Page 6 - 1965-07
P. 6
Drumul socialismului Nr. 3268
Poq. 2
P R O IE C T E L E DE D IR E C T IV E IN D E Z B A T E R E
A d u n a r e u d e la (Călan
perativa avea o avere obştească ra rectlve. Aceasla dovedeşte pe deplin îngrăşate, în acest an nc promit re
portată la 100 ha. teren arabil de Cuvîntul tov. Gheorghe Andriş grija părintească a partidului pe care colte bogate si ne indreptăiesc să
295.765 lei, ajungînd în anul 1964 la o poartă clasei muncitoare şi ţără afirmăm că realizările noastre ne vor
Cuvîntul tov. Adolf Druker 434 790 lei, iar venitul la 100 ha a nimii cooperalistc, penlru un trai mai da posibilitatea să păstrăm cu cinste
crescut de la 139.300 lei la 105.548 preşedintele cooperativei agricole de producţie bun şi o viaţă mai fericită. drapelul de cooperativă fruntaşă pe
Propunerile şi părerile noaslre ale
directorul Uzinei „Victoria“ Calan Ici. Noi am chibzuit asupra prevederi din Beriu tuturora, înţelepciunea întregului po oraşul regional Hunedoara. re la
Conlribulia cooperativei h
lor dîn proiectele de Directive şi por, îmbogăţesc conţinutul proiecte fondul centralizai al stalului \ creşte
ne-am sfătuit cu toţii asupra măsu lor dc Directive. cu 25 la sută la produsele animalie
rilor care trebuie să le luăm in v ii Noi, membrii cooperatori din salul re, de unde vom realiza cele mai
tor, ca să sporim produclia agricolă reuşit să mărească averea obştească Strei, am studiat cu multă atenţie frumoase venituri întrucîl in prezent
Apreciem deosebit de mult faptul de an sarcinile de plan în mod e- vegetală şi animală, să mărim avuţia In ultima perioadă, conducerea dc de la 947.000 lei in 1959 la 2.950.000 prevederile proiectelor de Direclive avem o încărcătură de 51 bovine şi 43
că ori de cîlc ori stabileşte liniile de xempbr. obştească. înfăptuind prevederile din partid si de stat a elaborat o serie lei în 1904. şl am desprins din conţinutul lor că porcine la suta dc hectare
de documente de însemnătate istori
dezvoltare ale tării, conducerea parti In anii sesenalului, penlru dezvol proieclul de Directive, cooperativa că pentru viala si activitatea parti dezvoltarea agriculturii ocupă un loc W oiărîrilc Comitetului Central si a
dului nostru se consultă cu masele, tarea uzinei, stalul nostru a alocat noaslră va reuşi, după calculele fă dului, a întregului popor: proieclele Cu ocazia dezbaterii proiectelor de important, că în v iito rii 5 ani, pen C onsiliului de M iniştri din acest an
se sfătuieşte cu ele. le cere părerea. fonduri de investiţii în valoare de 37-1 cute de noi, să ajungă in 1970 la o de Direclive ale celui dc-al IV-lea Direclive ale celui de-al IV-lea Con tru înfăptuirea acesiui scop se vor privind îmbunătăţirea regimului de
N'oi am avut prilejul să fim vizitaţi milioane lei. Cu acestea s-au construit avuţie obştească raportată la 100 ha. Congres al partidului, proiectul de gres al -partidului, ţăranii cooperatori investi peste 35 miliarde lei. valorificare a produselor agricole a
deseori de tovarişi din conducerea şi pus in funcţiune obiective impor teren agricol de 700.000 lei. iar veni Statut al Partidului Comunist Român, din satul nostru şi-au propus ca în Acestea ţoale, împreună cu voinţa constituit o mare bucurie în rindu-
de partid si de stat. De fiecare dală tante cum sint : turnătoria de lingo- tul, la aceeaşi suprafaţă, să însume precum şi proieclul de C. nslilutie al viito r s-j muncească mai bine, să <•- ncastră fermă şi cu braţele noaslre rile cooperatorilor.
am prim it indicaţii preţioase, am sim ticre, tcrmocenlrala, atelierul meca ze 178.000 lei. Republicii Socialiste România. Aceste xecute lucrări de bună calitate şi la harnice, vor conlribui din plin la Dar aşa cum arăta tov. Nicolao
timpul optim, penlru ca astfel să pu
ţii din plin ajutorul în muncă si am nic, banda de turnare de la furnale Dacă cooperaliva este aslâzi mai documente oglindesc pe deplin jus tem realiza producţii din cc în ce mai realizarea şi chiar la depăşirea măre Ceausescu la adunarea din comuna
pornit mai hoiărîti sâ dăm viată sar şi alte obiective. puternică, dacă nivelul dc trai al teţea politicii marxist-leninistc apli mari. ţelor sarcini ce ne revin din proiec Gli. Doja a ţăranilor cooperatori din
cinilor ce ne-au revenii. In anul 1958 a început construirea membrilor cooperatori osie în conti cată de către partidul nostru în con tele de Directive. regiunea Bucuresli, noi ne-am /pus
Sînlem aici muncitori, ingineri, teh oraşului nou Călan, care numără nuă creştere, acestea sint o urmare diţiile actuale de dezvoltare a ţârii. Prin grija partidului agricultura va Sînlem o cooperativă mică, dar cu să luplăm pentru a cresle produc
nicieni. ţărani cooperatori pentru a astăzi 984 apartamente şi spatii co firească a faptului ră la indicaţia Sînlem fericiţi că trăim în vremuri primi in viilo r cantităţi tot mai mari oameni harnici, prin a căror muncă ţiile la hectar deoarece acesta este
dezbate proieclele de Directive ale merciale bine dotate. De asemenea, partidului am dezvoltat ramura vege alît de minunate, în care întregul po de îngrăşăminte chimice, noi maşini am reuşit să facem din unitatea noa
Congresului al IV*lea al partidului — s-au realizai construcţii culturale cum tală $i am acordat aienlia cuvenită şi utilaje, i se vor repartiza noi ca stră o cooperativă milionară. drumul cel mai bun si rentabil de
documente de imporlanlă istorică este şcoala medie si şcoala de 8 ani, creşterii animalelor, care in anul por muncilor se bucură de toate bi dre tehnice de specialitate ceea ce A plicind complexul dc măsuri a- mărirea veniturilor cooperatorilor.
pentru mersul nostru înainte pe ca s-a construit o grădină de vară, s-au 19G4 au reprezentat 49 la sută din nefacerile materiale şi spirituale. ne va ajuta să depăşim producţiile grotohnice, cit şi sistemul retribuţiei In vederea dezvoltării sale m u lti
lea bunăstării si fericirii întregului asfaltat străzile din oraşul vechi ele. venitul total. Comuniştii. întreaga masă de coo la toate culturile. Noi ne propunem suplimentare in vederea cointeresării laterale, cooperaliva noaslră şi-a pro
popor. Proiectul dc C onstilulic al Româ Dezbaterea proiectului de direclive peratori din satul Beriu au sludiat cu ca produclia de griu să crească la materiale a cooperatorilor, am reuşii
As vrea tovarăşi, să prezint pe scurt niei socialiste a fost prim it cu deose de către ţăranii cooperatori a con multă alenlie aceste importante do pus sii extindă sectorul legumicol
cîleva din principalele realizări p ri bit interes do întregul nostru popor. 1 800 kg. la ha., cea de porumb la ca în anul trecut să realizăm la cul penlru aprovizionarea m uncitorilor
vind dezvoltarea uzinei si oraşului HI ne înfăţişează imaginea vastului stituit de fapt un adevărat plan de cumente care au menirea să ridice 3.000 kg. la ha., cea de cartofi la tura porumbului, în medic, peste 4.300 din oraşul Călan şi Hunedoara
nostru în anii regimului de democra tablou al cuceririlor revoluţionare şi perspectivă pe care sînlem hoiărîti în viilo r patria noastră socialistă, pe 16.000 kg. la ha., iar in sectorul zoo kg boabe la hectar, iar de pe unele Cu acest prilej, aş dori să fac o
ţie populară, realizări care ilustrea al succeselor repurtate de poporul să-l durem Ia îndeplinire in cele mai o treaptă şi mai înaltă. tehnic producţia dc lapte pe cap de tarlale să obţinem peste 5.000 kg boa
ză justeţea si realismul politicii leni român sub conducerea înţeleaptă şi bune condiţii. propunere: să lio executate unele lu
niste a partidului pe linia industria Analizînd profund sarcinile pe care vacă furajată să depăşească 2 000 li be la licclar. crări de hidroam elioraţii pe valea
lizării socialiste a ţări», ridicării con încercată a partidului nostru. In el Atenţia noaslră va fi îndreptată partidul şi stalul nostru le-a pus în tri laplc. Vom avea astfel posibilita La baza succeselor dobîndite a stat Ocolişului şi a riu lu i Strei, care în
tinue a bunclstări a întregului po se oglindeşte largul democratism al spre ridicarea continuă a producţiei fata poporului in perioada ce a tre tea să vindem statului cantităţi tot permanent sprijinul şi îndrumarea or fiecare an inundă o porţiune de peste
por. orînduirii noastre socialiste, dreptu vegetale prin aplicarea măsurilor a- cut, sarcini care în majoritate au fost mai mari dc produse agroalimentare. ganizaţiei de partid. Prin exemplul 200—300 hectare. In felul acesta s-ar
Uzina a început să se dezvolte în rile do care se bucură azi întregul grotehnicc corespunzătoare în aşa fel îndeplinite şi depăşite înainte de ter De asemenea, pină in anul 1970 lor, comuniştii au mobilizat $î pe cei putea iriga unele suprafeţe însemnate
anii de democratic populară. Din anul popor. ca pină în 1970 să depăşim produclia men, avem toată convingerea că pre vom planta o suprafaţă de 115 ha. cu lalţi cooperatori la executarea tutu de culturi din apropiere.
1948 si pînfl în prezent, valoarea pro Asigurăm conducerea partidului, că acluală cu 30 la sută la cereale şi cu vederile proiectelor de Direclive cu pomi fructiferi, şi vom defrişa o su ror lucrărilor din cadrul cooperati In numele cooperatorilor din satul
ducţiei globale a crescut do 13.5 ori, oamenii muncii din Uzina „V icto ria “ 40 la sută la plante furajere. In zoo privire la dezvoltarea economiei na prafaţă dc 35 ha., suprafaţă care va vei agricole. Strei ţin sa mulţumesc conducerii
produclia de fontă de 12,8 ori, iar Călan vor da dovadă că, între vorbele tehnie vom da alenlie acţiunii de se ţionale, vor fi duse la îndeplinire fi cullivată cu porumb, unde ne pro H oiărîti să înfăptuim neabătut sar partidului noslru penlru grija părin
cea de piese turnate de 22 ori. şi faptele lor nu există deosebire, că lecţie a efectivului de animale, asi- cu succes. punem să realizăm producţii de pes cinile trasate de partid, ne angajăm tească ce nc-o poartă ca viaţa noastră
Din anul 1955 se produce la Călan vor pune în slujba înfăptuirii sarci gurind o furajare raţională a aces Aruncînd o privire cu numai 5 ani te 7.000 kg. boabe la ha. ca in următorul cincinal să depunem sa fie tot mai fericită, mai îmbel
scmicors pentru cocseria de la H u nilor rceşite din proiectele de Direc tora. în urmă, ne putem da seama si de Acestea sint o parte din obiectivele tot efortul penlru a depăşi produc şugată.
nedoara, unde produclia a înregistrat tive întreaga capacitate, spiritul de Aşa cum se subliniază in proiectul realizările obţinute în cadrul coope noastre acluale şi de viilor. ţia la cultura griului şi porumbului. Ne angajăm să depunem toată pri
o creştere de 15,5 ori. iniţiativă, puterea şi elanul de muncă de Directive, noi vom acorda o alen- rativei agricole de producţie din sa Dacă înainte ţăranii noştri erau lip Asllel, la porumb ne propunem să ceperea noastră de muncă, toate lo r
Aceslc realizări se datorcsc mun pentru înflorirea continuă a patriei (io deosebită extinderii culturii de lu- lul nostru. Dacă in anul 1959 produc siţi de toate condiţiile privind rid i realizăm o producţie medie de peste íele pentru realizarea sarcinilor Ira-
citorilor noştri care, conduşi de orga noastre socialiste, penlru ridicarea u- cernă, cultură care s-a dovedit în ca lia globală de cereale se ridica la carea nivelului social-cultural, astăzi, 5 000 kg boabe la hectar, iar la grîu s<ito de partid, pentru înfăptuirea mă
nizaţiile de partid, şi-au realizat an conomiei şi culturii pe o treaptă nouă, drul cooperativei foarte rentabilă, de 513 tone, Ia aceeaşi suprafaţă şi in prin grija permanentă a partidului şi o medie de 1.300—2 000 kg reţului program prevăzut în proiec
oarece am obţinut producţii medii condiţii pedoclimatice mai puţin favo a muncii depuse de către membrii Holdele de aur bine intrclinule şi tele de Direclive.
la hectar cu 45—50 la sulă mai mori rabile, în anul 1964 am obţinut o pro cooperatori ne putem mîndri cu cc
dccît la celelalte furaje cultivate. ducţie loială de 940 lone de cerea am realizat in salul nostru. La noi
Zilele accslea a apărut în presă le, ceea ce reprezintă o creştere de s-a construit o scoală de 8 ani, ma
proieclul Consiituţiei Republicii So 83 la sută. In creşterea producţiei gazin universal, cămin cultural si alte
Cuvîntul iov. Ilie Stanca cialiste România, document care re ponderea a ocupat-o culturile de ba obiective social-culturalc, funcţionea
flectă imaginea luminoasă şi în flo ri ză, respectiv griul $i porumbul la care ză un cinematograf şi o bibliotecă. Cuvîntul iov. Remus Judele
inginer şsf la G.A.S. Călan toare a patriei noastre, conturată cu producţia la hectar a crescut cu 30U De asemenea o treime din locuitori
atîla claritate de. proiectele de Di?, .şi respectiv 2.000, Jeg...la. ha.,. .. şi-au construit case noi, iar m ajori încălzitor şef la secţia semicocs
i m i, reclive ale Congresului al IV-lea al Paralel cu creşterea producliei a- tatea şi-au cumpărat mobilă, aparate
I partidului. El consfinţeşte măreţele gricole, cooperativa noaslră a reu de radio.
victorii repurtate de poporul nostru şit să obţină rezultate bune şi in sec-~ ’ Toord^aC^std'â’ llu'StTcaz.a —creşterea-
M uncitorii, inginerii si tehnicienii rite penlru gospodăriile agricole de in făurirea noii orinduiri, înfăţişea torul zootehnic. Comparativ cu amil nivelului de viaţă al ţăranilor coope
de la G.A.S. Călan, au prim it cu un stat. La porumb se prevede realizarea
deosebit entuziasm proiectele de D i unei producţii medii de 3.300 kg la ză chipul unei Românii în plină îna 1960 produclia de lapte pe cap de vacă ratori. Sini nespus de fericit că eu, mun gostea fierbinte a fiecărui om cinstit,
rective ale Congresului al IV-lea al ha, iar la lapte o producţie de circa intare pe drumul progresului, al bu- furajată a crescut în anul 1964 cu Pentru toate acestea sînlem recu citor intr-o uzină, am prilejul să par patriot, căruia îi este scumpă prospe
P.M.K. Ele ne prezintă perspectiva 3.200 litri pe cap de vacă furajată, noistări şi civilizaţiei, viaţa nouă a 500 litri. noscători partidului şi promitem că în ticip In această adunare, alături de ritatea patriei noastre socialiste.
luminoasă a economiei şi culturii din producţii pe care sînlem hotărîli nu tovarăşi di-n conducerea partidului
patria noastră. Colectivul gospodări numai să le îndeplinim dar să le si poporului român devenii cu adevărat Datorită creşterii continue a pro viilo r vom face lotul penlru ca să Cifrele cuprinse în proieclele de
ei noastre a studiat cu atenţie preve depăşim. slopîn in tara sa, stăpîn deplin al tu ducţiei in toate sectoarele de acti înfăptuim întocmai sarcinile cc nc şi că pol să-mi spun părerea în lc- Directive constituie un grandios pro
derile proiectelor de Directive şl lîotărirea noastră izvorăşte din en turor bogăţiilor naţionale, al roadelor vitate, cooperativa noaslră agricolă a revin. qătură cu viitorul patriei noaslre, cu gram al progresului m ultilateral al
ne-am oprit mai mult, cum e si firesc, tuziasmul cu care s-au dezbătut pro muncii Iui, al propriului său destin. programul luminos trasat de partid întregii noastre societăţi. De aceia,
asupra capitolului agriculturii. Am iectele de Directive, din modul cum colectivul de muncă de la semîcocse-
desprins din acesta, printre altele, fiecare din noi a analizat posibili In proiectele de Directive, cil şi în prin proiectele do Direclive ale Con
sarcinile privind sporirea producţiei tăţile si rezervele existente in gos proieclul Constituţiei Republicii So gresului al IV-lea. rie )e-a prim it cu multă însufleţire.
vegetale şi animale. podărie. cialiste România, ţăranii cooperatori C uvinlul conducălorilor partidului Cu entuziasm am prim it zilele tre
Trebuie să arăt că sarcinile cuprin Pentru realizarea şi depăşirea a- din salul nostru văd continuarea fi Cuvîntul tov. Gheorghe Barba noslru ne-a fost întotdeauna îndemn cute şi proieclul de Constituţie a Re
se în proieclul de Directive sint mari, cestor prevederi ne-am propus să fo rească a liniei politice generale a in muncă. îmi va ram ine veşnic în publicii Socialisto România, în con-
insă pe deplin realizabile. Cind spun losim toate rezervele interne de care
acest lucru, mă gîndesc la enluzias- dispunem, să aplicăm cu strictele un partidului nostru, bazată pe experien preşedintele cooperativei agricole de producţie inimă acel fragment din cuvintarea ţinulul căruia sfnt reflectate în mod
mul colectivului nostru, la puterea complex de măsuri agrotehnice, să ţa şi rezultatele obţinute in opera ţinută de tovarăşul Nicolae Ceauşes- just transformările ce au avut loc
şi capacitatea sa de muncă, la condi fertilizăm anual peste 500 ha teren dc construcţie a socialismului. din Strei cn la adunarea ţăranilor cooperatori în tara noaslră.
cile tehnice de care dispunem. arabil cu îngrăşăminte organice iar Înfăptuind prevederile proiectelor din comuna Gh. Doja, regiunea Bu însăşi faptul că ţara noaslră va
Acum 5 ani, cînd in fala noastră cu îngrăşăminte chimice întreaga ku- de Directive, care vor Ii aprobate de cureşti, unde se spune că „Parlidul purta denumirea de Republica Socia
partidul a prpzentat Directivele celui piafală arabilă a gospodăriei, să e-
de al IlI-lea Congres, am chibzuit bi xecutăm lucrările de pregătire a te Congresul al IV-lea al partidului, ţă consideră că e bine ca înainte de a listă România ne entuziasmează şi
ne, am analizat posibilităţile, am luat renului, însămînlarea si întrelinerea ranii cooperatori din Pricaz îşi vor a- Este un prilej de bucurie şi de sa în alegerea drumului cel mai bun pe porni la drum să ne sfătuim cu mun ne face să fim mindri, dovedind creş
cele mai corespunzătoare măsuri, şi culturilor la timp şi de bună calitate, duce contribuţia la dezvoltarea agri tisfacţie faptul că tovarăşi dragi, con care va trebui să mergem în viito rii citorii, cu ţăranii, cu intelectualii, cu terea nivelului de viaţă al poporului
sub îndrumarea organizaţiei de să asigurăm strîngorea şi depozita culturii, la înflorirea continuă a Ro ani spre înfăptuirea cu succes a ţe bărbaţi şi femei, cu băirîni şi tineri, nostru, ridicarea nivelului economic
partid, am pornit hotărîli să dăm via ducători ai partidului, au venit in m ij inlr-un cuvint cu întregul popor, in şi moral al ţării.
tă sarcinilor ce ne-au revenit. In sec rea în bune condiţium a întregii pro mâniei socialiste. locul nostru să nc sfătuim împreună, lurilor prevăzute în proiectele de Di-
torul vegetal, de exemplu, printr-o ducţii. alegerea celui mal bun drum spre ţe Secţia semicocs osie o realizare a
bună pregătire a terenului, aplica In sectorul zootehnic ne propunem lurile pe care le avem de înfăptuit". regimului noslru; chiar in acest an
să aplicăm o selecţie riguroasă a în Să ne sfătuim aşadar, cum să s-d îm plinit un deceniu de clnd a luat
rea de îngrăşăminte organice si.
tregului efectiv matcă, să aplicăm o muncim mai bine, pe ce căi să por fiinţă. In ani» şesenalului ea a cu
chimice, insămîntarea în epoca op
îngrijire şi furajare raţională, să nim penlru a ajunge sigur şi tu suc noscut o impetuoasă dezvoltare, o
timă, aplicarea lucrărilor de întreţi
asigurăm furaje dc calitate folosind ces acolo unde vizează întreaga po creştere considerabilă a tuturor
nere la timp, s-a reuşit ca de pe
in timpul verii culturile de masă litică a partidului. dicalorilor economici. Colectivul sec-
întreaga suprafaţă de 200 ha cu po Studiind cu alenlie proieclele de liei a reuşit sâ producă peste plan
rumb pentru boabe să obţinem in ci verde cu un conţinut bogat în uni în această perioadă mai bine de 41
tăţi nutritive si la un preţ de cost Direclive şi văzind luminoasele pers
nul 1964 o producţie medie de 4 080 pective care ne sint deschise în v ii mii tone semicocs. Productivitatea
kg la ha. fală de 2.400 kg cit o fost cit mai scăzut. lor, nu am pulul sâ nu-mi aduc a- cuptoarelor a crescut în ultim ii cinci
planificat. în sectorul zootehnic, care Cu deosebită bucurie au primit minte dc Călanul noslru din trecut. ani cu 6C la sulă.
arc o pondere mare in gospodăria muncitorii din gospodăria agricolă de
Ce se putea vedea la Călan în anul Traducerea in viată a proiectelor
noastră, s-au obţinui producţii sporite stat Călan proiectul de Constituţie 1938, anul de virl al economiei oa- de Direclive cere din partea noastră
de lapte. In anul trecut s-a realizat al Republicii Socialiste România. Ne pilnlisle? M ijloace rudimentare de eforturi sporite, îmbunătăţirea me
o producţie medie de lapte pe cap exprimăm tu această ocazie deplinul todelor de lucru. în această direcţie
muncă, epuizarea m uncitorilor prin
de vacă furajată fie 3.403 litri, depă nostru acord cu conţinutul proiectu mai avem încă rezerve, pe care ic
exploatarea lor la maximum
şind asllel cu tOt litri producţia pla lui do Constituţie deoarece prevede vom descoperi şi valorifica. O im
nificată. In acest (el am putut livra rile cuprinse în acesta reflectă în Sint sigur că muncitorii noştri mai porlanlă rezervă în secţia noastră o
vîrslnicl şi puţinii pensionari care au
statului cu mai bine de 700 hl lapte mod just iranslormările ce au avut constituie valorificarea gazelor brute
peste prevederile de plan. Acest lu loc in tara noaslră în perioada con supravieţuit vîrslei de pensie din cau rezultate din procesul dc fabricare a
za epuizării din ace! timp, nu vor
cru a fost posibil deoarece ne-am strucţiei socialiste somicocsului şi cocsului fluidizat. Ne
putea uita niciodată cum în cele moi
în g rijii de asigurarea unei baze fu Ne angajăm să depunem toate o-
multe cazuri ei şi fam iliile lor aştep dâm seama că rezolvarea acestei pro
rajere corespunzătoare, aţii în peri forturile, puterea şi capacitatea noa bleme nu esfe uşoară, dar ea este
oada dc stabulalie. cil mai ales in pe stră de muncă penlru traducerea in tau la sfîrşltul lunii amenzi in loc rezolvabilă prin una din cele două
de salariu. Cred că este bine să po
rioada de vară, prin organizarea u- viaţă a prevederilor proiectelor de variante: chimica sau energetică
nui conveier verde abundent şi con Direclive. conştienţi fiind că prin vestim şi celor tineri episoade din De aceea noi pi opunem să se
tinuu. aceasla ne aducem contribuţia la mă viata noastră ca muncitori la capi diez o posibilitatea soluţionării varian
Din proiectul de Direclive cu pri reaţa onoră de construire a socialis talişti, din viata mizeră si înapoiată te: energencc prin construirea unei
vire la dezvoltarea economiei în u r mului fn tara noaslră, la făurirea u- a României burghez.o-moşiereşti, pen termocentrale cu o putere instalată
mătorii 5 ani se desprind sarcini spo nci vieţi fericite şi îmbelşugate. tru ca ei să înţeleagă mai bine rea de 28-30 MW . Unind seama că prin
lizările clasei noaslre muncitoare. aceasla vom realiza economii do apro
Alia este însă astăzi fota Câlami- ximativ 8-9 milioane lei anual îm-
lui, a întregii noaslre lări! bunciiăţindu-se loiodalâ condiţiile at
Realizările grăitoare ale celor 5 mosferice prin evitarea nocivizării
nm care au Irecul dc ia Congresul oi O altă problemă imporlantâ care
Cuvîntul tov. Maria Dogaru al 111-lea al partidului au situai Ro revine colectivului nostru in noul
inginer agronom la cooperativa agricolă mânia printre lărilc eu cel mai înalt cincinal este creşterea an de an a pro
ritm de creştere a producţiei indus
ducţiei de cocs fluidizat
din Pricaz triale. Imaginea de azi a patriei arată In lui/ncle cpmuoiştilor, al între
convingător ce este în stare să în gului colectiv dr muncă de la secţia
făptuiască un popor harnic şi talentat, semicocs, vă rugam pe Hv. tovarăşe
stăpîn pe propria-i soartă. Alexandru Droqhici sâ transmiteţi
Sint profund emoţională şi fericită cumcnle au produs în sufletele ţăra Mă mindresc cu laptul râ (ac parte conducerii de partid asigurarea noa
râ particip la această adunare, la care nilor cooperatori din salul Pricaz o (lin partidul de avangardă a! clasei stră. ca nu vom prorup li nici un
oamenii muncii dezbat măreţul pro mare bucurie, ele constituind un muncitoare, partid rare a ridicat la clor! pentru realizarea exemplară a
gram de dezvollare a economiei ţării deosebii imbold in muncă. un prestigiu (ărâ precedent tara noa sarcinilor ce ne tevin din Directive
noastre prevăzut in proiectele de D i Permiieţi-mi ca în ntova cuvinte să slră pe arena internaţională, partid le Congresului ol IV-lea, convinşi
rective. arăt felul cum s-a dezvoltat coopera a cărui conducere marxisl-lenimslă lund ră sînlem conduşi pe un drum
bun, de o mină sigură şi puternică.
Prevederile înscrise în aceste do- tiva noaslră. )n urmă cu 5 ani coo Aspecl de Io odunoreo oomenilor muncii de îo Colon. se bucuiă de devotamentul şi dra