Page 62 - 1965-07

PoQ. Drumul socialismului Nr.' 3301'
L

Sinteza la capă­
tul călătoriei noas­
tre „Pe magistrale
hunedorene". Stră­
batem oraşul re­
gional H un e doa­
ra cu puternice­
le lui cenlro si­
derurgice, cu m i­
ne dc fier în plină
dezvoltare, cu şan­
tiere de construcţii
pe cerc le intilntin
la tot pasul.
Peste tot in re­
giunea noastră au
avut loc profunde
transformări, s-a
pus temelie trai­
nică viitorului ;
dar aici, in H u n e ­
doara, se vede şl
mai pregnant dru­
mul sirăbătut dc
oamenii muncii in
opera de construi­
re a socialismului,
aşa cum a fost pre­
conizat dc parti­
dul şi statul nos­
tru. Politica dc in­
dustrializare a pa­
triei şi-a spus aici
cuvînt liotăritor.
N o ile furnale şi
ote larii, laminoarc-
1c moderne şi în ­
treaga cciale a
mclalulul din H u ­
nedoara a izvorit
din istoricele ho-
tărîri ale Partidu­
lui Muncitoresc R o ­
mân şi a luat pro­
porţiile prevăzute
dc Directivele ce­
lui dc-al IlI-lca
Congres al parti­
dului. Uzine şi Cităm cuvintele otelarulul loan — c alta. In ce constă schimbarea ? cuploare dc 400 tone pe şarjă, plus Noutatea şesenală în industria o-
oraşe, ca un lot Prodan: „Se poale spune că H u n e­ Siderurgiştîi ne-au condus la fur­ alte cuptoare de 1C5 tone şi mai raşulul regional H unedoara continuă.-
unitar, au mers in doara a cunoscut in anii din urină pe­ nalul de 1.000 metri cubi, la cuptoa­ m i c i !) Intre mina Teliuc şi Hunedoara, pe
rioada de cea mai puternică dezvol­ rele de 400 tone otel pe şarjă, la malul sting al Cernei, a apărut im ­
iureş, înainte I ...O imagine Înnoitoare am intîl-
tare; combinatul — cu foarte mici laminoarele c o n tin u i; minerii ne-au punătoare uzina de preparare a m i­
nit şl la Călan. Furnalele s-au m o ­
Investiţiile alo­ excepţii — s-a aşezat pe temelie condus la uzina de preparare, in noile dernizat; turnătoria nr. 1 a primit nereurilor dc fier. Prilej do m îndrie
cate au creat o nouă; oraşul obia in anii noştri li­ abataje mecanizate, ne-au arătat ca­ g e n e r a lă : aici lolul o românesc —
utilaje noi, tehnologii noi şi acum
b:v/ă solidă v ii­ beri n devenit oraş!*’. La care noi riera unde mecanizarea a cuprins lucrează ca o secţie în plină dezvol­ si procedeul, şi proieclele, şi utila­
torului. A u pus în am adăuga că se vorbeşte despre lin toate operaţiile. Toate acestea nu tare. Dar alături de acestea am în- jele. De la Teliuc la Ghelar se sapă
mişcare noi agre­ avint general şi la Călan şi la Te­ erou în 1959. D ar am revăzut şi lo­ tîlnit şi seclii noi, intrate în produc­ un drum suhpămîntean. Pe acest drum
gate, au deschis liuc, şi la Ghelar. Peste iot sesenalul curile de muncă din 1959; nu mai sea­ ţie in anii şesonalului. A tra ge în mod minereul dc licr din Ghelar va îl
şi-a pus amprenta sa puternică, pesle mănă. Noţiunea de modern a cuprins transportat la uzina de preparare.,.
zăcăminte dc m i­ deosebit olenlia turnătoria dc lingo-
lot s-a construit şi reconstruit, totul totul.
nereu cu mari re­ tiere, frumoasă şi modernă, unde se V -a m prezentat doar citeva obiec­
s-a ridicat la putere.,. A m nolal pentru dumnevonslră, produce o mare parte din utilajul tive noi alo industriei hunedorene^
zerve, au ridicat
...Hunedoara anului 1065. C o m b i­ dragi cititori, citeva dale com para­ necesar olelăriiior din Hunedoara şi ridicate în anii planului de şase ani.
modornete edificii
natul respiră puternic, aruncind in tive, pe care le reproducem. F urna­ Reşiţa. Pentru aceasta şi pentru altele, care
social-culluralo, jur sclipiri de olel fierbinte. A g r e ­ lul de 1000 molri cubi produce mai ...Cariera minei Teliuc nu mai sea­ au făcut oraşul H unedoara ceea ce
gatele — fie ele sub titulatura „nou" multă fontă docît toate cele patru mănă deloc cu cea din 1959. Ca este eslc el aslăzi, stalul nostru a Investit
Citeva din marile
sau „vechi*' — funcţionează irepro­ furnale ale secţiei I luate la un loc / străbătută de drumuri şerpuitoare, mai mult de şase miliarde lei. O dală
realizări ale şese- şabil,- oamenii se întrec in a munci întreaga producţie de fontă a anului pe care aleargă autocamioane dc mare cu punerea în funcţiune a noi ca-
K naiului înfăptuite mai bine, cinstind in acest fel m a ­ 1938 se realizează în mai puţin de 8 tonaj încărcate cu minereu. U n de’ pacilătf şi cu modernizaren celpr
relui evcnimeitf din viata poporului zile. Un singur cuplor M artin de 400 sînt locomotivele cu aburi şi vagonc- existente, a crescut producţia. A n u l
t de oamenii muncii român — C ongresul al IV -le a al tone pe şarjă produce anual mai lele ? A u -ce d a t locul unui mijloc dc acesia Hunedoara realizează mai rmjlt
din oraşul regio­ partidului. Atm osfera aceasta de mull otel decit a produs întreaga in­ transport rapid, ieftin şi eficace. A - ducii în 1959; cu 59 la şutii minereu
muncă avînlată am întîlnit-o si în de fier, cu 100 la sulă fonlă, cu 201
nal Hunedoara, vi dustrie siderurgică a României în dăugali excavatoare puternice, foreze
zilele premergătoare C ongresului al la sulă olel, cn 934 la sulă laminate
le prezentăm, dragi IIM e a . Si totuşi acum Hunedoara — anul 1038. (Reţineţi că în H unedoara orizontale şi verlicale şi avcli ima­
finite,* paşi hunedorenl — adevă­
cititori, In pagina agregatele şi oamenii, oraşul întreg anului 1965 lucrează in plin cinci ginea exploatării din Teliuc. raţi paşi de gigant I
dc ta(ă.
la sulă din populaţie ern analfabetă,
dispune în prezent de o largă relea
de şcoli de cultură generală, tehnice
şl profesionale, ale căror cursuri sînt
urmate de un număr de elevi ce de-
păşeşle aproape de trei ori numărul
total al populaţiei Hunedoarei anului
1944. In prezent, pe raza oraşului
A m cunoscut uriaşele realizări H unedoara funcţionează 13 şcoli do
care au transformat oraşul regional C ani, 4 şcoli medii, un complex şco­
Hunedoara intr-un linul cu o puter­ lar profesional siderurqic în cadrul
nică industrie socialistă. Facem acum căruia mai funcţionează o scoală teh­
cunoştinţă cu frumoasele aşezări ale nică de laboranţi şi proiectanţi, o
6iderurqislilor şi minerilor. $i ele scoală tehnică de maiştri cu secţie
s-au dezvoltat in pas cu ritmul ge ­ de zi şi serală. O altă şcoală profe­
neral. sională funejionează în Călan.
Inchipuili-va că strâbaleli întinde­ O pulernică bază materială s-a
rile pe care au fost inăllnle blocuri creat şi pentru desfăşurarea activi*
tălii culturale. In prezent, pe raza
ce totalizează aproape 7.000 de apar­
tamente. Acestea, realizate numai în oraşului regional Hunedoara funcţio­
anii şesonalului. Printre ele un oraş nează 39 cămine culturale, 31 cine­
Întreg, nou, cu peste 900 apartamen­ matografe. 6 cluburi muncitoreşti.
te, cu magazine, şcoli, străzi şi alei Grija pentru ocrotirea sănătăţii oa­
asfaltate, cu ronduri de flori şi păr- menilor muncii este reflectată do e-
culele încinlăloare." Este noul oraş al xistcnla celor 31 circumscripţii te­
Călanului. N u m ai la Hunedoara, In ­ ritoriale si de întreprindere, două
tr-un singur an — 1964, au fost alo­ policlinici, 3 spitale precum şi de
cate 37.000.000 lei în scopuri cultu- numărul mare de medici care lu­
ral-sanilare şi 193.000.000 lei pen­ crează aslăzi la H unedoara t 135 m e­
tru construcţii de locuinţe. Ritmul dici fală de 5 cîlî erau în fosta plasă
construcţiilor de locuinţe a fost în Hunedoara,
ultimii 4 ani de aproape 4 ori mal Cifrele ar puica continua cu alte
mare decit în perioada 19-18-1960. si alte în fă p tu iri: spatii verzi, extin­
Salba de cifre pe care o prezentăm derea iluminatului, asfalturi de străzi,
tn continuare ilustrează grăitor gri- magazine şi toi ceea ce concură la
ia ce se acordă în stalul nostru sa­ asigurarea unei vieli fericite. Iar pe A p r o v i z i o n a r e a p o p u l a ţi e i e s te a s i g u r a t ă p r in s u t e le d e u n i t ă ţ i d in
tisfacerii tot mai depline a nevoilor măsură ce tnainleazâ timpul, H u n e ­ r e ţe a u a c o m e r ţ u l u i d e s ta t şi c o o p e r a ti s t . I n a n ii ş e s e u a l u lu i a u fo s t
d e s c h is e m u l t e a s e m e n e a u n i t ă ţ i s p a ţ i o a s e şi b i n e a p r o v i z i o n a t e c u m â r -
celor ce muncesc, fără să mai nece­ doara zilelor noastre îşi îmbogăţeşte
P e u i r u c o p i lo c u ito r ilo r o r a ş u l u i r e g io n a l H u n e d o a r a s-a» d e s c h i s şi f u n c ţ i o n e a z ă n u m e r o a s e fu ri.
u n i tă ţ i şc o la re , m a j o r i t a t e a in l o c a l u r i n o u c o n s tr u ite . site comentarii. Bunăoară, această peisajul cu noi edificii social-cullu- I N F O T O G R A F I E : v e d e r e d in tr-u n m a g a z i n d e c o n fe c ţ i i d a t d e c u •
I N F O T O G R A F I I ! : a s p e c t d e la Ş c o a la g e n e r a lă d e 8 a n i nr. 6 c o n s t r u i tă la H u n e d o a r a . veche aşezare de pe V a le a Cernei în ralc pe care stalul nostru socialist r i n d in f o lo s in ţ ă la H u n e d o a r a .
care înainte de eliberare aproape 50 le dăruieşte celor ce muncesc.