Page 63 - 1965-07
P. 63
PQQ. 9
Ur. a u f Drumul socialismului
* 9
T * E “*
* r 1 f j DESCHID L , Â \ C A G E N D A
* 4
9
SPKE ADINCURÎ
i
u ) In Aninoasn, acolo unde sc păstrea fel ca fiecare brigadă din seclorul legătura cu Braşovul, Transmisiune
\ ză drapelul dc întreprindere fruntaşă investiţii să-şi îndeplinească exem i' a ăi e di \ do la crama „Cerbul carpalin" —
plar volumul de lucrări planificat.
pe (ară in ramura carboniferă, mine
rii pun baze solide viitoarei produc- Ritmicitatea producţiei — condiţie c i u l ă orchestra dirijată dc C on stan
D E V A : Nuntă cu peripeţii — ci tin Prejmcrcanu; 23,30 V ă invităm
Iii de cărbune. O largă deschidere dc bază in atingerea unor înalţi in nematograful „Palria” America,
spre adincuri se deslăşoară in fiecare dicatori economici — constituie un u- America — cinematograful „A rta" ; la dans.
seclor. în fiecare abataj. In llancul biocliv esenţial al preocupărilor mi Ciociara — - Grădina du v a r ă ,- P E Programul II : 7,35 O melodic :
de nord al nunei, continuă lucrările nerilor. S-an stabilit de pc acum u T R O Ş A N I : N c asumăm răspunde „Dansul" dc Rossini şi Irci inter
de pregătire a noilor abataje care vor scamă de măsuri in vederea arm oni rea — c in n n a lo g ia fu l „Republica”; preţi : Luis Mariano, Valentin Teo-
asigura realizarea planului dc pro zării procesului de exlraclic şi tran M e rii sălbatici — cinematograful fluiian, M a d o Uooin,- 7,50 „Salul nos
ducţie şi angajamentelor pentru a- sport in subteran Astfel, sc prevede „7 Noiem brie” ; LUPCN1 : lanoşik tru a-nllorit" — emisiune de cin-
cc.st an. La suri. noul complex de execuţia simultană cu exploatarea a seriile l-ll — cinematografii! „ C u l lecc; 8.05 Solişti şi formalii de mu
c.xlractic îşi conturează lot mai suitorilor din stratul 5 la sectoarele za« ă uşoară care ne-mi vizitat lara;
precis formele, nlit )a supralală cit 3 şi 4. permanentizarea obţinerii a tural” ; S l M E R I A : llan k a — cine 0.03 .O aspeţi din Bratislava pe
şi in subteran. Jn anii viitorului cin două fişii pe zi în abatajele fron matograful „ M u re şu l” ; A L B A IU- scena operetei"; 0,30 Roza viaturilor
cinal, producţia minei va ii concen tale şi extinderea iniţiativei ,,Două L IA : Sărutul — cinematograful (reluarea emisiunii din 14 iulie);
trată aici si extrasă prin procedee de cimpurt pe schimb şi aripă” iii cel „Victoria” ; S E B E S : Sofii in oraş, 10.30 Din folclorul muzical al po
înaltă tehnicitate. Lucrarea face par pnlin şase abataje camera din stra Calatis — cinematograful „Progre poarelor; 11,30 M u zică rle estradă;
te din vastul program stabilit de tul trei, creşterea vitezei fio ava n sa sul” ; Strigătul corlei — cinemato 11,45 Prelucrări corale m lcrpfolalc
pariul prin proiectele rle Directive re in alic 4 abataje prin respectarea graful „Sebeşul” ; O R A Ş T IE : IJn- dc formalii de amatori; 12.00 Noi
ale C ongresului al IV-lea, in vederea gralicelor de rambleiorc Rină Ia in- aaşiî de femei, — Palmira — cm c- înregistrări de muzică populară;
valorificării complexe şi ralionalc a ccuuliil trimestrului III s-a asigurat malograiiil „Patria” ,- IJn enfiriaş 13.03 „O melodic* dinlr-o mie"; 13,35
resurselor energetice naţionale. descongestionarea transportului pe ciudat, Neciinosculiil din fundul a- Concert dc prin/; 14,35 Muzică
După inlraroa in funcţiune a nou- putut orb nr. I prin execuţia rampei )>elor — cincuinlogrnfiil „Flacăra” j uşoară; 15,11) M u zică populară in
lui complex, produclia de cărbune c- şî galeriei de legătură la pulul aux i H A Ţ E G ; T ila m r vals — cineniato- terpretată dc Ştefan Lâzârescu si
ncrgclic a minei Aninoasa va spori liar şi prelungirea se d iu lu i duble a araful „PouuLir” ,- B R A D ; -Spr r* Toni lordaclie; 16,00 Arii din opere
cu 150.000-200.000 tone si va li in- galeriei transversale din orizontul 0, culmi — Gelozie — cincinnloyraiul interpretate de Livin Ltscnmi şi
dreplată spre noua şi moderna pre blocul 2. So insislă de asemenea a su „Steaua R oşie” ; L O N E A ; O ste i Emil Rolundii; Ifi,30 „Ciut numai
parare de la Coroeşti. pra găsirii unor (ornic mai judicioase cade dm cer — cinemalograliil pentru line"; 17,15 Piese distractive
I ii aceste zile, cind sc dezbat cu de aprovizionare a fronturilor noi dc .M in e ru l" ; I U A : Neam ul Soimă- interpretate de fanfară; 18,00 Seară
masele largi dc oameni ai muncii reştilor — seriile I şi II — cinema de operetă; „Plutaşul de pc Bis
lucru cu lemn şi vagonele goale, iar
A s p e c t d i n C u g i r 3 b l o c u r i m o d e r n e , c u s tr ă z i c u r a t e şi m u l t e s p a ţi i v er zi , iată ce c a r a c t e r i z e a z ă proieclele do Directive, minerii in specialiştii pregătesc un studiu a m tograful .Lum ina"; H U N E D O A R A : triţa" de Filare! Barbu (m ontaj);
a z i o r a ş u l c o n s t r u c t o r i l o r d e m a ş i n i d i n C u g i r. vestesc in abataje întreaga lor pri plu privind organizarea transportului Vnieiou — Expoziţia realizărilor c- 10,05 M e lod ia populară şi interpre
cepere şi putere de muncă, clanul şi pe orizontul 0 la viitorul put Sud. ccnoimei naţionale. tul preferat — program la cerere;
spiritul lor creator. Pulsul intens al Proieclele de Directive ale C o n g r e 10.30 Pagini de călătorie, Ilinerarii
inlrecerii se înregistrează cu sensibi IS 1 IM O româneşti (volum e do reportaje ale
La I. O. I. L. Deva litate pc grafice, iu cinstea C o n gre su sului prevăd pentru anii viitori in scriitorilor noştri); 20,00 V ă invită
abatajului
tensificarea
mecanizării
lui partidului, aici s-au extras mai Programul I : 5,0b Piese interpre fa dans orchestrele do estradă a
astfel ca productivitatea muncii să
bine dc 0500 tone de cărbune peste tate de fanfară; 5/25 Cintcec patrio Radiololcvi/iiinii române, Pere/. Pra
atingă valori superioare. Paralel cu tice; 5.45 Melodii populare; fi,i() do. M a x Grorjer, Los Elgarl; 20,40
I N T P O S I B I L I T Ă Ţ I Aurel Crislea. V iclor lancu, Frantz aceasta, minerii trebuie să pună în Bună dimineald, dragi melodii ,* fi,35 C iu lă pentru dumneavoastră : A n a
plan. brigăzile minerilor Ion David,
Sclincidcr şi nllîi, îşi dispută cu valoare toate rezervele de care di Valsuri vocale; 7,15 Muzică uşoară Pop Corondan şi Ion Lăceanu ;
spun. De aceea, conducerea exploată
pasiune înlîielalea pentru cele mai rii şi comilelul de partid au stabilit din filmele .Tinerii" şi .Veselie la 21.20 „M ic dicţionar de muz.ică
© E R E C U P E R A R E înalte randamente. Realizările m ine termene precise pentru rezolvarea u- A capulco"; 7,30 Stalul medicului u şoară" — litera D. (reluare); 22,30
Voci care au cucerit lumea; 23,50
.C eaiu l dc imişelel"; 8.0b Muzică
rilor Irunlasi se oglindesc in creşte
rea productivităţii muncii pe exploa- nor probleme fie care depinde reali dm operele; 10,03 .In tabără de M uzică dc dans
zarea unei productivităţi sporite. In
nuleliue de ştiri şl rad ioju rnale:
In anii Ireculi, de cîto ori se vorbea despre lizczc lunar 7.000 tone nîalră concasală. In cea lare la 1425 kg dc cărbune pe post, tre acestea un loc important ¡1 oc u vară" — omisiune de cîntccc pentru 5.00; fi,0(); 7,00; lO.tH); 12,00; 1/1.00,
activitatea desfăşurată de colectivul întreprin mai bună lună a exlras insă abia 5/200 lone. realizare ce situează colectivul dc la pa folosirea raţională şi intensivă a copii; 10,15 Dansuri de eslrnrlă, Ifi.00; 2.2.00; 23.52 (programul l);
derii orăşeneşti de industrie locala din Deva De c e ? A lu nei cind s*an fixat sarcinile dc plou Aninoasa în rindul celor mai bune timpului fie lucru şi utilajelor. Sc pre 11,00 M elodii populare din dilerilc
regiuni ale |ărn; 12.03 Muzică v o
i se aduceau numai cuvinte de landa. Inlr-ade- s-a prevăzut să Mc pusă în funcţiune încă o exploatări in întrecerea V ă ii Jiului. vede in acest scop extinderea per- 7.30; 0.(10; 11,00; 13,00, 15.00; 17.00;
vâr. planul dc producţie era îndeplinit ritmic, stalie de concasare din fonduri de mică meca Paralel cu munca dc liecare zi, mi forajului rotativ, pneumatic si a me cală dc Ti beri u Broiliccanu; 12/20 10,00; 21,00; 1,52 (programul II).
Ion Vasilescu;
Muzică uşoară dc
întreprinderea triinilind oamenilor muncii pro nizare. Slalio respectivă nu a (ost însă am e nerii silit preocupaţi dc problemele canizării operaţiei dc încărcare a ste 12,40 C în tccc de dragoste şi jocuri
duse de larg consum in cantilăli sporite si do najata. de perspectivă ale producţiei. C o n - rilului la deschiderea noilor galerii. populare; 13,40 Piese corale do Ni- TELEVIZIUNE
Inină calitate. Cum s-a achitat colectivul 1.0 IX . Dar. cele mai mari deficiente sc oare că şlicnli dc sarcinile ce Io revin din In abatajele Ironlnlc se va trece la
se manifestă in organizarea muncii, aprovizio proieclele dc Directive, ei caută so podirea exclusivă cu plasa dc sirniâ colac Ursii, Constantin Rulade şi
Deva dc sarcinile ne care le-a avut in pri C h c o rg h c Bn/.nvan ; 14,10 .Pe malul lO.rtO Jurnalul televiziunii; 10.20
narea cu materiale, orcoeuuarca ncnlru ridi luţii judicioase dc punere in valoare şi folosirea transportoarelor blindate
mul semestru din acesl a n ? mării — muzica uşoară; 15.00 M u Pentru copii şi tinerelul şcolar;
carea nivelului de calificare al oamenilor. In a rezervelor şi posibilităţilor de creş cu împingere mecanică la front. Pen
Contrar aşteptărilor, încă din primele zile zică din opere cerută de ascultători; 20.00 Tele-encirlopedic; 21,00 Un
plus. aici se execută o seric <1 c produse care tere a producţiei Si produclivilălii tru mecanizarea lucrărilor grele la
ah* anului s-a pornit rirou. A proape în loalo 15,30 Săplăinîna literară; 15,45 Jo rapsod popular, 21/25 „Cinlecul în
sectoarele dc activitate s-au inrcqistrat roinî- nu sini căutate de cumpărători, qrcu vanda muncii. Din sfera largă a probleme suprafaţă, se vor introduce două lo- curi populare; lfi.15 Recital Radu imagini",- In încheiere: Buletin dc
bile. După cum se sIic. in anii Ireculi I O IX. lor la ordinea zilei, tovarăşii losil pe|i mecanice pentru încărcarea şi
ncri in urmă. In această situaţie so credea ca Aldulesrii; 16,30 Emisiune muzicala ştiri. Sport. Buletin meteorologie.
Deva realiza garnituri de mobilă lin ..Mureşul“ Lodrer. şeful exploatării şi Ion bania, descărcarea materialelor la gara Is-
tovarăşii din conducerea întreprinderii vor Iun fie la M oscova; 17.00 C iu lă Cucă Pe-
care erau deosebii dc solicitate. Si toluşi. nu secretarul comitetului de partid, au cioni şi depozitul Aninoasa.
măsuri holurile pentru recuperarea râminerii in trescu; 17,15 Chipul de miine al pa Buletin meteorologic
clhn din a cărui disnozilic s-a renunţai la rea relatai cileva lucruri de maro aclua-
urmă. Dar iată că după 4 luni, hilanlul muncii Acesle măsuri ca şi îmbunătăţirea triei. însemnări dc scriitor : 17.30
lizarea unor asemenea năruituri, pentru a li inie.
era cu totul necorespunzător. Planul modiicliei scoale un nou tiu, respectiv năruiturile ..buş asistentei tehnice la locurile fio m un Piese de estradă de maro populari P E N I R U 24 O R E
globale, în perioada respecljvă. a lost îndeplinit A lcnlia principală oslo îndreptată că şi preluarea dc către toate brigă tate, IR.40 Elocventa unor statis
teni". A fost nevoie de mult timp pentru a se spre asigurarea lunci do front, prin zile a metodelor avansate de lucru Vremea devine ncslabilă şi se
doar in proporţie do 03 la sută, iar la coilalli tici — radio,simpozion; 18,55 Program
schimba fluxul tehnologic, iar atunci cind a respectarea strictă a graficelor do a minerilor iruiilaşi. vor duce fără răceşte uşor V o r cădea averse de
indicatori se stătea si mai rău. A bia atunci pentru iubitorii du romanţe; 10,15
înremit executarea lor. cum esle si normal, îndoială la realizarea sarcinilor de ploaie însutite de descărcări elec
conducerea întreprinderii a început să se Iră- execuţie a lucrărilor fie pregătiri în Varietăţi muzicale; 10.45 C iu lă
munca s-a desfăşurat greoi Dună ce au fost steril şi cărbune. La mină, există încă plan şi angajamentelor luate in cin trice. V îu i nolrivit din vest şi nord-
ininle mai mult pentru îmhunâlăţirca muncii Sach-i Dio<i<*l ,* 20,00 Rndingazcla de
executate mai multe zeci de năruituri de (in brigăzi dc invcslitii care nti-si reali vesl. Tumneralnra gerului va fi cu
in diferitele sectoare de activilate. S-a pus stea Congresului partidului. seara,- 20,30 Interpreţi ai muzicii
„Buşteni". s-a ajuns la concluzia că nu le c u m zează planul. Conducerea exploatării prinsă intre 23 şi 27 (|rade, iar
accent mai nlrs oc depăşirea planului la unclo populare: Ion Lura Banăţeamn 20,15
pără nimeni. A s a se intimida cind se produc studiază în prezent situafiu lor, ast AL. V A S I U noaptea inlrc 10 s> ffi grade.
ramuri, cum sini prelucrarea lemnului, benlo- Noapte bună, copii : „O poveste cu
bunuri de Iară consum fără a se line seama
nilă. apă minerală şi mălai rodim comercial. o floare, un fluture şi ci li va copii" P F N T R U U R M Ă T O A R E I F 3 7.11 fc
dc părerile cumpărătorilor. Totuşi, trebuia luată
Datorită eforturilor depuse in acesle sectoare fie M i li nea Moisescu; 70,55 Iu rit
o măsură. Astfel, s-a holărît să se execute
s-a recupera! o rămînerc în urmă în valoare mul melodiilor preferate; 22/20 Dăm Vrem e răcoroasă cu ci*rul noros.
mobilă cameră combinată lio -b r a d ”, care oslo
de 350.000 Ici. astfel că planul producţiei qlo- solicitată. Pentru accasla a fost nevoie din concediu
bnlc pe primul semestru al anului a lost înde
nou dc limo neutru ornaniz.area (luxului teh-
plinit în proporţie de !)8,5 ),i sulă. Inlr-o şe
noloqic.
dinţă do lucru li nulă zilele trecute, cu prin Iu cele mal diferite locuri ale pa ment peste 30 tovarăşi. Cel care au
Ne aflăm în plină vară. cu zile călduroase.
cipalii factori ai întreprinderii, s-a ajuns la triei — in staţiunile balneo-climalo- plecat în concediu au beneficiat dc
A cu m cind toată lumea solicită răcoritoare, TRUSTUL MiNIER „ o l t e n ia -
fonc.luŢia. in urma studierii posibilităţilor do s-ar putea crede ră fabricile de sifon şi gheată ricc, in pilorcslile toruri ale tării — bilele repartizate de consiliul sindi
caro dispun, că pinii la sfirşilul decadei a oamenii muncii îşi petrec concediile cal local. Cooperatorii şi.-au petrecut
produc la întreaga lor capacitate. In realitate insă
I I -a din luna iulie poale ii recuperata de odihnă, îşi rclac forţele, ¡si în concediile în staţiunile Sinaia, Hor-
lucrurile nu stau aşa. A m b rle fabrici ale în- ciilnnc, Sinqcorgiu, Olăneşli, Eforie C R A I 0 V A
întreaga răminerc in m ină a sarcinilor grijesc sănătatea.
f rephndrru produc sub posibilităţi oe motiv $i din cadrul cooperativei meşleşu- Nord şi allolc.
privind planul producţiei qlobale. I lot /ir i - că T.A.P.L. Deva nu solicită mai mult in timp
qărcşli „Viată nonă" Orăşlie, au ple V I R G I L B E T E A
rea cslc salutară, înseamnă că şi colec ce la unele bufele si cofetării linsese în spe cat în concedii dc odihnă şi trata corespondent ANGAJEAZA DE URGENJĂ, PENTRU EXPLOATAREA MINIERA
tivul I O I L. Deva doresle sa inlim pîne c. l cial sifoanelo. Sini lucruri mărunte la prima
vedere, dar care au repercusiuni negalive în MOTRU, MUNCITOR! CAUFICAJI ÎN MESERIILE DE MINERI Şl AJU
dc-al IV-lea C o n gre s al partidului cu rc2ullalc
bune. Rău este însă că ceilalţi indicatori |pla- îndeplinirea sarcinilor dc nroduclic TORI MINERI,
nul producţiei marfă, al productivităţii niuiini. Colectivul întreprinderii orăşeneşti de in întrecerea grupelor sanitare
la beneficii efc.l. nu pot fi recuperali alit de dustrie locală din Deva a dovedit în nenu Se asigura «medloţ locuinţă in bloc.
repede. A ccasla pe moliv cu în tot timpul anului mărate rîtuluri ră ştie să se mobilizeze Donlru
s-au manifestat o scrie dc deficienţe care nu a îndeplini exemplar sarcinile de plan. In In oraşul I lalcg au avut Inc de cu- de producţie din Păiicineşli. Coroeşli. Doritorii *e vor adresa direcl Exploatării miniere Molru, cu se
au fost remediate uc Dureurs. Lăsind la o parlo prezent a ic o sarcină destul fie grea şi anume, rind întrecerile grupelor sanitare din Unirea. Rrr-tea Română, cîl şi cea a diul în comuna Ploştina, satul însurăţei, raionul Strehaia, regiunea
unele cauze obiective cum sînt condilule ne recuperarea răpunerii în urmă înrenistrală în unităţile industriale şi agricole din cooperativei m eşteşugărişi i „ke(e/a- Oltenia.
prielnice <lm carierele aliate pe malul M u re şu primul semestru al anului. Iată de ce trebuie rjion. Prin răspunsurile dale la proba lul" şi întreprinderea „Ceramica"
lui. au existat unele dcficîenle de ordin s u (b-piise eforturi susţinute. Cu mai multă nreo- teoretică, precum şi prin comportarea Ilarii Mare.
biectiv. l a cariere nu s a nulul realiza olanul rimare din partea conducerii întreprinderii, a la demonstraţia practică echipierele La buna desfăşurare a întrecerilor
de producţie nici in perioadele de vîrl, cind întregului colectiv, deficientele existente pot sanitari* au dovedii o bună pregătiri*, şi-au adus contribuim salariaţii spi
nu existat condilii dintre cele mai bune. De li înlăturate. o bogată experienlă. Din cele lit grupe talului d in I lalcg.
exemplu, cariera din Zam arc sarcina să rca- V A. sanitare participante. s*au impus mai A U R E L A N C A
ales cele din cooperativele agricole corespondent EXPLOATAREA TELiUC
C Z F C J3 3 S SSB O G25B£253 faî./oLS fi, uanfigíT ÍÁ'alTW t S B S S d J r T . ~ r 3 U '.yZ■■ O
P
lisiar şi pe cei mâi pretenţioşi con mai elementare reguli rle igienă, bn- de lunuri, care dovedesc in ultimă n RECRUTEAZĂ TINERI PENTRU ŞCOALA DE ŞOFERI PROFESIO
sumatori. leliera de la arest local, aşează lai- instanţă lipsa spiritului de gospodar, (3 NIŞTI DIN REGIUNE.
luriile in f are serveşti* micii si triplu- Aceeaşi calificare poate li dală şi
ra. jos j)c duşumea, cure o îm bi
magazinului „Alim entara” nr. 17 din
Comportarea bată cu motorina. T-liea. Si aici. prinlr-o mai judicioa C O N D I Ţ I I DE ÎN S C R IE R E :
să aşezare a mărlurilor, aspect ni lo-
personalului nu ralnlui ar avea numai de cjşligat. iar
Undc-i spiritul în lipsa vitrinei Irigoiifirr*, produsele ® să fie absolvenţi ai şcolii generale de 7 sau 8 oni
de mezelarii* ar pulen li acoperite ru
comportarea lucrătorilor de la u ni este o problemă celofan, arlicol ce se qăseşfi* în mn- O să aibă limita de virstâ între 17 ani şi şase luni şi 25 ani
De la un an la altul, reţea de gospodar ? ga/in. M o iiv in d dezordinea din uni
ua comercială cunoaşte o con tatea nr. 4 (responsabil Mie Tudor) tate prin spaţiu insuficient, respon O să aibă domiciliul stabil in regiunea Hunedoara.
tinuă dezvoltare. motlcrni/.arc — nc-a declarat Cornelia Cor vin, minoră! sabilul Mihai Rusii işi justifica lipsa Inscrietile pentru şcoală se fac la sediul E.M. Teliuc pină la
şi dotare, răspunzînd înlr o Am plasată la un bun vad comer
gospodină. Despre aceeaşi unitate to cial, unitatea „Alim entara” nr. 5 este dc preocupare fată dc asoectul urii
măsură lot mai marc nivelului al interiorului magazinului. data de 15. VIII. 1965.
crescut al exigenţei consum a varăşa Valcria Sicoe n-a spus decit „...am vrut să servesc masa. M -am frecventată de foarte multi con su m a
torilor. Acest progres sc îacc alit : „Şi în viitor să lie toi aşa”. adresat ospătarului, dur acesta nu-a tori. Bine aprovizionat, magazinul
întors spatele Liră să-mi răspundă...” reuşeşte să pună la dispozilm clien
lot mai mult sim|il şi în ord- Asemenea aprecieri se lac şi despre ţilor m ărim ile solicitate. Din acest Vitrine frigorifice |
şul şi raionul Brad ; oamenii semnează mg. M ihai Rusii. C o n se m
celelalte unităţi de desfacere a le narea esle extrasă din condica fie punct de vedere oamenii sini m ul
muncii dc aici găsind o gama
gumelor şi fructelor. sugestii şî reclamaţii a resluurunlu- ţumiţi. Nemulţumiţi sini insă din
tot mai variata de produse, ... sau piese
prezentate tu gust. olcritc cu Lucruri frumoase s-au constatat sî lui „C rişu l” din oraşul Brad Recla multe alte motive. In primul rind
mantul i u i a reuşii să afle numele curăţenia. Acest atribut nu aparţine
politeţe de către lucrătorii u- în cadrul unităţilor „Alimentara".
nilătilor. ospătarului, după cum nici aulorii unilălh. Dezordinea din rafturi, efi- de muzeu?
M agazin u l nr. 1 (responsabil Aurel raidului n-an reuşit. Considerăm to
A m ănunte despre felul fi) rhelclc cu preturi, acolo unde sini,
Rusul, poate (i considerat printre tuşi ca acesl fapt (comportarea ospă- nu pol Ii descifrate decit cu lupd. Re
tare sc deslăşoară aclivilalea Re lingă aspectul frumos $i p osi
comercială din unităţile „ A li bilitatea expunerii cu gust a produ
mentara” şi cele dc alimentaţie selor alimentare, viliinele Irigorili-
publică, din cadrul O.C.L. „ C o vsn r rnpi a re au un rol deosebii <le util în păs
rner! m ixl” şi cele dc desface P P I f l J Ir rrii Ifâ trarea mezelurilor si n produselor
re a legumelor şi fructelor a- rmW r * láclale in stare proaspătă. Trecind săpun oe calitate
purţininri U R C.C., am luat zM Uua t u h u m pragul maro majorităli a iiuilălilor
cunoştinţă cil ocazia raidului „Alim enfara”, rit şi al rotor de ali-
întreprins dc câlrc redacţia zi PB menlalie publică, care fie alltel dis SUPERIOARĂ OIN
arului nostru, la care şi-au a- o _ r pun dc asemenea ufilau*. rareori se
dus contribuţia corespondenţii D E N E Snlîmplă să gâseş!' vreunul în stare
noştri voluntari M ih a i Susan. D rx-.. de funcţionaro. Dixrulîndii-se cu GPÂSIMI, LANOLINA
M a rin Stan. Czebeli Zoltan.
conducerea O.C.L. „Comerţ mixt”,
Viorel IJărăştcdiiu şi Cornel 1 1 M M # Bfl **a u n « » ' ni s-a relatai că repararea areslnra
Lupii, din colectivul subrcdac- depinde de atelierul de reparat uti
ţici voluntare Brad. cele mai bune in această direefie. larului „anonim ”! umbreşte in mare o serie de cutii cu dulciuri s-a aş- laje comer riale, ru sediul în Deva, PARFUMURI
lalâ cileva din constatările Rafturile pline, cu o gamă variată măsură strădania majorităţii colecti lermil praful ; diferite sortimente unilale di reel subordonată Direcţiei
lăculc cu acest prilej. de conserve şi dulciuri, un bogat vului de aici, de a se ridica în lot ne bomboane, e drept preambalal«*, regionale comerciale. Deplasarea spe
sortiment de mezeluri, hrîirzelun ele. mai marc măsură la nivelul unui c o stau amestecate inlr-un dulăpun' vi cialiştilor din această unilale se face CU MIROS PLĂCUT
A dă ugin d la oeea?du curăţenia loca mori civilizat, pe care consumatorii trină. ingreunînd mult alegerea unui in>ă fu multă greu laie, iar repara
Aprovizionare lului, atitudinea cuviincioasă a lucră îl pretind. Piind cel mai mare şi de sortiment sau al ¿jlluia. Se tiare ca ţiile «*.xe< ulale lalunri rînd se faci
torilor din rindul răroru se eviden altfel singurul reslaurant din oraş, lovarăşa Sofia Farra, responsabila iui durează dorit pină la plcc«irea
ţiază tovarăşele Ghizela laur, P lo cu o inimoasă grădină de vară, el
bună — servire rien A rlnm şi Ileana Corinda, apare cunoaşte zilnic o mare alluenlă de magazinului, neglijează acesle stări .,speciali>lilor" din loralilale I ?
cu lirr.se laplul ră muga/unil şi-a de consumatori. Aceştia găsesc aici o n D m rele conslalale cu oca/ia raidului inlreprins a reirşll că
exemplară păşit planul la desfacere pe trimes ambiantă plăcuta, minrări gustoase, la unităţile de desfacere „Leqm ne fiiif liî”, „ Aliinenlara” şf cele
tru) II cu 350,000 Ici, liind zilnic v i
de alimenldlic publică, alit aprovi/ininirca (j| şi servirea sc ridi
aperitive (bionic, curăleyic*. o atitu
zibil dc sute dc cumpărători. O si- dine atentă din partea maior ¡lăţii lu- că toi mai mul! la nivelul cerinţelor. C u toate acestea se mai in- i*Y tj M A LJ 0/J
Tiîliil exprimă fio Lipi aprecierea luM ie asemănătoare am înlilnil şi Iu riălorilor. Se pare insă că nu toii se lilncxc unele slări de lucruri care. pe drept ruvînl, nemiillumcsc
unanimă a consum abililor cm c trec „A lim entara" nr. 3 (responsabil V i c străduiesc in aceeaşi măsură. însem consumatorii. Comportarea nepoliticoasă a unor lucrături, lipsa dc
zilnic pragul celor II u niluli „Legii- lor Todici), imitate care de aseme narea amintită din condica de suges spirit gospodăresc, iără a caraclcriza acesle r o lc d lv c mai apar 1
nie-lrucle” ce Innc fionia/u pc raza nea şi-a depăşit planul la desfacere tii şi reclamaţii confirmă arest lucru. încă, Acesle lipsuri trebuie grabnic lichidate ! Organizaţiile de ¿ ±3
o rişu lm şi a miopului. pe trimestrul II cu 80.000 lei. Chiar rare. acesle manifestări tre partid, grupele* sindicalo, conducerile tclmico-adiniuislralivc, au
A p i ovizionab* din belşug cu măr Aspecte pozitive au fost inlîhîitc buie analizate şi inlăluralc opera daloria dc a sc strădui mai mult in aceasta direcţie, O îndrumare
furi proaspete dc sezon, unităţile sa- şi în unităţile dc alimentaţie puhliră, tiv O soluţie in acest sens este g r i şi un control permanent din partea celor in drept vor concura în »YGMALiON
tislac d o deplin oxigenlolo. liste <> printre ureslro reinarcîndu-se bufe ja permanentă fală de educarea oa mod direct la înlăturarea deficientelor. A clivizaica comisiilor de
notă Inină «nil pentru serviciul valo tele nr. fi!) şi fifi (responsabili tova menilor, intransigentă faţă de cele control obşlesc. studierea şi rezolvarea operativa a constatărilor
rificări din cadrul II.R.C.C. fii şi răşii Ti I ii 7n lia na si loan Paiul. M e mai mici abateri. Tot ca o problemă şi propunerilor acestora, pol constitui, de asemenea, un real sprijin.
pentru harnicii lucrături din unită- sele curate, vazele cu (lori. abunden legală de educarea lucrătorilor o O problemă la care cslc nevoi«* de sprijinul electiv al organe 2R 0 0 US AL FABRICII
lile respective. De aîllel, iată cîleva ta de <|ustări din preparate proprii, constituie sî felul cum lucrează to lor locale, constă in qăsirra dc noi spatii comerciale, in vederea
păreri : „Silit foarte mulţumită alit sortimentul bogat dc băuturi dintre varăşii de la bufului nr. fi8 (respon salislaccrii cerinţelor in pas cu dezvoltarea oraşului.
de abundenţa mărlurilor, cit şi dc care nu lipseşte berea la gheată, sa- sabil Gheorghe Muşatl. Ignorind cele M. R U C I N E S C U