Page 61 - 1965-07

PROIECTELE DE DIRECTIVE

ÍN DEZBATERE

De aceea, In planul de dez­ Orăştie au fost construite şi date în
voltare a întreprinderii noastră funcţiune două secţii noi, m o d e r n e :
Cit mai aproape a m prevăzut lucrări de investi­ îmbunătăţit mult condiţiile de m uncă
malritărie şi mase plastice, că s-au
ţii prin cate s î ajungem la du ­
blarea şl chiar la triplarea pro­ şi de viată ale oamenilor. losif Rusu,
de cerinţele ducţiei realizate în anul 1965. incislru la sectorul de mase plastice,
a arătat felul cum s-a dezvoltai acest
In plus, iic-am qindll la aplica­
rea a noi măsuri lehnico-orga- sector. Dacă la început aici se con­
cumpărătorilor nizatorice, la modernizarea pe fecţionau doar ambalajele pentru in­
ANUL XVII. NR. 3281 SlMBÂTA 17 IULIE 1965 4 pogînti 25 bani mai deparle a proceselor teh­ dustria farmaceutică şi cea alimen­
nologice. tară, sub îndrumarea permanentă a
N u încape îndoială că, aplicînd comitetului de partid, s-a reuşit ca
A A A şurînd o întrecere vie pentru îm b u ­ treptat să se introducă în fabricaţie
măsurile ce ni le-om mnpu>, destă-
diferite piese pentru maşinile de cu­
IN INTIMPINAREA CONGRESULUI PARTIDULUI gresului al IV-lea al Partidului M u n ­ nătăţirea calităţii producţiei, vom t>‘- s u t ’ „Ileana", maşinile de spălat rufe,
Proiectele de Directive ale C o n ­
maşinile-unelle, diferite produse pen­
uşi să ne îndeplinim cu succes sar-
cu
citoresc Român au fost primite
cinile ce ne revin. tru industria electrotehnică etc. N u ­
multă satisfacţie de către muncitorii,
Jng. A L E X A N D R U F O G A R A S S V mai anul trecut s-au fabricat peste 700
Inginerii şi tehnicienii întreprinderii
directorul Fabricii „Ardeleana" tone de produse din polistiren, p o ­
„Ardeleana" din A lb a lulia. Progra­ A lb a lulia lietilenă de înaltă şi joasă presiune,
R A P O R T Ă M ) cumente istorice este aşezat pe te­ şi relon. care au înlocuit un mare
mul însufleţilor cuprins în aceste do­
număr de piese din metal.
melia solidă a înfăptuirilor de pînă
acum în dezvoltarea economică şi loachim Murariu, şeful secţiei m e­
iului. Fiecare succes obţinut pe dru­ Pe calea talurgice, tn cuvîntul său a scos în
social-cullurală a tării în anii şesena-
evidentă că, in cursul anilor 1964—
1965, tn întreprinderea noostră a fost
mul vieţii noi demonstrează justeţea
dului să depăşească zi de zi sarci­ organizai un atelier de confecţionai
Depăşiri la loji nile de plan, să îmbunătăţească ca- tea sa de mobilizare a întregii energii dezvoltării piese de schimb necesare industriei
liniei politice a partidului, capacita­
lilalea produselor. Rezultatele n-au petrolului si chimiei si în special com ­
creatoare a maselor şi resurselor m a­
indicatorii întîrzial să se arate. In primul schimb teriale ale tării în opera de constru- continue binatelor de prelucrare a lemnului,
hîrtiei si celulozei, care in anii pre­
din ziua
de
de 15 iulie, sarcinile
plan au fost depăşite cu 4,9 la sută. I clie socialistă. Bilanţul bogat al celor cedenţi erau importate. El a propus
y C ani care au trecut de la Conqresul
In inlim pinarca celui de al IV-lea Realizări remarcabile au lost obţinute jl n! Itl-lea al P.M.R., victoria defini- ca la acest sortiment de piese rle
Congres al partidului harnicul colec­ la secţia lenjerie, secţie evidenţiată schimb, în următorii cinci ani sa se
I! tivă o socialismului la oraşe si sate,
tiv de muncitori, ingineri vi tehnici­ in întrecerea socialistă, care în ziua dublarea producţiei industriale, ridi­ Proiectele dc Directive ale celui însuşească noi tipuri dc piese, cu sco­
eni dc la revizia dc vagoane C.F R» amintită şi-a îndeplinit sarcinile de pul de a elimina în întregime im­
Petroşani şi-a realizat şi depăşit sar­ plan în proporţie dc 112 la sută. carea nivelului de trai material si de-al IV-lea Conqres al P.M.R. au portul.
cultural al maselor muncitoare. îm ­ fost primite cu multă căldură de că­
cinile de plan cu regularitate. Ei au Asem enea succese au obţinui şi tre angajaţii întreprinderii noastre. Printre propunerile făcute cu oca­
executat numai revizii de bună cali­ bunătăţirea continuă a condiţiilor do zia dezbaterii proiectelor de D irec­
celelalte secţii. Colectivele dc muncă muncă şi locuit, dezvoltarea ştiinţei, Cu ocazia dezbaterilor, ei şi-ou ex­
tate. C a urmare dc la începutul anu­ tive, se numără si mărirea capacităţii
de la finisat, încheiat şi depănat şi-au a învătăm inlului şi artei, sini în a- primat hotărirea de a lupta cu lot
lui şi pînă in prezent producţia g lo ­ de fabricaţie, a pigmenlilor de fier,
depăşit planul cu 4.9 la sulă. 3,5 la cest sens cil se poale de c o n vin gă ­ elanul pentru a le traduce în viată.
bală a fost realizată in proporţie dc toare. Luînd cuvîntul, ing. V asile Vasu, şe­ deoarece acest produs este foarto
f it la sula. Productivitatea muncii a sută şi respectiv cu 1,1 la sută, iar solicitai.
sporii cu I I la sulă. Planul la repa­ role din secţiile coton, circulare şi Realizări importante s au înregistrat ful producţiei, Ioon Beşteleie, tehni­ S u b permanenta îndrumare a v o-
şi în industria uşoară, a cărei pro­ cian la atelierul piroluzită, Vasile
rarea vaqoanclor cu detaşare a fost vopsitorie au dat peste prevederi Horea, maistru principal, Ioan loanes, mitelului de oarlid, anqajatii între­
ducţie a crescut dc 2,1 ori. Produc­ prinderii noastre nu au precupeţit
realizat in proporţie de 120 la sută. cu 4 la sută, 6 Ia sulă şi respectiv Şutău Ioan, V asile Cot, muncitori şi
ţia de încălţăminte a sporit de la nici un efort pentru a obţine reali­
I O N Ş E L A R U 0,9 la sută mal multe produse. 28,2 milioane perechi în anul 1959, alţii, au relatat că in ultimii ani, sub zări din ce în ce mai frumoase şi a
corespondent la 40,7 milioane perechi in anul 1965. conducerea înţeleaptă a partidului, în da numai produse după cerinţele cum ­
S I L V I A R O Ş C A C alitatea p r o d u s e lo r este buna. M a is tr u l T ra ta u N icu la este m u l- tara noastră au fost construite nu­
A La aceste realizări a contribuit şl părătorilor.
preşedinta Comitetului lu m it d e m o d u l c u m s-au p reo cu p a t, acu m . m p r e a jm a C o n g re su lu i p a r ti­ întreprinderea noastră, care în anii meroase obiective industriale noi, s-au
dului. m u n c ito r ii E m a n o il Podarii şi ţ t e f a n S ta n ciu d e la U zin a .,30
In primul schimb '-‘ndicatului de la Întreprinderea D e c e m b r ie ' C ugir, d e îm b u n ă tă ţir e a calităţii p ro d u selo r. sesenalului a cunoscut o dezvoltare dat in folosinţă noi secţii la întreprin­ secretarul Comitetului dc partid
A L E X A N D R U M U R E Ş A N
„Sebeşul" Sebeş
derile existente. In acelaşi timp, au
crescîndă. A n de an. la noi s-a pro­
dus încălţăminte mai multă, mai bună scos în evidentă că şi în cadrul F.C. de la F.C. Orăştie
Muncitorii, inginerii şi tehnicienii
si mai ieftină. In anul 1965 de exem­
de la întreprinderea noastră s-au an­ ANGAJAMENTELE AU FOST ÎNDEPLINITE plu, producţia fizică este cu 81 la
gajat ca în cinstea Congresului parii- sută. iar valoarea producţiei globale Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu
cu 224 la sută, mai mare decît în 1959,
Prin qriţa permanentă a partidului şi a ambasadorului Republicii Socialiste
quvernului întreprinderea noastră
L A G . A . S . s-a dezvoltat mult din punct de ve­
La Uzina „30 Decembrie“ dere al înzestrării tehnice. S-a mărit Federative Iugoslavia
9 584 hectolitri lapte peste si modernizat spaţiul productiv, prin Vineri. 16 iulie 1965, tovarăşul Ni- trici, ambasador extraordinar şl ple­
plan, 9 Produc|ia de carne a investiţiile care s-au acordat pentru colae Ceauşescu, prim-secretar al nipotenţiar at Republici) Socialisto
(ost depăşita cu 258 tone. 9 reparaţia capitală a planşeului. Prin Comitetului Central al Partidului Federative Iu goslavia la Bucureşti.
Întregul colectiv dc muncitori, cli a sporit, fată de 1 la sulă an­ dotarea întreprinderii cu benzi ru­ Muncitoresc Român, a primit în au­
C u acest prilej a avut loc o dis­
ingineri, tehnicieni şi funcţionari, gajament, cu 6,24 la sută. 237.300 ouă livrate înainte de lante, maşini de cusut cu două ace, dientă de prezentare pe Iakşa Pe- cuţie prietenească.
de la Uzina „30 Decembrie" din In perioada primului semestru termen. stante pentru ştantat feţe şi talpă, m a­
Cugir, mobilizaţi şi însufleţiţi dc al acestui an s-au mai dat peste Acestea sînt o parte din angaja­ şini de tras fete, perforat, frezat tal­
comunişti, desfăşoară o muncă en­ plan 261 bucăţi maşini de spălat mentele îndeplinite de către lucră­ pa şi multe altele, producţia şi p ro­
tuziastă pentru a înlîm pina C o n ­ rufe „Albalux", 10.336 m.I. lanluri torii din gospodăriile agricole de stat ductivitatea muncii la seclia cusut
gresul al IV-lea al P.M.R. cu sar­ articulate sub un toi, 12.701 bucăţi din ruqlunea noastră in cinstea ce­ şi Iras-lerminat a crescut considera­
cinile de plan şi angajomcnlele lanţuri tăietoare pentru fierăstraie lui de-al IV-lea Conqres al partidu­ bil. Dotarea secţiei respective cu m o­
îndeplinite şi depăşite. mecanice si alte produse. lui. bilier industrial, scule nichelate şi
Ridicînd pe o treaptă mai înaltă Pentru rezultatele obţinute lună
La producţia de lapte, în fruntea utilaje moderne a creat condiţii şt
întrecerea socialistă, organizind de lună ţinem să evidenţiem co­
întrecerii se situează gospodăria de uenlru obţinerea unei producţii de
mai bine munca şi activitatea de lectivele se diilor lanl si maşini
stat din Orlea care a livrat peste calitate mai bună.
producţie, punînd în valoare re­ de spălat rufe care, îndrumate dc
sarcinile de plan o cantitate de 217 De menlionat este faptul că in
zervele interne, colectivul nostru, organizaţiile de partid, au reuşit
^hectolitri f Japler precum gospodă­ . cursul .aiiuly^ J.964 nu s-a înregistrai
analizînd posibilitiitile.de care dis­ să fie 'psrmeHent în fruntea-între-»
ria de stal din Cajda, uiYde s-au pre­ . nici o reclamiatie din partea benefi­
pune. $i-a ‘ sporit cu mult a n ga ­ cerii socialiste şi să realizeze în ­
dat pînă acum peste plan 202 hl. lapte. ciarilor.
jamentele luate. Astăzi, raportăm semnate depăşiri de plan.
cu mîndrie că munca plină de La obţinerea acestor realizări In ce priveşte creşterea producţiei Ceh' amintite mai sus sînt doar o
avint creator a colectivului nos­ de seamă şi-a adus aportul între­ de carne o contribuţie deosebită parte din realizările obţinute în in-
tru a dus Ia dobindirea de noi gul nostru colectiv care a m u n ­ si-au adus-o lucrătorii de la G A S. trunrinderea noastră.
succese. Sarcinile dc plan pe se­ cit si munceşte cu multă pasiune Orlea, Gelmar şi Mintia. Aceste u- Proiectul de Directive ale C o n gre ­
mestrul I au fost realizate Ia toii pentru înfăptuirea sarcinilor tra­ nilăli au livrat peste plan 246 tone sului al IV-lea deschid noi căi de
indicatorii, iar angajamentele pe sate de partid. carne de bovină sî 12 tone carne de d « w e l!o ie a întregii n.vtsl.'i? econo­
care le-am luai în cinstea C o n ­ D U M I T R U S A S U pasăre, depâsindu-se astfel angaja­ mii naţionale In lumina lor sectoru­
gresului al IV-lea al PM .R . sini mentele luate.
secretarul Comitetului de partid lui nostru îi revin sarcini sporite; pro­
M u n citoare a M a ria l l e i n ic de îndeplinite şi depăşite. La valoa­ Amintim aici şi contribuţia pe care ducţia de încălţăminte va creste de la
la Î n t r e p r i n d e r e a „ S e b e ş u l 1 d in rea producţiei globale s-a realizai, P E T R U M U N T E A N U şi-au adus-o lucrătorii de la G A S . 40.7 milioane perechi, la 59 milioa­
S e b e ş I n t i m p i n ă C o n g r e s u l p a r t i ­ fală de 700.000 lei angajament, o preşedintele Comitetului M in tia in creşterea producţiei de ne perechi în 1970. N o i va liebui să
d u l u i cu su c c e s e f r u m o a s e : d e p ă ­ depăşire de 2.865.000 lei, iar la sindicatului S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă . G e o a g i u , la b o r a t o r u l a g r o c h im ie . T o v a ­
ş ire a p l a n u l u i cu 38 la su tă şi producţia marfă, tată de angaja­ (din postul de corespondenţi ouă. Ei si-au realizai şi depăşit sar­ depunem tot efortul pentru a realiza
î m b u n ă t ă ţ i r e a c a lită ţii p r o d u s e lo r mentul de 050.000 lei s-au realizat voluntari de la Uzina „30 cinile care le reveneau atit la livră­ acest indicator cit mai grabnic şi a ră ş u l ing. I o a n P o p şi t e h n i c i e n i i G h c o r g h c E l e m a n şi N ic o la e S i m e -
cu 10 la su lă . 1.019.000 Ici. Productivitatea mun- Decembrie" Cugir) rile interne cit si Ia export, obtinînd produce încălţăminte numai pe gustul d r u lu c r e a z ă la p r e p a r a r e a r e a c t i v i l o r p e n t r u d o z a r e a c l e m e n t e l o r
F o to : V. O N O I U f e r t i l i z a n t e d i n sol.
neste plan o cantitate de 237.300 ouă. cumpărătorilor. Foto : I L E A N A T E R E K
0 3 5 5 9 L2E7555V \üüÿjBSS frwrortiSg ESSS3SI
n . b b ¿ s a g g y j b h b p n a
De ce aşa în urmă, tovarăşi din raionul lila?
SITUAŢIA LUCRĂRILOR AGRICOLE ÎN RAIONUL ILIA
Ce poţi face azi, semnate de recolte. Iată ce ne arată maţiile acestor tovarăşi o do ve­
afir­
Cită neteroeinîcie au
un simplu calcul.
Dacă din fiecare spic sc ri­ deşte faptul că in aceleaşi con­
diţii. ţăranii coperatori din Boz,
sipeşte un bob. înseamnă că
nu lăsa pe mîine la cele 3.331 ha cu grîu încă Gurasada. Sălciva, Lăpuşnic,
Veţel şl altele, au
terminat
rezultă
nerecollafe in raion,
o pierdere de peste 50 tone, praşila a Il-a manuală la p o­
producţie echivalentă cu pes­ rumb cu mult timp înainte.
Griul, orzul şi secara cultivate în tăţile de producţie nu cunosc situa­ te 75,000 lei cu care se pot Se impune ca pentru im pulsiona­
cooperativele agricole din raion, ţia existentă în cooperativele agri­ cumpăra un număr de 25 v a d rea şi terminarea grabnică a acestor
DE strîns de pe mai bine de 78 la sută la Lâsău, întrebat fiind despre sta­ vedeşte cîl de imporlanl este ca în­ lucrări importante, să se manifesta
ocupă o suprafaţă de peste 3.750 hec­
exemplu,
cole de care răspund. De
de lapte.
fost
tare. Pînă în prezent orzul a
tehnicianul Dan Dragomir, repartizat
$i numai acest singur exemplu do­
mai mullă răspundere din partea a-
din suprafaţa cultivată. Dar si griul
treaga recoltă de grîu. orz şi secară
a ajuns in faza coacerii depline. diul lucrărilor de recoltare n-a fost să fie slrînsă la timp. După cum am celora care conduc unităţile respec­
tive. Trebuie să înţeleagă fiecare ca
tn măsură să dea nici un răspuns.
Cooperativele agricole sînt deser­ Fra si explicabil deoarece de cîteva văzut, in raionul llia există forte timpul nu aşteaptă. Cu fiecare zi,
vite de 24 combine şi de 22 de ba­ zile el se află mai mult la llia deci)
toze ale S.M.T., în alară de forţele la Lăsău. $i unii ingineri din coope­ suficiente. Răm ine numai ca din par­ cu liecare oră cişligalâ se vor evita
a
proprii ale unităţilor. Atunci de ce rativele agricole cum sînt iov. Nicu- tea consiliilor de conducere şi mai pierderile de recoltă. Deci, nu este
specialiştilor să se manifeste
recoltatul griului şi secarei s-a fă­ lina Trandafir, de la Lăpuşnic si mult interes pentru organizarea m u n ­ loc pentru justificări. Trebuie lualo
cut numai pe 86 hectare, ceea ce re­ Nicolae Neacşu de la Soimuş nu cii şi folosirea timpului şi a tuturor măsuri concrete, eficiente, care să
prezintă abia 2.5 la sulă ? R ăsp u n ­ stau in unităti să îndrume munca, posibilităţilor pe care le au şi nu ducă la impulsionarea şi terminarea
SECER sul îl găsim în slaba organizare a ocupîndu-se cu rezolvarea unor ches­ cînd aceste lucrări, in mod neiu-ni grabnică a tuturor lucrărilor din
prezent
aşa cum se procedează tn
muncii, în nelolosirea judicioasă a
tiuni personale.
timpului de lucru, a combinelor şi
Acestea sini cîteva din cauzele ră- ficat, sînt amînale de pe o zi pe actuala campanie agricolă.
mijloacelor proprii.
mînerii in urmă a recoltatului la alta. Aşadar, tovarăşi din raionul
Iată şi cîtcva exemple. In cursul grîu, orz si secară. Este siiut că orice llia, ce puteti face azi, nu lăsaţi pe
zilei de ieri, la cooperativa zi de tntirziere duce la pierderi în­ mîine. L a b r ig a d a S .M .T . D o b c a ,
PftAŞiLA I-A RECOLTAT FINEŢE RECOLTAT TRANSPORTUL agricolă de producţie din Lă- c a re d e s e r v e ş t e c o o p e r a ti v a n-
d i n
g ric o lă
LA PORUMB NATURALE PÀ10ASE (iaiTOUENEj.0» puşnlc, cele două combine nu s ta u d e fe c t e H ă r ă u , m a ş i n i l e
- - - începuseră lucrul nici la ora
10, deoarece una nu era gre- Oare timpul e de vina?
D&igdă reeoStat&iâ orzului I n c e p i n d d e la H ă r ă u şi p iu ă sală, iar la alia nu i se mon­
care
tase roata de Ia masa
la D o b r a sa u Z a m . p e to a tă p o r ­ poartă cuţitele deşi fusese a- In ritm necorespunzător se deslă- De altfel, şi lucrările de întreţinere
In aceste zile. pe ogoarele coope­ manual. Pe o altă parcelă „In părţi" ţiu n e a V ă ii M u r e ş u l u i ca re s t r ă ­ dusă de la S.M.T. in acea dimi­ soară în cooperativele agricole din a culturilor prăsitoare şi îndeosebi
ratorilor clin Căslău, raionul Orăştie, griul Bezoslaia a ajuns la maturita­ b a te raionul llia, lu c r ă r ile a g r i­ neaţă. Com bine care pînă a- raionul llia atit lucrările de între­ sapa a douo manuală la porumb, se
se desfăşoară o muncă intensă pen­ te deplină iar recoltatul se tace cu c o le d e sezon s în t in toi. S e m u n ­ cum n-au tras nici o brazdă ţinere a culturilor prăsitoare cîl şi puteau executa înlr-un ritm mai sus­
ţinut. Dar, in unele cooperative ca
slrîngerea furajelor. A şa după cum
tru slrînqerea rodului boqat al la­ combinele. Zi de zi in lanuri dom ­ c e ş te la î n t r e ţ i n e r e a c u lt u r i l o r în lan au fost găsite şi la Chi- reiese şi din graficul alăturat, pînă cele din Bejan. Sîrbi, Fintoag si Bîr-
nurilor de cereale păioase. Hărnicia neşte un freamăt al entuziasmului. p ră ş ito a r e , la s lr în g e r e a f u r a j e ­ mindia, Velei, Gurasada, llia în prezent, praşila a doua manuală său, această lucrare se desfăşoară
cu caro lucrează cooperatorii se con­ Viteza zilnică pe care o realizăm de lor şi la r e c o lta r e a c e r e a le lo r p ă ­ etc. la porumb, s-a executat pe numai cu mullă Încetineală. In unităţile
cretizează în faptul că er2ul a fost 18 hectare, hărnicia cooperatorilor şi io a se . P r i m a co a să s-a e x e c u t a t Unii specialişti susţin că nu se 55,1 la sută din suprafaţa ocupată cu respective s-a prăşit a doua oară în­
recoltat de pe inlrcaqa suprafaţă. mecanizatorilor sî nl o garanţie că p e t o a te c e le 1081 h e c ta r e o c u ­ poate lucra cu combinele deoarece această cultură. tre 11— 35 heclare cu porumb, deşi
Dc- îndată ce am recoltat orzul nm vom termina recoltatul pe cele 162 p a te cu t r ifo lie n e , ia r f i n u l a in lanuri există multă iarbă. A d e ­ De asemenea, au mai rămas de suprafaţa ocupată cu această cultură
trecut la seceratul qrîului. In tarlaua hectare în circa 8 zile. fo s t cosit d e p e 1 7 1 8 h e cta re . vărul este că nu există preocupare recoltat 2.624 heclare cu tinete na­ este in fiecare unitate dc 87— 191 hec­
„Coasta", unde am cultivat grîu din Ing. V I O R E L B A L O T A P iu ă in p r e z e n t in c o o p e r a tiv e le pentru identificarea acelor parcele turale, iar transportul trifolienelor lare. Vinovaţi de această stare de lu­
soiul Ponca lucrarea se efectuează corespondent a g ric o le d e p r o d u c ţ ie s-a re c o lta t unde se poale lucro cu combinele. s-a făcut numai in proporţie de 42 cruri sînt consiliile dc conducere
o rz u l d e pe 268 h a iar i n u n e le Această posibilitate au dovedit-o ţă­
la sulă. cit şi inginerii agronomi care nu s au
u n i tă ţ i ca Boz. S o i m u ş . H ă r ă u , a ranii cooperatori din Soimuş, Boz şi Care sînt cauzele acestor rămîneri îngrijit ca munca să fie cîl mai te-
C u h ă r n ic ie î n c e p u t şi s t r i n s u l r e c o lte i d e alte unităti unde se folosesc Ia re­ în urmă ? In primuj rind atelajele menic organizată si să se folosească
grîu. I n m u l t e c o o p e r a ti v e coltatul griului atit combinele cit si proprii nu sînt folosite în mod ju ­ toate forieie si fiecare oră bună de
a g ric o le d e p r o d u c ţ i e in să , deşi coasele. La cooperativa agricolă din
Preocupaţi pentru stringeroa recol­ peste 2.000 kg. la hectar. Mrigado Bejan (preşedinte tov. A urel Maier) dicios. La cooperativa agricolă din lucru în cimp. N e referim la tova­
tei bogate din acest an. membrii co­ condusă de tovarăşul loan Lupu, a s -a u s ta b ilit m ă s u r i b u n e n u e x i s ­ nici nu s-a începui recoltatul orzu­ llia, o parte din atelaje erou folo­ răşii preşedinţi de unităti ca Ioan
operativei agricole de producţie din realizat de pe suprafaţa de 16 ha. tă p r e o c u p a r e p e n tr u î n d e p l i n i ­ lui. Aceasta şi pentru că tov. ing. site la transportul materialelor de M unteanu — Sîrbi, Filimon M unleanu
rea lor. M u n c a f ii n d s la b o r g a ­
Geoaqiu desfăşoară in aceste zile o repartizată, o producţie medie ce Vasile Bâluţă în loc să se ocupe oră construcţii. Pe de altă parte, unele — Fintoag, Aurel M aier — Bejan,
muncă însufleţită. Sule do coopera­ 2.655 kq. la ha. n iza tă . lu c r ă r ile d e î n t r e ţ i n e r e a de oră de identificarea suprafeţelor cooperative agricole, ca cele din Nicolae Cazan — Holdea, cit şi la
c u lt u r i l o r p r ă s ito a r e , d e r e c o lta r e
tori lucrează la secerişul qrîului şi Conslatîndu-se că pe unele poiţi- a f u r a j e l o r şi păioaselor, sînt bune de Tecollol, îşi pierde vremea Gurasada, Dobra, llia şi altele, nu inginerii agronomi Nicolae Iordan —
uni qrîul a dat tn pirgă s-a »recul folosesc cele 24 de remorci trimise
orzului. Din cele 82 ha. cultivate cu răm ase m ult in u r m ă . cu lucrări de birou sau cu rezolva­ Bîrsău, Petru Sâlâjan — Sîrbi şi alţii
la recoltarea lui. Intr-o singură zi de S.M.T. tocmai în acest scop. Fo-
orz au fost recoltate pînă ieri apioa- au fost recoltate manual 18 ha. D a r să l ă s ă m f a p t e l e să v o r ­ rea unor probleme personale. losindu-se mai chibzuit forţele şi mij­ care vin cu justificări cum că rămî- Depozit I.C.M.? Nu, sediul brigăzii
bească. N ici unii specialişti trimişi de con­
pe 70 ha, realizîndu-se o producţie Ing. I O A N G H E O R G H I U loacele existente, transportul nutreţu­ nerea în urmă s-ar datora timpului de mecanizatori de la cooperativa
medie, de pe suprafaţa recoltată, de corespondent siliul agricol raional să sprijine uni­ rilor putea fi terminat demult. nefavorabil. ogricolă din Hărău.