Page 43 - 1965-07

Nr. 327á

P R A C T

'U r m a r e d in p a g 1) sarcinile care stau în fata secţiilor
in care activează in această perioadă? Unde e criteriul
lor. C um s-a realizat ea in actuala Pe alocuri au fost găsite metodo
practică de vară ? interesante de atragere a ucenicilor EXIGENTĂ?
La G rupul şcolar minier Lupeni si la viola secţiei şi a întreprinderii. *
C ru p u l şcolar Hunedoara, maislrii Cei de la Lupeni ou o experienţă M uncitorii în mijlocul cărora au
Şcolilor au (ost repartizai! la locurile lucrat elevii în perioada practicii de
proprie, verificată pe parcursul mai
dc muncă ale elevilor unde au urmărit vară au do multe oii cuvinte frumoa­
multor ani : se organizează scdinle
direct activitatea acestora. In schimb, se despre activitatea tinerilor. Nu
în atelier, in prezenta elevilor, a mai­
la G rupul şcolar minier din Petro­ rare si nt cazurile cind muncitorii au
ştrilor responsabili, a muncitorilor
şani, prezenta scolii la locurile dc cerut şcolilor ca elevii cu care au
fruntaşi, a organizaţiei U.T.M. si a
practică s-a făcut doar prin vizitele lucrat sa revină si în perioadele u l­
reprezentanţilor conducerii şcolii. Aici
conducerii scolii, cu toate că s> aceas­ terioare de practică.
se face o apreciere a activităţii prac­
tă scoală dispune dc un număr de tice, se evidenţiază faptele pozitive Tov. Ion Munleanu, secretarul or­
maiştri anqajati. A şa se explică fap­ si. bineînţeles, deficientele. $edinla ganizaţiei dc partid, schimbul I. de la
tul c«i apar unele doficirnlo cum ar laminorul do 800 mm al combinatului
e o adevărată lecţie pcnlru elevi.
fi cazul elevilor repartizaţi la ate­ hunedoreon, ne sp u ne a: „Cind şeful
lierul electric al Exploatării miniere Faptele au confirmat aceasta. unei se d ii ca a noastră afirmă că arc
'Relrila care s-au prezentat la prac­ In general, in cântarea metodelor curajul să dea laminorul pe mina o-
tică fără caiete. C justificată atunci dc atragere a tinerilor în colectivele levilor. înseamnă că aceştia au avut
afirmaţia maistrului do atelier : ,,l:ără înlr-adevăr cunoştinţe foarte bogate,
inleprînderilor nu se simte o preocu­
caietele de practică nu putem li şi­ că au dovedit pricepere de adevăraţi
pare constantă. In foarte puline locuri,
puri că elevii şi-au însusit cunoştin­ muncitori".
ţele necesare". In vizitele pe care elevii au fost invitaţi la consfătuirile In cazul acesta calificativele dc 9
conducerea Grupului şcolar le-a făcui de producţie — or este şl iul că pu­ şl 10 sînt pe deplin justificate. A b u n ­
la toate locurile dc practică — după denta insă a acestor note la m ajori­
nerea Ier la curent cu problemele de
cum am fost informaţi — această stare tatea elevilor, dovedeşte o slabă e-
producţie contribuie la participarea
de lucruri nu a fost sesizată ? xigentă, o atitudine superficială fotă
elevilor Ia viata secţiei.
Prezenta maiştrilor si vizitele pro­ do notarea elevilor, atît la H unedoa­
fesorilor pot fi imbopălile şi cu alte Iii puţine Jocuri elevii au fost invi­ ra, cit şi la celelalte grupuri şcolare
forme de supraveghere ale scolii. taţi la scdinlcle organizaţiilor U.T.M. vizilale.
Deosebit de interesantă csle inilia-
Problemele ridicate în ancheta de fala sînt numai cîleva as-
tiva G rupului şcolar din Lupeni do
pecte^ ale activităţii elevilor in timpul practicii de vară. Pe lingă o
a introduce sistemul c a id u lu i „nava­
scaraă de realizări frumoase, in munca de îndrumare, supraveghere
lii" care (ace zilnic drumul uzină-
scoală, şi în caro maislrii şi munci­ şi control a practicii se semnalează d e fic ie n t dcslut de mari.
Exista situaţii in care elevii sini neglijaţi dc către muncitorii că­
torii Işi notează observaţiile lor pri­
rora le-au fost incrcdinta|( ; întreprinderile, prin colectivele de în ­
vind munca elevilor in perioada prac­
drumare a practicii, nu se ocupă suficient de elevi (la serviciul
ticii.
personal şi invă(ămint al C.S.H. — de exemplu — nici nu se ştia că
elevii din anul II au avut practică dc vară) r şcolile nu urmăresc
îndeaproape practica ; secţiile de invălăm int o neglijează etc.
Elevii si viata
? z Pentru viilor, comitetele dc partid din întreprinderi trebuie să
analizeze felul în care conducerile întreprinderilor şi colectivele de
locului de muncă îndrumare s-au ocupat dc practica elevilor, consiliile şi comitetele
sindicalelor să se ocupe mai îndeaproape de şcolile profesionale.
Trebuiesc urmărite toate aspectele leqate de viata acestor şcoli, in-
La locul de muncă, elevii se înlil- ccpiud cu examenele de admitere, piuă la absolvirea elevilor.
In fata şcolilor profesionale slă sarcina foarte importantă dc
nesc cu un colectiv nou, al m unci­
a prcqăll viitoarele cadre ale eronomiei naţionale. Activitatea tutu­
torilor cu care lucrează. Sint cuprinşi
ror factorilor care concură la realizarea acestei sarcini trebuie îm ­
ci in viata intensă a acelui colectiv ? bunătăţită şi îmbogăţită cu forme noi. dc maximă eilcacitatc.
Participă la frăm întănlc si preocupă­ Anchetă realizată de
rii© tovarăşilor dc muncă ? Cunosc L. L iC IU şi T. IS T R A T H
F IL M E L E S Ă P T Ă M IN 1 I
Fsd căpitanului Btaod Nuntă cu peripefii
C o p ro d u c ţie hispano-ilaU ană. „Fiul c ă p ita n u lu i P ro d u cţie a stu d io u rilo r ceh o slo va ce, film u l d c m a i
B lo o d ’' este u n film de a v e n tu r i d m lu m e a p ira ţilo r sus este co n stru it p e ideea că orice căsătorie tr e b u ie
să se b a z e z e p e în cred ere in tm e în s u ţi şi în to va ră şu l
şi a lu p ilo r d c m are. S p ecta to ru l asistă la n u m e ro a se
dc viaţă. L ipsa dc în cred ere va face viaţa a m ară, va
scen e in care sc lo vesc in te re se d ife r ite , in care işi
duce în situ a ţii a b s u r d e şi a desea n e fo rţea ză să clă ­
g ă sesc loc r ă z b u n a re a, m esc h in ă r ia dai şi d e v o ta m e n ­
d im p e m in c iu n ă s e n tim e n te delica te ca d ra g o stea şi
tul şi a d evă ra ta p rieten ie.
prieten ia .
Pe urmele lus Âhmed
America, America
F ilm u l este o c o m e d ie satirică la adresa u n o r p ă ­
D istin s cu m a re le p r e m iu al F estiva lu lu i d c la San-
rinţi cu co n cep ţii în vec h ite, care vo r să im p u n ă c o ­
S ebastiun, aşa c u m m ă rtu r ise ş te reg izo ru l Eîia Ka-
p iilo r p u n c tu l lor d c v e d ere. A c ţiu n e a sc p etr e c e in
zan. „ A m erica , A m e r ic a" este u n film biografic. El
A z e r b a id ja n , in zilele noa stre.
ilu strea ză d ra m a u n u i tinăr care, d o rn ic d c o viaţă
E r o u film u lu i trec p rin m u lte p e rip e ţii p lin e de
d e m n ă , e v a d e a ză d in a tm o sfe ra in n a b u ş ito a rc in care
hai:, d a r cu se m n ific a ţii m a jo r e. C ăsătoriile nu se m a i trăieşte, şi e m ig r e a z ă. P ortretu l acestu i e m ig r a n t care
p o t ara n ja d c către p ă r in ţi, ca altă dată, ci ele se rea ­
se h ră n eşte d in năluci, d in h im era u n u i p a ra d is p r o ­
lizea ză p e p rin c ip ii noii, s ă n ă to a se. m is. este realizat p e u n pla n superior.
—i

Scenă din filmul „Pe urmele lui Ahm ed". Scenă din filmul „America, America".

R e c e n t s-a c o n sta ta t p r e z e n ţa a in va d a seră p lajele d in ju r u l c a p i­ In v a z ia rechinilor sc explică
n u m e r o a s e c ird u ri de rech in i in talei. Iu b ito rii de înot au fost p r e ­ P ' i n fa p tu l că a au iost a tia ji de
a p ele C o ifu lu i Sa lo n ic dc p c lito ­ ven iţi să nn sc în d e p ă r te z e d c 'n i n . le s tu rile de a lim e n te cure sînt a-
ralul A ten ei. U n n u m ă r dc trei r e ­ V a sele dc p a tru la re au a sigurai ies- runcaie în m a re d e n u m e ro a se le
ch in i au c ă zu t iu p la sele dc p e s ­ p e i a r c a o rdinului. vase care intră in C o ifu l Salonic.
cuit ale u n o r pescadoare. R e c h in i­ Poliţia portu a ră a iniţiat o onc- T o todată. în această p e rio a d ă a a-
lor li s-au tăiat capelele, ca ic au fe s t raţic dc e x te r m in a r e a rechinilor. n u lu i în q o lf se g ă se ş te o specie
d u s e ca d o v a d ă la că p ită n ia p o r ­ E ste vo rb a d c o s p e r ie de re :lvni
d~ p eşti care trăiesc la su p ra fa ţa
tului. D e aici r.-u lansat un u rg en t mici. cave nu d ep ă şesc lu n g im e a dc
anei şi sînt ioartc c p rcclcji d c r e ­
a p el către m iile dc p erso a n e cure, trei m e tr i, dar cave sînt foarte a-
a lu n g a te d e caniculă din casete lor. greşi vi şi în d ră zn eţi. chini.
--------- V.

DIN ALBUMUL DE CARICATURI

p e n tr u