Page 42 - 1965-07
P. 42
Nr. 327«
r poo. 2 Drumul aocialismului
■ O B
PE M AGISTRALE
H U N E D O R E I M E
[U rn ire din pag. 1) A
/ 7 V \
acesta lumina electrică va pătrunde E IS A J IN SATUL DE u m M l
u
în incă 13 sate. La Pojoga si Săi-
civa, în Boholl, Bălaia, Păulis şi în
alte localităţi, firele de metal vor duce
lumina electrică. Fotomontajul de fală din noul pei
Dar, cile nu se pot spune despre- saj industrial al raionului, oslo in
înnoirile caro s-au petrecut şi pe a- complet. Lipsesc secvenţe pe care insă
ceste meleaguri? Sintelizind lot ceea Jo vom descrie pe scurt. Este vorba
ce s-a făcut in acest) ani de mori mai ales de centrul minier Certei-
înfăptuiri, tovarăşul Dominic Covaci, Săcărîmb. Uzina de preparare, de o-
secretar al Comitetului raional al xenipln, ni se înfăţişează astăzi, mull
P.M.R. 11 ia, ne-a prezentat bilaniul schimbată. In anii noştri a fost am
global: plificată, aproape dublindu-i-se capa sr.a tBî'V'.
„Prin extinderea cxlracliei de mi citatea de producţie. In mina s-a ex re f teftrJ
nereuri, exploatarea raţională a lem tins perforajul mecanic, staţia do corn-
nului. dezvoltarea carierelor de pia presoare mărindu-sc cu încă un com \ ~ . . r M M fr » • ¿ l i *
ti tti
tră. producţia industrială qlobală a presor dc 30 rn.c./minut. Capacitatea ? A m
i
raionului creste în 1965 de aproape dc producţie totală a exploatării mi I ¿i
3 ori fată de cea realizată in 1960. niere de aici a crescut cu 48 la sută
In anii sesenalului ritmul mediu de si aceasta în principal pe baza creş
creştere a producţiei industriale este terii productivităţii muncii, care fală
de peste 17 la sulă. de 1959 a crescut cu 43 la sută.
Agricultura socialislă care are la Dar, coco ce au schimbai si mai
bază munca mecanizată si o agroteh mult infăUsarea comunei Certej, ¿viVq Ş ¿ i •
nică avansată a dus nu numai la spo transformind-o într-o adevărată aşe
rirea producţiei cerealiere si animalie zare muncitorească, sint construcţiile Numărul şcolilor construite în aim 1959— 19G5 este dc 50, cu 132 săli
re ci si la schimbarea satelor, la ridicate pentru mineri si copiii lor. de clasă, dintre care 2 scoli medii.
creşterea nivelului de via|ă al oa In ultimul li mp, aici s-au dat în fo In iotoqraiie : Şcoala de 8 ani din satul Ohaba.
menilor..." losinţă 32 de apartamente si două
In 1966— 1970 la E. M. Certej, care cămine cu 108 locuri, s-au construit
va cunoasle o dezvoltare şi mai mare, un complex modern de deservire şi
se va deschide zăcămîntu! în odîn- un frumos local de scoală. *6
cimc, sub orizontul — 40, in acest Conlinuul dute-vino al autocamioa
scop prevăzindu-se investirea a nelor şi basculantelor pe drumul din ^ f î 7 L~ - '
25.000. 000 lei si se prevede punerea Lucrările de tăiere şi transport de Ia întreprinderea forestieră Dobra au fost în marc parte mecanizate. Pe tre Ccrlcj si Săcărîmb. maşinile care
în exploatare a minei Măqura. La acoaslii calc s-au micşorat simţitor pierderile do exploalare, iar indicele de utilizare a masei lemnoase a cres transportă muncitorii în salcie înve « «
întreprinderea forestieră Dobra, va cut de la 50 Ja sula în 1948 la aproape 70 la sulă în 1965. In anii 1960—1965 productivitatea muncii a cres cinate fac de asemenea parte din noul §= *4 ţT . k 1
loarea producţiei globale va creste cu cut de peste două ori. Această întreprindere produce In prezent mai mult de 30 de sortimente de material peisaj industrial al Cerlcjului.
peste 30 la sulă prin valorificarea su lemnos de bună calitate, din care o mare parte se exportă în şase ţări europene. S-ar mai putea apoi vorbi despre K S ■
perioară si complexă o masei lem
cariera de piatră din Brănişca şi des
noase si cu circa 30 la sulă prin pu pre celelalte din raion, unde mecani 5pr*ggteVTf ‘r1
nerea în valoare a noilor surse de zarea $i-a făcui tot mai mult loc.
masă lemnoasă, prin acţiunea de în V'M B 1 !
zestrare a masivelor pâduroase cu m m
drumuri si instalaţii de transport fo I
restier. Numai pentru dezvoltarea re P » ■
ţelei de drumuri forestiere, pe o lun l N-a trecut mult dc Ia Intrarea în producţie a minei din Munccl si
gime de 60 km, se vor aloca circa aici, în virf de munte, nu departe (Ic puţul minei, a început să se ridice
20.000. 000 lei. o nouă aşezare muncitorească. S-au construit primele blocuri si primele
Unilălile agricole socialiste din cămine muncitoreşti. Pentru asigurarea aprovizionării s-a dat in folosinţă
raza raionului se vor dezvolta si în Ca oricare uni MtJJw— a—
tări continuu prin extinderea meca tate înfiinţată in un magazin mixt, pc care-I prezentăm in fotografia de lată. C ăm in u l culiurol din Boz. ptczenlat in loloiitalia dc laţi. se nun.Sra
nizării, sporirea producţiei pe uni " « O í : a mi noştri. Ex
tatea de suprafaţă si creşterea numă t I * : V W w i prinlro cele 70 camine cnllur.ile construite in raionul llm m anii rcqimu-
rului de animale. In cooperativele a- p i ploatarea minieră lui nostru.
qticole de producţie media producţiei din Muncelul Mic
vegetale va creste în anii cincinalului a fost înzestrată de î m o e w ' O í s i
cu cel puţin 700-800 kg la hectar fată TT vviMîL la începui cu ma
de media ultimilor cinci ani. Gospodă
ria agricolă de stat, profilată pe zo şini si utilaje din V .
otehnie, se va dezvolta şi mai mult cele mai moderne.
prin intrarea în producţie a comple • ' : A Din prima zi, la
xului avicol ce s-a construit la M in p ^ isa
tia. Noul complex va avea o matcă d p i m toate fronturile de b . . . * •
de peste 180000 de găini si pui şi va M P lucru s-a introdus
produce anual mai mult de 10.000.000 1 1 perforajul umed ;
ouă. ■ i
*T:, transportul pe ga É ¿31 V
Ridicarea nivelului de trai mate HV ■ * - lerii se face cu lo
rial si cultural al celor ce muncesc ■ 1 l i * i J É Í 7
se va bucura în viitor de o atenlie comotive Diesel ;
Si mai marc. Pentru, muncitorii în M l f JB . S l mina dispune do ... ! : &> -, ^
treprinderilor din raion vor ii con mm* trolii pneumatice;' ‘i î<
struite noi grupuri sociale în care ¡ l i
scop se vor cheltui peste 6.000.000 lei, perforatoare pe su mt * * î • i à & T ' d f e i W I i | i
se vor continua construcţiile social- i i î - w T i '.r* port, maşini de în «■ -/¿s I AV -“ftrŢ f” * » S/m V .
cullurale de la sate si acţiunea de cărcat... e .......... ... . -- —‘ . . , , “ < . r v> • =- if lt n f l
electrificare. In lologralle : J
1 La baza viitoarelor înfăptuiri stau
^ realizările de piuă acum, care au m & Rutul central dc la > T A 'A 'k 'k f t í Í / f t ’ ■ 5 - * ă l .
schimbat cu desăvirşire înfăţişarea m m PW mina din Muncelul k il l l r •> m ’.‘±î>-?3Sz¿sí¡a£&£&&
raionului. Mic, deschisă in a-
Cileva din aceste realizări, Ic pre 1 I W •1 r Y - i 1,11 desenatului.
zentăm în pagina de fală. Ocrotirea sănătăţii oamenilor muncii esle o caracteristică a reqimutui
. f m t
i»i ArOf
O i r 1 7* ‘‘V j, _ nostru. O dovedesc cu prisosinţă şi realizările obţinute in acest domeniu
în raionul Ilia. Jn trecut existau doar 4 circumscripţii sanitare si 4 medici.
In viitorul nostru reportaj, vom fa ilî «T\; Astăzi, do sănătatea oamenilor muncii din raion au grija aproape 40 me
ce cunoscute date si lapte din munca dici şi 80 cadre medii sanitare, care îşi desfăşoară activitatea în 14 cir
st viata minerilor din Apuseni, a lo
cuitorilor raionului Brad. Tv;. cumscripţii, 2 spitale, un preventonu şi o policlinică raională.
In fotografic : Policlinica din Ilia.
L^i &a ^ p t e s i car m w bxbki t i .. - -uy H m M B im ^ T z s ¡œ zezzx K s'jíassh g & ffig a SSLjSSSB £2am
A Æ
Datorită ajutorului complex acordat do stat, pn ogoa
rele cooperativelor agricole (le producţie lucrează trac 1 J îi
loare si maşini caro au uşurai munca ţăranilor coopor.dori
producţia vegetală şi animalieră a sporit, nivelul do
trai al ţărănimii muncitoare a crescut. Cileva cilrc sini
edificatoare în acest sens. 'A
Coopera11vele aqricolc dc producţie dotin o suprafaţă
fie aproape 18.000 hectare, in raza raionului au fost or i ®
ganizate o qospoclărie agricolă de stat şi o sinlinnc de I, # !
maşini si tractoare. Cu sprijinul mecanizatorilor, folo
sind seminţe din soiuri de mare productivitate, aplicind m r m 1
cu slrictetc regulile agrotehnice avansate, unilălile so-
A l
/ •
doliste au obţinui producţii mult superioare fată dc
mediile realízale în condiţiile muncii individuale. Ast # * Ş P ifk
fel. cooperatorii din I.ăpuşmc, Dobra, Boz. şi Bampotoc
au recoltat cu cîle 900-1060 kq de qriu si cu peste 1000
kg porumb ta hectar mai mult dorit recoltau Incrind in
dividual.
Creşterea animalelor a cunoscut do asemenea o dez
voltare continuă. In graficele dc iată este redată eres-
terca numărului de box Inc, ovine si p ă s # in anii
1962—1965.
Ca urmare a sporirii producţiei vegetale, a creşterii
numărului de animale si de adăposturi, fondul de baza
a
i f al cooperativelor agricole de producţie a crescut con
siderabil. La cooperativa agricolă rlc producţie din Boz,
spre exemplu fondul rle bază a crescut de la 55 660 lei
In trecut în aqricullura raionului lucrau doar 4 tractoare şi 10 cit a fost la îniiinlarc, la 240.000 în 1962 ajungînd în Simbolul acosla al electrificării, l-am
semănători. Astăzi, Staţiunea de maşini si tractoare din Dobra înfiinţată acest an la peste 1.600.000 lei. Pe înlrcqul raion, fondul înliLnit in multe porii ale raionului
în anii şesenalului, pune la dispoziţia unităţilor socialiste din raion peste Corespunzător cu creşterea numărului de animate a crescut si numărul construcţiilor I Ilia.
100 tractoare, 150 semănători mecanice, aproape 50 combine şi alte de bază al cooperativelor agricole de producţie a cres zootehnice. Prin creditele acordate dc stat si din fonduri proprii, cooperativele aqricolo Transformatorul din fotoqrafia noa
maşini. cut de la 14.713.966 lei cit era in 1962 la aproape dc producţie din raion au construit în anii 1900— 1965, 90 grajduri, 42 saivane, 39 adă stră, a înlesnit pătrunderea luminii
IN FOTOGRAFIE: la cooperativa agricolă de producţie din Boz re 20.000000 in 1965, iar «mitin obştească, în aceeaşi pe posturi pentru porci, hale pentru păsări etc. electrice în casele locuitorilor dia
coltatul pâioaselor se execută cu combinele S.M.T, rioadă, a crescut cu peste 6.300.000 Ici ajungînd astăzi IN FOTOGRAFIE: Unul din grajdurile construite la cooperativa agricolă de produc Ohaba şi din celelalte sate ale comu
la 33 699.1UG lei, ţie din Lăpusnic. Bl nei Lăputpu.
a m m s
n . *J «îs siftnî
i-. / i n n i
C .
*
m ■ !
. ‘ » >iV
:
7 o Æ
7
2 0 0 0
■v
S
• a I s •ân
