Page 5 - 1965-07
P. 5
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VAI
„Ro mania este republică socialistă.
Republica Socialistă Romania este stat al oamenilor
muncii de la oraşe şi sate, suveran, independent şi unitar.
Teritoriul său este inalienabil şi indivizibil“ .
(ARTICOLUL 7 din proiectul de Constituie a Republicii Socialiste România)
PROIECTUL DE CONSTITUŢIE
PROIEC Ï ÍLE DE DIRECTIVE PRIMIT CU DEOSEBIT ENTUZIASM
Document al înaltului
CONSFINŢIREA democratism socialist
I N D E Z B A T E R E ;
Proiectul de Constituţie al Repu
UNUI URIAŞ SALT blicii Socialiste România este un do tuţie, nu pot decît sa umple de mîn-
drie inim ile tuturor cetăţenilor pa
cument de o importantă istorică in
Toate acestea sînt posibile numai
viaţa si activitatea statului si popo triei noastre.
A du n area de la Oâv'sn ISTORIC rului nostru, care păşeşte cu paşi in cadrul orînduirii noastre de stat
aparţine
grandiosi spre comunism.
socialist, în care puterea
In proiect se oglindesc cuceririle
Pentru astfel de năzuinţe luptă azi
revoluţionare şi realizările obţinute poporului eliberat de exploatare.
de întrequl nostru popor, sub con milioane de oameni ai muncii din
ducerea înţeleaptă, marxist-Ieninisiâ, statele capitaliste de pe glob, împo
Cu deosebită bucurie am luat a Partidului Muncitoresc Român, în triva orînduirilor sociale nedrepte ba
cunoştinţă de proiectul Constitu zate pe exploatarea omului.
Intr-un entuziasm deosebit a avut loc ieri în hala secţiei mecanice de In unanimitate, participanţii îa discuţii si-au manifestat totala ade ţiei Republicii Socialiste România toate domeniile vieţii economice, po Asigurarea in vio la b ilită ţii persoanei
litice, juridice, sociale şi culturale.
la Uzina „V ictoria'’ Câlan o adunare a oamenilor muncii de pe raza ora ziune si aprobare fată de proiectele de Directive ale Congresului al IV- care reflectă in mod just trans Constituţia reprezintă legea fun Si a dom iciliului consacrate în Pro
şului Călan, din Beriu, Pricaz si Sintandrei consacrată dezbaterii proiec- lea al partidului, a căror înfăptuire va ridica patria noastră socialistă pe formările ce au avut loc în ţara damentală. de bază, a statului, prin iect învederează preocuparea statu
telor de Directive ale celui de-al IV-lea Conqres al partidului. Tovarăşii noi culmi ale civilizaţiei si progresului. Ei şi-au exprimat în acelaşi timp noastră în procesul de conslruire care sînt reqlementate drepturile şi lui nostru pentru ocrotirea fiecărui
Alexandru Drăqhicl, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Gheorghe hotărîrea fermă de a îndeplini exemplar sarcinile încredinţate de pajlid, a orînduirii socialiste, înfăptuit îndatoririle fundamentale ale cetă cetăţean în parte, nimeni neputind fi
Călin, prim-secretar al Comitetului rcqiona! Hunedoara al PM.R. $i alţi de a întimpina Congresul partidului cu noi şi minunate realizări. de întregul popor sub conducerea ţenilor, sînt stabilite organele supre reţinut sau arestat decît dacă a co
conducători de partid si de sta: au fost intîm pinaţi cu vii aplauze de că In aplauzele prelungite ale participanţilor la adunare, a luat apoi cu înţeleaptă^ a Partidului M uncito me ale puterii şi organele centrale mis o faptă pedepsită de lege, dar
tre cei aproape 3.000 de participanţi vîntul tovarăşul Alexandru Drăqhici. resc Român. Noua denumire a pa ale administraţiei de stat, organele şt în astfel de situaţii se garantează
Adunarea a fost deschisă de tovarăşul Gheorqhe Călin. In încheierea adunării, a fost adoptată o telegramă adresată Comitetu triei ^ noastre, Republica Socialistă locale ale puterii si administraţiei dreptul de apărare al fiecărui cetăţean.
Au luat cuvîntul tovarăşii Adoli Druker, directorul Uzinei „V ictoria" lui Central al Partidului Muncitoresc Român, tovarăşului Nicolae Ceauses- România, corespunde unei realităţi de stat, organele judecătoreşti şi pro Profundul democratism socialist al
Călan, llie Stanca, inqiner şef la G.A.S. Călan, Remus Judele, încălzitor- cu, care exprimă dragostea si ataşamentul oamenilor muncii fată de istorice precis determinate, eco curaturii, precum şi atribuţiile ce re Proiectului legii noastre fundamenta
sef la Uzina „V ictoria “ Călan, Gheorqhe Andris, preşedintele cooperativei nomia ţării noastre fiind o eco vin acestor organe. le se desprinde cu claritate şi din pre
aqricole de producţie din Beriu, Maria Doqaru, ingineră Ia cooperativa partid si patria socialistă, hotărîrea muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor nomie socialistă, bazată pe pro vederile sarcinilor ce revin instanţe
Din conţinutul fiecărui titlu al Pro
aqricolă de producţie Pricaz, Gheorghe Barbu, preşedintele cooperativei si cooperatorilor de a munci cu toată puterea si priceperea lor pentru prietatea socialistă asupra m ij iectului de Constituţie, se desprinde lor judecătoreşti. Astfel, tribunalele
aqricole de producţie Strei. înfăptuirea sarcinilor trasate de partid. loacelor de producţie. înaltul democratism socialist si carac au sarcina să apere orinduirea socia
Cilind proiectul noii Constituţii listă si drepturile persoanelor, educind
am fosţ cuprinsă de un sentiment terul profund popular care stă la baza cetăţenii în spiritul respectării legilor,
de puternică bucurie. După mai alcătuirii orqanelor statului din repre iar prin aplicarea de sancţiuni ur
zentanţii cei mai de seamă ai clasei
bine de 20 de ani. tara noastră muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii măresc îndreptarea si reeducarea in
s-a schimbat din temelii, a păşit şi ai celorlalte cateqorLi de oameni fractorilor şi prevenirea de noi in
C u v î n t a r e a t o v a r ă ş u l u i hotârît pe calea construirii unei ai muncii. fracţiuni.
vieţi noi. socialismul a învins de
îndeplinirea corectă a acestor sar
înaltul democratism ol Proiectului
finitiv. De acum, tara noastră se
poate numi cu mîndrie Republică de Constituţie rezultă din faplul că cini este asigurată prin largul demo
cratism ce stă la baza organizării si
Socialistă. Cred că fiecare cetă deputaţii în Marea Adunare Naţională funcţionării tribunalelor prin partici
si sfaturile populare sint aleşi
din
ţean român este fericit că şi-a
l
A e x a n d r u D r ă g h i l putui aduce o cit de mică con popor prin vot universal, egal, direct oamenii muncii la ' înfăptuirea ju s ti
parea asesorilor populari aleşi de
si secret, de către toţi cetăţenii ţării
tribuţie la acest uriaş salt istoric.
ţiei si prin alegerea judecătorilor în
Fiecare capitol, articol, para care au îm plinit virsta de 18 ani fără conformitate cu prevederile legii.
graf. rînd sau chiar cuvînt din a se face vre-o deosebire de rasă, na îmi exprim acordul deplin cu p ri
proiectul pe care l-am citit cu ţionalitate sau sex. vire la prevederile Proiectului de
După ce a transmis siderurgislilor, 6.700 tone cocs. Furnalistii din Călan Drăqhici a spus: printre sarcinile pre rective cu ţăranii cooperatori, lucră un sentiment de nemărginită Prevederi cum sint, egalitatea în Constituţie şi apreciez in mod deosebit
mecanizatorilor, ţăranilor cooperatori au însuşit si aplicai pe scară largă văzute pentru viitorul cincinal se a- torii din G AS. şi S.M.T., a reieşit mulţumire sufletească reprezintă drepturi fără nici un fel de discrim i toate prevederile sale menite să
şi celorlalţi oameni oi muncii din Că iniţiali va de a realiza toată producţia flă realizarea în anul 1970 a unei pro că, în sectorul socialist al aqriculturii consfinţirea prin lege a trans nare, dreplul la muncă, la odihnă, la ducă la întărirea continuă a statului
lan un călduros si tovărăşesc salut de fontă peste plan cu cocs econo ducţii de 4,1 milioane lone fontă, 6,3 deşi s-au obţinut succese importan form ărilor ce au avut loc in tara asiqurare materială în caz de băiri- nostru, la îmbunătăţirea activităţii or
din partea conducerii partidului si per misit. milioane tone oţel si 4,4 milioane tone te, acestea nu reflectă încă posibili noastră. Cind citim in proiectul nele, boală sau incapacitate de mun ganelor statului în spiritul legalită
sonal a tovarăşului Nicolae Ceauses- Aşa cum ou apreciat o parte din laminate. Un rol hotărîtor în înfăp tăţile de care dispuneţi. Puteau fi ob de Constituţie că puterea aparţine că, la învăţătură, de a alege şi de a ţii socialiste.
cu, tovarăşul Alexandru Drăqhici a vorbitori, organizaţia de partid şi tuirea acestui important obiectiv va ţinute sporuri mai mari la producţia înlregului popor, că masele largi fi ales, libertatea cuvintului, a pre V ID A U NICOLAE
apreciat că dezbaterea proiectelor de conducerea tehnico-administrativă a reveni — alături de Combinatul si de grîu, porumb, cartofi şi alte pro participă la conducerea tării, că sei si a conştiinţei precum $i asigu Preşedintele Tribunalului
Directive a scos în evidentă răspun întreprinderii s-au preocupai îndea derurgic din Galaţi, — Combinatului duse, dar întrucît au existat deficien întreaga activitate de stal are rarea înfăptuirii acestora prin consti- regional
derea şi maturitareo politică, entu proape de calificarea si ridicarea ca siderurgic ţdunedqara şi., U /îiib L ^ V ic ţe in ce pjlyeşţe ierţilizarea solului, 4/epi scop dft^yollarea .ziuuduirii
ziasmul si hotărîrea fermă a membri flficăriî m iinciI6rllor:--si a., personalu toria" din Calan. Cea mai mare parte amplasarea raţională a culturil& r.'V - socialiste, creşterea continuă a
lor si candidaţilor de partid, a tutu lui tehnico-ingîneresc. Putem spune a sporului producţiei de metal, prevă xecutarea lucrărilor de întreţinere si bunăstării moteriale si culturale Prilej de mare bucurie
ror oamenilor muncii din acest cen că în această privinţă, colectivul uzi zut pentru regiunea Hunedoara, va recoltare a culturilor în perioada op a poporului, nu putem să nu ne
tru siderurgic. nei a acumulat o experienţă bună pe trebui să se obţină pe seama creşterii timă, multe unităţi au încheiat anul gindim la lupta dusă de cei mai
In continuare, tovarăşul Alexandru care este necesar să o dezvolte şi în indicilor, de utilizare a aqreqalelor, aqricol cu rezultate nesatisfăcătoare. buni fii aî poporului, de jertfele Aparitia în presă a Proiectului de le precum şi prin sistemul burselor
Drăqhici a vorbit pe larq despre re viitor. fapt ce pune si în fata siderurqisti- Există unităţi cu condiţii pedocli Si sacrificiile pe care le-au făcut, Constituţie a Republicii Socialiste Ro de stat. Sînt fericit că unul din băieţii
zultatele remarcabile ale poporului In cadrul dezboterilor s-au făcut lor de la Călan sarcina de a îmbu matice similare, insă cu rezultate mult pentru ca astăzi să ne putem min- mânia a slirnit în rîndurile membri mei a terminat în acest an institutul
nostru obţinute în toate domeniile de referiri la preocupările colectivului nătăţi continuu tehnologia existentă. deosebite. Astfel, în timp ce coope drl că sîntem cetăţeni ai unei re lor cooperativei agricole de produc polilehnic, ¡ar alţi doi si-au luat ma
activitate, subliniind că ele constituie uzinei pentru îmbunătăţirea calităţii O atenţie deosebită va trebui să se rativa agricolă de producţie din Strei publici socialiste. ţie din Simeria un viu interes, un sen turitatea. Numai într-un stat unde
o strălucită confirmare a justeţii po produselor. Apreciez că rezulta acorde îm bunătăţirii continue a cali a obţinut Ia qrîu o producţie medie Principiul fundamental care timent de justificată mîndrie patrio puterea aparţine celor mulţi se pot
litic ii de industrializare socialistă a tele obţinute la acest indicator prin tăţii fontei, pieselor turnate, a semi- de 1.017 kq la ha, vecina ei din Strei- străbate ca un fir roşu întregul tică Oamenii au citit cu deosebită a- realiza asemenea lucruri.
ţării. Orientarea spre dezvoltarea cu cipal al planului de producţie au cocsului şi a altor produse necesare sînqeorqiu a obţinut la acelaşi pro proiect de Constituţie este su tenlie acest nou document al statului Inginerul cooperativei agricole de
precădere a producţiei mijloacelor de înreqistrat progrese simţitoare. Sint economiei naţionale. dus doar 800 kg, la producţia de po prema grijă faţă de om. Exemplu nostru. în ziua aceea ne-am aflat în producţie, tov. Lucian Indreiu şi-a for
producţie, înfăptuirea amplului pro- tot mai puţine reclamatiile beneficia Vorbitorul a arătat in continuare rumb prima unitate a obţinut 4.268 de înalt umanism, noua Constitu m ijlocul cooperatorilor din Simeria mulat pe scurt impresiile sale.
qrom de investiţii prevăzut în Direc rilor fală de calitatea produselor u- că apreciind succesele importante care kg la ha, iar cea de a doua doar ţie apără, asigură si garantează pentru a afla unele păreri în legătură — Proiectul de Constituţie a Repu
tivele Congresului a) IIMea al PM.R. zinei. s-au obţinut, oamenii muncii din Că 1.772 kq la ha. Iată tovarăşi, v-am cele mai largi drepturi cetăţeneşti, cu Proiectul de Constituţie. Preşedin blicii Socialiste Romănia garantează
au determinat schimbări adinei în Cu rezultate importante se prezin lan au scos in evidentă, cu prilejul prezentat doar unul din multiplele as libertatea şi demnitatea omului, tele cooperativei aqricole de produc dezvoltarea pe mai departe a coopera
toate ramurile economiei noastre. In dezbaterii proiectelor de Directive, afirmarea multilaterală a perso ţie tov. Păun Răvaş a ţinut să ne tivelor agricole de producţie, creînd
tă si unităţile socialiste din agricul pecte care scoate în evidenţă rezer
toate reqiunile tării au fost construi multe rezerve interne prin a căror va nalităţii sale. spună : posibilitatea de aplicare în continu
tura regiunii. Fată de anii trecuţi a vele mari de care dispun cooperati
te importante obiective industriale, crescut simţitor producţia vegetală lorificare se pot obţine rezultate şi vele noastre de producţie. Faţă de frazele goale ale asa- — Proiectul de Constituţie reflectă are a ştiinţei agricole înaintate în
s-au ridicat noi cartiere de locuinţe si animală, ceea ce a asiqurat con mai marî. In acest scop va trebui ca zis „democratelor" constituţii bur gradul înaintat al dezvoltării statului scopul creşterii producţiei la hectar.
si instituţii social-culturale. Creşterea diţii mai bune de oprovizionare a în mod deosebit să se manifeste ma Este necesar, deci. ca organele şi gheze, proiectul de Constituţie al nostru, preocuparea pentru în flo ri Acest lucru va duce Ia cointeresarea
potenţialului industrial al ţârii a creat populaţiei cu cantităţi sporite de pro ximum de preocupare pentru reali organizaţiile de partid, să se preocupe Republicii Socialiste România este rea continuă a patriei socialiste. şi mai mare a ţăranilor cooperatori,
baza tehnico-materială necesară dez duse aqroalimentare. zarea obiectivelor prevăzute în pla mai îndeaproape de generalizarea ex un exemplu prin capacitatea sa de Discuţia a continuat. Cooperatorul la creşterea buneistări a acestora
voltării aqriculturii. Rezultatele ob An de an, cooperativele aqricole de nul de investiţii la termenele stabilite, perienţei acumulata de unităţile frun a da fiecărui principiu calea pre Nicolae Bodea, a linul să ne spună Tov. O tilia Teodorescu, brigadieră
ţinute în dezvoltarea economiei so producţie si-au dezvoltat fondul de aslfel ca ele să intre în funcţiune cît taşe, să ajute în permanentă unităţile cisă de traducere în viată. Sînt şi el qindurile. în aceeaşi cooperativă ne spunea :
cialiste au permis să se obţină succese bază, si-au sporit numărul de animale mai repede si să atingă parametrii pre rămase în urmă, pentru ridicarea a- folosite cele mai eficiente m ijloa — Am aşteptat cu nerăbdare apa — Citind noul document apărut în
însemnate si în ridicarea nivelului de şi productivitatea acestora. văzuţi în proiecte. cestora la nivelul celor înaintate. ce de a aplica democraţia socia riţia Proiectului de Constituţie. Eu presă m-am bucurat din toată inima.
irai al oamenilor muncii. In scopul creşterii producţiei agri sînt mai în vîrstă dar mă bucur că Statul nostru garantează femeilor prin
In anul trecut, cu toate condiţiile In cuvintare s-a arătat apoi că este listă, asigurîndu-se o deplină ar
Referindu-se la realizările obţinute nefavorabile, producţia medie de po necesar să se ia măsuri pentru pu cole vegetale şi animale, trebuie fo monie între principiile ce consa am ajuns timpul cînd se propune ca lege drepturi egale cu ale bărbaţilor,
de oamenii muncii din reqiunea Hu rumb boabe la ha a fost de peste 1.600 nerea în funcţiune a unor lucrări losite pe scară mai largă seminţe de cră asemenea drepturi si realităţile statul nostru să poarte denumirea concediu de malernilate, asistentă
nedoara, vorbitorul a spus că parti kg. S-au înregistrat sporuri de pro importante cum sînt extinderea depo mare productivitate, să fie extinse sociale ce le corespund. Republica Socialistă România. Astăzi medicală gratuită ele.
dul şi statul nostru acordă o deosebi duse pe unitatea de suprafaţă si la zitului mecanizat de cocs şi calcar, lucrările de îmbunătăţiri funciare, iar Ca cetăţean al viitoarei Repu bogăţiile tării aparţin întregului popor. Toate aceste cuvinte pline de sem
tă atenţie valorificării bogatelor re cartofi, floarea-soarelui si alte pro modelaria $1 depozitul de modele, in lucrările agricole să fie executate la blici Socialiste România, sînt mîn- M-am bucurat mult cînd am citit că nificaţie demonstrează interesul cu
surse naturale ale acestei regiuni, in duse. stalaţia de hidro-aliaj de la turnăto un nivel calitativ superior si să se dră că voi fi posesoarea celor dreptul la învăţătură este asigurai care a fost prim it de membrii coope
interesul dezvoltării înlreqii economii Cooperativa agricolă de producţie ria de lingotiere, care sint rămase aplice tot ceea ce este nou în ştiinţa mai largi si democratice drepturi prin invătămintul elementar general rativei aqricole din Simeria, noul do
naţionale. In reqiunea Hunedoara au din Strei a realizat o producţie medie în urmă. Îmbunătăţirea continuă a aqrolehnică. fundamentale ale omului si mă şi obligatoriu de 8 ani, prin gratu cument al partidului $i statului nostru.
for dirijate an de an sume lot mai de 4.260 kq porumb la ha, situîndu-se calităţii produselor este o sarcină de Reqiunea Hunedoara dispune de voi strădui să fiu demnă de înal itatea invătăm întului de toate grade- V. A.
li ^ .^ante pentru lărgirea şi creste- în rîndul cooperativelor din regiune mare importanţă ce va trebui să stea condiţii favorabile şi este cunoscută tul titlu de cetăţean al unui stat
reu^capacităţii de producţie. Prin pu cu cele mai mari producţii de porumb si pe viitor în fata întregului colec ca o reqiune cu tradiţie în creşte socialist.
nerea în funcţiune a noilor capacităţi Ia ha. De asemenea, unele coopera tiv al întreprinderii Se cere ca mun rea animalelor. Rezultatele obţinute
de producţie, prin îmbunătăţirea pro tive din apropierea oraşului Călan ca: citorii, inginerii şi tehnicienii să pri nu reflectă în suficientă măsură Ca lucrătoare în învăţămint, am Cursuri de ridicare a calificării
ceselor tehnologice si creşterea pro Pricaz. Beriu, Sintandrei, Slreisîngeor- vească cu si mai multă răspundere aceste posibilităţi. Am putea spune fost adine impresionată de arti
ductivităţii muncii, producţia indus giu şi altele, au realizat producţii de sarcina îm bunătăţirii calităţii. ceva mai mulf, si anume, faptul că, colele ce se referă la domeniul şi de specializare
trială globală a regiunii a sporit în porumb mai mari decît media pe re- In continuare se subliniază că este în anul 1964 numărul de animale în meu de muncă. Noul proiect de
ultim ii 5 ani de 2,3 ori. In qiune. necesar să ne ocupăm cu răbdate si unele cooperative aqricole de pro constituţie prevede şi garantează
agricultura regiunii a crescut numă După felul în care se prezintă în perseverenţă de educarea comunistă ducţie a scăzut, lucru ce a influenţat dreptul Ia învăţătură pentru toţi Una din preocupările de seamă fost organizate cursuri de speciali
rul maşinilor şi tractoarelor, iar coo prezent culturile cooperativelor agri a oamenilor muncii, de întărirea dis negativ producţia de lapte si carne. cetăţenii, învăţămintu) elementar ale conducerii tehnice si a comite zare pentru 40 de mecanici de în
şi general de 8 ani fiind obliga
perativele de producţie, primind un cole de producţie, se poate conta pe ciplinei. a dragostei si respectului faţă Consiliile de conducere şi cadrele toriu. întreg învătămîntul de stat tului sindicalului de la Preparaţia treţinere. Frecvenţa la aceste cursuri
sprijin substanţial din partea statului, o producţie si mal mare. îndeosebi de muncă şi fată de avutul obstesc. de specialişti nu au acordai toată a- este gratuit, se acordă un nu cărbunelui din Petrila a rost orga a fost de 95 !a sută. Printre cursan
au reuşit să se întărească mult din Io qrîu si porumb. Va trebui însă să In cadrul uzinei si în alte unităţi e- tentia întreţinerii păşunilor şi fîne- nizarea de noi cursuu de ridicare a ţii care au absolvit şi au obţinut
punct de vedere organizatoric si eco ne ocupăm cu mult spirit de răspun conomice din oraşul Călan lucrează telor naturale, ceea ce a lăcut să măr foarte mare de burse. calificării muncitorilor. In acest an
nomic. Oamenii muncii din regiunea dere de întreţinerea acestora şi să un mare număr de tineri. Ei sînt en nu-si asigure necesarul pentru între Nutrind o încredere neţărmurită s-a organizat un curs de ridicare a cele mai bune rezultate se numără
Hunedoara au prim it în ultim ii 5 ani luăm cele mai eficiente măsuri pentru ţinerea si hrănirea animalelor. Nu fo în partid, în justeţea politicii sale, strungarul Mircea Jlie, lăcătuşii Laţă
15.800 apartamente, construite din fon recoltarea lor în timpul optim. tuziaşti $i dornici să realizeze cît mai losesc încă formele corespunzătoare îmi exprim profundul ataşament calificării pentru 25 de preparatori Aristică, Goenzi Sigismund, Rotaru
multe lucruri bune. Vor trebui luate
durile statului. de cointeresare a în g rijito rilo r în spo cărbune, unul pentru 44 mecanici
Permiteli-mi tovarăşi, ca în numele măsuri de educarea întregului tine fată de prevederile proiectului de de benzi $i de elevatoare, unul pen Victor şi alţii.
Uzina „V ictoria" Călan. dintr-o mică conducerii partidului, să felicit din ret în spiritul dragostei faţă de acti rirea producţiei animaliere. Constituţie, act istoric de consa
întreprindere, înzestrată, în timpul re toată inima colectivul de muncitori, vitatea productivă, a devotamentu Sarcinile mereu sporite privind creş tru 50 lăcătuşi. De asemenea, au PETRU G Ă IN Ă — corespondent
gimului burqhezo-moşieresc cu utilaj ingineri si tehnicieni de la Uzina lui faţă de patria socialistă. terea producţiei animale si vegetale crare a înaintării neabătute a
rudimentar de o pronunţată uzură fi „V ictoria" Călan, pe ţăranii din co Se arată apoi că, din volumul mare în viitorul cincinal, impun ca orga tării noastre pe drumul socialis
zică şi morală, a devenii în anii re munele învecinole, pentru contribu de investiţii ce se vor aloca în anii nizaţiile de partid, consiliile de con mului.
gi* ' Nii nostru una din unităţile si ţia lor preţioasă la îndeplinirea sar cincinalului, Uzinei „V ictoria" Călan ducere ale cooperativelor, precum si Prof. fruntaş
ci- ;‘ :e de seamă. Ea produce în cinilor trasate de Congresul al IlI-lea îi sînt destinate sume importante pen consiliile aqricole raionale să ia mă CIOROBITCA M ARIA
ui o gamă largă de piese tur al Partidului Muncitoresc Român, pen suri eficiente de îmbunătăţire radi Şcoala pedagogică
nate, semicocs, fontă de calitate su tru tot ce au creat spre a lace patria tru construcţia de noi obiective, lăr cală a situaţiei economice şi organi „I. A. Komenski" Deva
girea si modernizarea celor existente.
perioară si alte produse necesare in noastră, România socialistă, tot mai Peste 5 ani, după înfăptuirea preve zatorice a acestor unităţi, astfel ca ele
dustriei constructoare de maşini. Co prosperă si înfloritoare. derilor din proiectele de Directive, să poată valorifica în întreqime toa
lectivul de muncă al acestei uzine uzina îşi va spori simţitor capacitatea te rezervele de care dispun in sco
a încheiat an de an un bilanţ bogat In continuarea cuvîntării sale, vor de producţie. Concomitent cu uzina pul dezvoltării lor intensive si mul
în ce priveşte creşterea producţiei bitorul s-a referit pe larq la prevede tilaterale.
globale si marfă, sporirea producti rile cuprinse în proiectele de Direc se va dezvolta si oraşul, prin con
tive ale celui de-al IV-lea Conqres al strucţia de noi apartamente în blocuri, In sectorul zootehnic să fie trimişi
vităţii muncii, reducerea preţului do
cosi, îmbunătăţirea calităţii produse partidului, la importanta istorică a extinderea de spaţii comerciale, con- ca să lucreze cei mai buni membri
de partid, utemişti, oameni cu expe
lor. acestor documente, la caracterul lor struclia de noi edificii culturale, uni In pagina, a 3-a
realist si ştiinţific fundamentat, sub tăţi sanitare etc. rienţă si dragoste pentru meseria de
Un rezultat deosebit al siderurgis- liniind că dezbaterea proiectelor de crescător de animale.
tilor din Călan este îndeplinirea, încă Directive de către oamenii muncii din Gospodarii oraşului vor trebui să
în anul 1953 a prevederilor Con- se ocupe îndeaproape de întreţinerea Măsurile prevâzule în proiectul de
reqiune a constituit un prilej de caldă Directive si în recenta H olărire a C C.
qresului al 111-lea al P.M.R privind si unanimă aprobare a politicii parti în bune condiţiuni a oraşului, de în al PM.R. si Consiliului de M iniştri
creşterea indicilor de utilizare o agre dului. de puternică manifestare a unită Vizita
gatelor. Indicii de utilizare a furnale ţii în jurul partidului, a dragostei si ata frumuseţarea continuă a străzilor, de cu privire la valorificarea produse
lor de la această uzină au crescut în şamentului fată de conducerea sa încer crearea a noi spatii $î zone verzi, ast lor aqricole, vor duce la sporirea co
1965 faţă de 1959 cu 65 la sută, fată fel ca oamenii muncii să se poată interesării materiale a ţărănimii, în tovarăşului
cată. Propunerile valoroase care s-au
de 40 la sută cît a fost prevăzut în făcut în cadrul dezbaterilor constituie bucura de confort. $â-$i petreacă tim creşterea producţiei aqricole, la în
Dirnclive.
expresia grăitoare a patriotismului pul liber în condiţii cît mai plăcute. tărirea economică si organizatorică a
S-au înregistrat succese importan profund al oamenilor muncii, încre Alexandru Orăghici
te si pe linia reducerii consumului derea lor deplină în justeţea politicii Subliniind necesitatea valorificării cooperativelor agricole de producţie,
specific de cocs Ia furnale. In 1964 partidului, a cărei înfăptuire asigură tuturor rezervelor din agricultură în ceea ce va contribui la creşterea ni
acest indicator a fost redus cu 5 kq mersul înainte al întregii noastre so scopul creşterii continue a produc velului de trai al ţărănimii noastre în regunea noastră
pe tonă, iar în primele luni ale aces cietăţi pe drumul socialismului şi co ţiei vegetale şi animale, vorbitorul a muncitoare.
tui an cu 87 kg pe tonă, realizîndu-se munismului. spus :
în felul acesta o economie do peste In continuare, tovarăşul Alexandru Din dezbaterile proiectelor de Di (Continuóte tn nup. 3 ol Aspect de Ia secţia de depănat a Fabricii „Sebeşul” din Sebeş.