pe traseul nostru, aproape pe toate cel mai mare număr dc elevi in prac­ cu elevii. în timpul practicii ele tre­
populaţie. Erau şi sate în caro mai nu şcoli, cămine culturale sau m aga­ drumurile de şes sau de munte, prin tică, conducerea uzinei a numi! un buie să-şi întocmească planuri de
mult de B0 la sută din locuitori nu zine mixte. Pentru că tot numai in fata iereslrelor maşinii, defilează maistru care se ocupă în mod special muncă cu sarcini concrete pentru fie­
ştiau nici măcar să se semneze. D e s­ anii sesenalului in satele raionului slîlpii cu firele de joasă tensiune, de coordonarea şi controlarea practi­ care om. iar îndeplinirea acestor sar-
pre aceasta povestesc băl r inii din au fost construite 42 de cămine cul­ semn că curentul electric a pătruns cii. Acesta urmăreşte îndeaproape res
turale. ci nî să fie urmărită cu maximum de
Visca, Băgara, M u n ce lu l Mare, V orla şi pătrunde in tot mai multe sate. pectarea graficului de rotalie al ele­
Aici, o remarcă. Înainte de 1944, L’Xiqenlă.
şi din alte sale. Drumurile, aproape Cerlejul, comună de munte, are şase vilor, prezenla la practică şi felul lu ­
impracticabile; în unele sale nici cu nu existau decit 2 cămine culturale. sate şi toate sînt electrificate; satele crărilor pc care le execută.
In prezent sînt 98.
căruţa nu puteai pătrunde. Iluminatul răsfirate ale comunei Lăpugiu — Fin- M a i putină preocupare se obser­
Dar, să lăsăm cifrele, deşi ele sînt
în locuinţe se tăcea cu lampa de pe­ toag, Grind, Lâsău. Ohaba, Teiu — vă la exploatările miniere unde în ­ Prezenţa şcolii...
expresive, convingătoare. Să înfăţi­
trol, dar mai ales cu opaiţul din seu. sînt, de asemenea, electrificate. In treaga instruire practică e lăsată în
şăm mai departe unele din localită­
Oamenii îşi îngrijeau sănătatea cum total, 34 de sate electrificate. A nu l seama maistrului de atelier sau de
au apucai din bătrini; in tot raionul ţile vizitate. Iată de pildă comuna sector care, in mod obişnuit, e foarte . este necesară şi în perioada prac­
Dobra. Aici. pe lingă noile construc­ R. B U D I N ticii de vară, pînă la încheierea de­
nu erau decît 4 medici... solicitat de producţie sau nu poate
ţii am 1 n 1 îl ni t şi unităţi şi instituţii Foto: I, T E R E K finitivă a situaţiei şcolare a elevi-
Realitatea pe care o inlîlnim în ca­ nou create. Este vorba de Staţiunea să se ocupe cum trebuie de elevi.
lea noastră, ţese alături de tabloul dc maşini şi tractoare care asigură (Continuare in pag. a 2-a) — Pentru a elimina lipsurile sesî-
1 zate in anii trecu li — nc face cu ­ practîcâ. fCon/Jnuare tn pan. 3-ai