Page 48 - 1965-07
P. 48
f*agJ '4 Drumul socialismului Nr. 3277
Helsinki: Lucrările Congresului mondial
pentru pace, independentă
naţională si dezarmare
H E L S I N K I 1?. — Trim isul special ducă I a promovarea raporturilor de
Agerprc-s, N. lonosru, transmite: colaborare în lumea contemporană*’.
D upă ce au nscullal la şorlinlole In încheiere, vorbitorul a arătat că
plenare ale C ongresului pentru pace, „unirea eforturilor tuluror forţelor
independenta naţionala şi dezarma păcii este cerută cu Insistentă de în-
re, rapoartele asupra problemelor să-şi evoluţia evenimentelor. Barie
cele mai ncluale şi urnente ale con- rele care se ridică in calea agresiunii
lemporaneilalii, d u h q a ţ i au trecut şi a războiului trebuie să devină de
la dezbaterea lor a m u iiu n ţlă în co ne! recul".
misii. In cadrul lucrărilor comisiei a doua,
In comisia nr. I, care dezbate pro a luat cuvintul, printre alţii, Radu
blema vietnamezii, au luat cuvintul Rcliqan, care s-a ocupat de probleme
delegaţi din Belgia, Jndia, R.P. C hi legate de eliberarea popoarelor oilate
neză, Irak, Italia, Cehoslovacia, Pa sub jugul colonial, menţinerea suve
kistan, Franţa, IJ.U.S.S., S.U.A., Bul- ranităţi naţionale $i apărarea ei îm
qaria, Cuba, Japonia, R.P.D. C ore potriva oricând Încălcări. Delegatul
eană, Ceylon, ll.D G . şi alte ţări. C u- român, C. Ivaşcu a vorbit In comisia
vinlărilc lor au fost străbătute de a treia despre problemele dezarmării.
cererile de a se pune capăt imediat Luind cuvintul în comisia a cincea.
agresiunii S.IJ.A. In Vietnam. care discută despre suveranitatea c-
Lucrările se desfăşoară, de aseme conomică a naţiunilor, C. M u rgc sc u
nea, $i in celelalte comisii ale con- a subliniat necesitatea eliminării din
qresului, care dezbat probleme actua relaţiile economice internaţionale a
le ale contemporaneităţii ca dezarma tuturor practicilor incompatibile cu
rea, mişcarea de eliberare naţională, principiul dreptului suveran a) fie
lichidarea urmărilor celui dc-al doi cărui popor de a-şi hotărî soarta. D e s
lea război mondial şi altele. pre consecinţele sociale şi economice
Luind cuvînlul In cadrul lucrărilor aie cursei înarmărilor a vorbit în
comisiei a patra, conducătorul dele comisia a şasea Ne.stor Ignat.
gaţiei române, A. Joja, a subliniat ne Lucrările conqresului prilejuiesc,
cesitatea lichidării rămăşiţelor celui de asemenea, o seric de acţiuni m e
de-al doilea război mondial şl a nite să ducă la apropierea între dc-
creării unui sistem de securitate co leqali. la o mai bună cunoaştere. A s t
lectivă în Europa. fel, luni la prînz, femeile membre
Vorbitorul a subliniat necesitatea ale delegaţiilor participante la con
ca pe baza coexistentei paşnice să gres au luat masa împreună, la in
fie intcnsilicale schimburile econo vitaţia preşedintei F.D.I.F., Eugenie
mice şi culturale între state avînd Cotlon. Cu acest prilej, a luat cu
sisteme social-politice diferite. „ M iş vintul prima femeie-cosmonaut, V a
carea pentru pace din tara noastră, a lentina Tereşkova.
spus el, sprijină iniţiativele g u v e r Preşedintele Parlamentului finlan
nului român privind stabilirea unei dez, Faqerholm, a oferit luni o re
largi colaborări internaţionale şi efor- cepţie în cinstea parlamentarilor si
turde p e c a r e e ll c desfăşoară în sud- miniştrilor, care fac parle din dele
estul Europei în scopul obţinerii in gaţiile participante la congres, la
staurării în Balcani a unor relaţii de care au luat parte şi A. Joja, C e o
hună vecinătate, de colaborare paş Poqza. Ton Creangă, Radu Beligan,
nică. Considerăm că aceasta repre Juslin M oisescu şi M a ria Groza, de
zintă o formă a contribuţiei pc care putaţi în M a rc a Adunare Naţională a
orice şlat marc sau mic poate s-o a- R.P. Române.
La Santo Domingo:
