Page 64 - 1965-07
P. 64
Pag; 3 Drumul socialismului Kir; 328í
Fasioiele fotografii
hotare W A S H I N G T O N 16 (Aqerprcs). — Ului urmează să nmi ia 20 de foto*
ale pSaaaefel M arte
a
artificial
Satelitul
lometri de Morte. Se aşteaptă ca ur
transmis prima fotoqrafic a planetei
mătoarele foloqrafil să arale reqlw»
fotografiei
Mărie. Transmiterea „M arincr-4" s-a qrafii la o distantă dc circa 6.400 k i
terminat joi, puţin după orele 21.30 ni le mai întunecale ale planele! con*
G.M.T. (23,30 ora Bucureştiului). I-au siderale de unii oameni dc ştiinţă ca
Irebuit ceva mai mult do 0 orc şi ju strălucitoare, cunoscută sub numele
fiind vcqctalie, o zonă neobişnuit de
mătate pentru a slrăbatc distanta dc
Declaraţia generală şi rezoluţia vietw* h: T ru p e le g u v e rn a m e n ta le 215 milioane kilometri, care desparte dc „Privîum Charontis", precum şi
M arte de Pămînt şi penlru a fi re
polul sud al planetei despre care se
a u su ferit pierderi „destul d e g rele“ constituită de aparatele electronice subţire de qhealâ. Cele mai bune fo
crede că csle acoperit de un strat
de la laboratorul N A .S A. din Pasa-
cu privire la războiul din Vietnam S A I G O N 16 (Aqerprcs). — Arm atei populare vietnameze C o m i S A I G O N 16 (Aqerprcs) — dena. U n purtător dc cuvînt al tografii vor li, probabil, cele caplale
la mijlocul secvenţei şi ar urma să
N.A.S.A. a declarat că clişeul pare
„normal". El arată un deşert dc cu
Ştirile din Saiqon referitoare la ac siei internaţionale de supraveghere Potrivit aqcnliei UPI, surse quver- loare roşiatică numit „Ely2e u ”, situat fie de 100 de ori mai bune riecît cele
si conlrol din Vietnam, se arată că
luale cu cele mai puternice telesc^a-
namenlale autorizate din Saiqon au
ţiunile militare din Vietnam ul dc sud
adoptate de Congresul Mondial se remarcă acum prin lipsa loială de la 15 iulie, avioanele S.U.A. au bom N q oc Tliao a fost qăsit mort. vineri la nordul ecuatorului planetei. pc de pc Pămînt. directorul V
cunoscut că
făcut
Pham
colonelul
Pickerinq,
W illia m
Primele semnale de transmisie au
bardat şi mitraliat capitala provin
cifre referitoare la pierderile sufe
fost caplale de staţiunea de urmărire
rite ele trupele guvernamentale. In ciei Yen Bai şi oraşul Son Ln. ca dimineaţa, în apropierea capitalei sud- din Johanncsburq. A frica de sud, care boratorului N.A.S.A., a subliniat in tn o
declaraţie că fotografiile au fosl luate
pitala regiunii autonome de
nord-
vietnameze. Colonelul Thao, care a
pentru Pace cursul zilei dc joi, în preziua sosirii vest. In aceeaşi zi, mai multe lorma- condus încercarea nereuşită de lo vi are un releu cu Pasadcna. Io o distanţă prea marc pentru a p u
lui M e N am aro la Saiqon, la aproxi
tea arăta dacă există sau nu viaţă pe
tiuni de avioane militare americane
Două ore dună transmiterea primei
tură dc stat din
19 februarie a.c.,
mativ 50 km nord ele coasta suri-vict*
nameză, potrivit unui purtător de au bombardat şi milralial în repetate a fosL condamnat la moarle, in c on fotoqrafii, la orele 23,32 G.M.T., „M o- Marte. Dar, rlc pot rezolva o data
cuvînt mililar american, trupele g u rînduri regiuni populate şi obiective tumacie, de un tribunal militar din riner-4" a început să transmită un al pentru totdeauna chestiunea dacă pla
H E L S I N K I 16 (Aqerprcs). — H E L S I N K I 16 (AqcrprcsV — economice din provinciile Pliu Tito, doilea clişeu, Pînă la 25 iulie, sale- neta este iinpinzită cu linii sau canale*
vernamentale au suferit pierderi „des Saiqon.
In declaraţia generală adop Participanţii la Conqrcsul M o n d ia l tul de grele" în ciocnirile cu p a Qu anq liinh şi Nqlie An.
tată de participanţii la Con- pentru pace, independentă .şi dezar trioţii. O a doua ciocnire a avut loc H A N O I 16 (Aqerprcs). —
nrtîsu 1 M o n d ia l penlru Porc, incle- mare qenorală, care a avut loc între la aproximativ 45 km sud dc Da Nanq, Ln 16 iulie, relatează aqenlia V N A ,
pcnJrnlă şi dezarmare generală de 10 şî 15 iulie la Helsinki, au apro avioane americane au pătruns în spa
unde, potrivit aceluiaşi purtător de De
la Helsinki sc (ace o amplii trecere bat rezolulia ru privire la războiul cuvînt. trupele guvernului au sulerit ţiul aerian al R.D. Vietnam, bombar-
in r ev ist A n siluaţiei din V iclnam din Vietnam. In rezoluţie se expri pierderi „moderolc". Aqenlin UP1 dînd si milroliincl regiuni populate din
.şi A sia de sud-ost, clin Africa, O rie n mă indiqnaren profundă lată de n- menţionează că Irupelc pali'oticc au provincia Thanh Hoa. Forţele armate,
tul M iilocu i şi Am erica Latină şi se qresiunea armată întreprinsă de im respins întăririle care încercau să cu sprijinul populaţiei, au doborîl pretutindeni
subliniază pericolul pe care îl pre perialiştii americani şi fală de încăl vină în ajutorul trupelor gu v e rn a un avion agresor.
zintă pentru pacea lumii acţiunile carea de către aceştia a acorduri mentale In acesle regiuni. şSr
imperialismului. lor de la Geneva din 1954. U n purlător ele cuvînt american a S A I G O N 16 (Agcrpres). —
In declaraţie se arată că starea lăcut cunoscut că la sfirşilul săptă- O P E R A Ţ I E PE R I N I C H I D E S C tliC
G uvernul Stalelor Unite, sc arată Vineri, în capitala Vietnam ului de
încordată din Europa, provocată de niînii trecule. un mare continqcnt de sud a sosii Robcrl M cNam ara, m inis
în rezoluţie, nu poate justifica a-
cursa înarmărilor pe caro N A T O . 1.800 dc militari din trupele dc in trul apărării al S.U.A., insolit dc noul
ccslc acţiuni criminale împolriva Dr. R o g c r B a k e r dc la U n i -
o stimulează, devine şi inai tendenţă n sosit in Vietnam ul dc sud. ambasador american la Saiqon, Henri
unui popor iubitor de pace, despăr- v e r s i t â t e a d i n G e o r g e t o w n
complicată din cauza proiectului
lil prinlr-un ocean imens de terito M inistrul apărării al Noii Zcelan- Cabol Lodge. Agenţiile de presă re ( S .U .A .) a p u s la p u n c t o metodă
de constituire a forţelor nucleare clc. Dean Evrc, a făcut cunoscut la latau că la sediul ambasadei S.U.A.
riul Statelor Unite. Sinqura cauză de o p e r a ţ i e pe r i n i c h i d e s c h i s
multilaterale. Acest lucru, menţio a situaţiei croate rezidă în politica VVclIinqlon că cea mai mare parte a a avut loc o primă întrevedere cu El a o p e r a t u n n u m ă r dc 32
nează declaraţia, determină nece- unilătii de artilerie neozeelandeze a participarea fostului ambasador la
de menţinere a scindării V ie tn a p a c i e n ţ i care e r a u iu pe ri co l d c
silalea unui sistem de securitate co sosit joi la baza aeriană Bien Hoa Saiqon, M a x w e ll Taylor, a qenera-
mului. de transformare a V ie tn a m u a~si p i e r d e r i n i c h i u l b o l n a v , î n t r u -
lectivă europeană şi a conslituirii din Vietnamul de sud. Această u n d a lului W illiam W cstm orcland, coman
lui de sud într-o colonie de lip nou cit p i e t r e l e e r a u a s t f e l d e p u s e
ele urqenlă a unei zone denuclcari- te va fi afectată unei mari unităţi a- dantul forţelor S.U.A. în Vîelnam ul
şi într-o bază militară americană. in cit n u se p u t e a a j u n g e la ele
zate în centrul Europei. Do aceea, mericonc dc luptă.
Conqrcsul flrclară că sinqurcle <le sud. şi a altor înalţi funcţionari p r i n p e l v i s u l re na l.
Conqrcsul spriiină propunerea de a
principii raţionale pentru o iczol- americani de la Saiqon. D upă aceas Dr. B a k e r a p e r f e c ţ i o n a t u n
sc convoca o conferinţă pentru secu MESAJ DE PROTEST
varc juslă a problemei vietnameze tă reuniune, un purlălor de cuvînt p r o c e d e u de a lega v a s e l e de si n -
ritatea europeană la nivelul şefilor AL R. D. VIETNAM american a declarat că în timpul în
constă în respectarea drepturilor gc. c h i a r si ce le m ic i, in t i m p ce
de quvorne. fundamentale şi sfinte ale poporu H A N O I 16 lAqerprcs). — trevederii „au fost examínale pro r i n i c h i u l c în ch is. In pl us . cl a
Arătînd că actuala situaţie din Aqenlin V N A anunţă că în mesa bleme ale politicii S.U.A., fn această
lui vietnamez la independentă, su găsit noi căi p e n t r u a sc sli cu
lume reclamă tot mai imperios in veranitate, unitate şi integritate te jul de proicsl adresai dc misiunea dc parte a lumii şi silualia din Vietnamul c e r t i t u d i n e d a c ă c e l e d o u ă j u m ă
terzicerea armei nucleare, distruge- legătură a înaltului comandament al de sud".
ritorială, recunoscute în mod s o t ă ţi ale r i n i c h i u l u i si n t f i x a t e c -
rea şi excluderea folosirii ci, decla
lemn de acordurile de la Geneva .ract la loc. A c e a s t a a si g u ră f u n c
raţia recomandă sprijinirea propu V I E T N A M U L D E SU D . Infruntînd
din 1954 cu privire la Vietnam. ţ i o n a r e a c o r e c t ă si r e a c ti v a r e a o r
nerii cu privire la o conferinţă „Semnale de puştile şi baionetele, 2cci de mii g a n u l u i.
Conqrcsul cerc încetarea de ur de tineri au demonstrat recent la
mondială a şefilor de slale şi de qu-
genţă n aqrosiuini Slalclor Unite în Âgs#a varea iseîoi(elegeB*Si Saiqon, cerind încetarea acţiuni P r i n n o u a m e t o d ă sc pot c o n
verne în această problemă.
Vietnam ul dc sud, relrnqorca ime lor agresive americane în V ic ln a m f i r m a s a u i n f i r m a şi c a z n r i l c b ă
Conqrcsul cheamă toate popoare primejdie pe drum“
diată a trupelor americane si a lru n u i t e de c a n c e r la rinichi.
le să ceară quvcrnelor lor acţiuni 1 ciÎBitfre Chombe si Kasavubu şi a acţiunilor lerorisle îndreptate
pt' lor sateliţilor lor din Vietnam ul împotriva poporului sud-vietnamez.
care să stăvilească aqrcsiuncn im
de sud, lichidarea bazelor militare N E W Y O R K 16 (Aqcrpres). — In f o t o : Tineri sud-vielnamczî
perialismului american, să sprijine N O I A T L A S E C E H O S L O V A C E
americane din Vietnamul dc sud, „Există confirmarea statistică că iu
popoarele care luptă împotriva c o L E O P O L D V 1 L L E 16 {Agcrpres). — savubu, întrucît M u n o n q o — vechi curînd ar putea interveni o înceti bravează puştile şi baionetele în-
lonialismului si ncoeolonialismului, încetarea imediată a bombardamen nire a „boomului" economic din tr-o recentă dem onstrare nutiamc- D ir ec ţia c e n t r a l ă de g e o d e z i c si
telor si a celorlalte acţiuni agre Intr-un comunicat diluznt la Lco- prieten şi colaborator al primului m i
pentru independenţă, libcrlole şi c a r t o g r a f ic , in c o l a b o r a r e cu A -
sive împotriva R.D. Vietnam. poldvillc se anunlă că premierul M o i- nistru încă din perioada secesiunii S.U.A.", sc spune înlr-un comentariu ricană dc la Saiqon.
dezvcllaro social-eronomică. Con- economic al agenţiei UPI. Cilrele pe c a d e m i a C e h o s l o v a c ă dc Ş t i i n ţ e ,
qresul cheamă toate popoare In rezoluţie se recomandă lor- se Chom bc a preluat şi funclia de Katanqăi — ¡-a adus acestuia impor cel de-al doilea trimestru, spune co p r e g ă t e ş t e p e n t r u t ip a r „ A t l a s u l
tante servicii.
le să acţioneze pentru înce lelor păcii şi orqanizaliilor demo ministru dc interne al Conqoului. isto rie i C e h o s l o v a c i e i “. A c e a s t a va
După cum s-a mai anunţai, porto ln cercurile politice se apreciază mentariul. arată că „produsul na
tarea cursei înarmărilor, pentru cratice din întreaga lume să des c u p r i n d e h ă r ţ i o g l i n d i n d d e z v o l
aplicarea măsurilor practice de de foliul acestui minister a rămas va că preluarea dc către Chom be a porto ţional brul a crescut simIilor mai „Tratative ta rea e c o n o m i c ă , politică, so c i a lă
făşoare o mişcare larqă, puternică
zarmare, să ceară lichidarea bazelor cant după ce preşedintele Kasavubu foliului Ministerului de Interne va DUlin decit în primul trimestru al n- Si c u l t u r a l ă a ţării in d i v e r s e c-
şi permanentă în vederea acordării l-a demis clin funcţie pe Munonqo. duce la o nouă agravare a luptei din-
militare si relraqerra trupelor care ccstui an... Cifrele dovedesc că acti tape. i n c e p i n d d i n v r e m u r i p r e
staţionează pe teritorii străine, mă unui sprijin multilateral poporului pc motiv că deţinea şi (uncţio de g u lre preşedinte şi primul ministru. K a vitatea comercială va crc>tc irlr-u n infructuoase“ isto ric e si p i u ă în a n u l 1960. I n
vernator al Katanqăi dc est. Disputa savubu consideră necesară o rema ritm considerabil mai lent în v ii to tal va c o n ţ i n e 429 dc hărţ i, p l a
suri concrete pentru osiqurarca viclnamez în lupta sa împotriva
K a sa v u b u — Chombc, in legălură cu niere a actualului guvern in care toarele 12 luni, deciI în cele 12 luni nu ri, c a r t o g r a m c si d i a g r a m e . L a
securllălii în înlreaqa lume şî pen războiului agresiv al S.U.A., pentru demiterea lui M unonqo, a aqrovat şi Chom be deline în alara funcţiei de precedente". T O K I O 16 (Aqerprcs). — e l a b o r a r e a a t l a s u l u i l u c r e a z ă 460
tru rezolvarea pe cale paşnica a pro independentă naţională, unitalc şi mai mult neînţelegerile dintre cele prim-minislru alic cinci portofolii (în d c s p e c ia li şt i
„Există mai multe semnale dc pri „Rezultate neîmbucurătoarc". „tra
i s-a opus hotărîrii preşedintelui Kn- terior, informaţiilor, planului, minis nale comentariul citează „războiul leil-molivcle materialelor publicate de
blemelor litigioase. pace. două oficialităţi congoleze. Chom be sărcinat cu problemele comerţului ex mejdie pe drum". Printre aceste sem tative Infructuoase" — acestea sini Dc a s e m e n e a , se v o r p u b l ic a noi
tru de interne şi funcţiunilor publi din Viclnam, incertitudinea cu p riv i presa japoneză în Icqăiură cu rezul e di ţi i d i n „A t l a s u l n a ţ i o n a l “ si
„A t l a s u l l u m i i “,
ce) şi în plus funclia dcMldcr al parti tatele • tratativelor iapono-americane,
re Ia situalia lirei sterline şi posibi
dului de quvernămînl. Chom bc nu care s-au încheiat joi la Wnslunqton. S I S T E M A U T O M A T
InU.R.S.S. au fost lansaţi cinci Stare (ie urgenţă intenţionează, însă, să renunţe la ni- litatea izbucnirii unei greve în in primă reqretul că „aproape nici una D E S T R O P IR E A C U L T U R IL O R
Influentul ziar,. „Y om iuri" îşi ex
ciunul din posturile sale.
dustria otelului".
din problemele prezentate de Japo
D a t o r i t ă i n g i n e r u l u i a u s t r a l i a n
sateliţi artificiali ai Pămîntului în Somalia franceză Inaugurarea tunelului de sub M Blanc nia lo aceste tratative nu a fost re l i a r r y S p e n c e r , g r ă d i n a r i i si h o r
zolvată". Statele Unite, subliniază zia
rul. intenţionează să ducă ca şi pînă
s t r o p e a s c ă c u l t u r i l e si ce c a n t i
acum fotă de Japonia o politică dc t ic u l to r ii v o r sti c i n d t r e b u i e să
M O G A D I S C I O 16 (Aqerprcs). — C H A M O N I X 16 (Agerpres). —
M O S C O V A 16 ( Aqerprcs). — i ircularc cu următorii pnramclri Fronlul dc eliberare a Somaliei Lo inauqurarca oficială a tunelu limitare a importului de mărfuri japo t a t e dc a p ă va fi n e c e s a r ă p e n l r u
ta 16 iulie. în Uniunea Sovietică iniţiali : perioada de rcvolulic — franceze anunlă în buletinul său, c- ln prezenla preşedintelui Franţei. lui, care va fi dat in folosinţă la 19 neze şî de intensificare a proiorlionis- acea sta. P a n o u r i d c c e l u l e f o t o -
i losl lansaţi sateliţii artificiali ai 95,5 minute,- distanţa dc la suprafaţa ditat la Moqadiscio, că pc înlreq te Charles de Gaulle, şi a preşedintelui iulie, cei doi şefi de state au rostit inului vamal. e le ct r i c e a c ţ i o n a t e d c r a z el e s o a
imintnlui — „Cosmos-71". ,.Cos- Pămîntului — 550 l<m ; unghiul dc ritoriul Somaliei franceze a fost in Ilaliei, Giuseppe Saragat, vineri di scurte cuvînlări. In cuvîntul său. după La rîndul său, ziarul „Tokio Sliim- relui p r o d u c v n curent electric
Ccurm ayeur
mineaţa a avut loc la
>s-72‘\ „Cosmos-73", „Cosmos-74" înclinaţie a orbitei fală de planul stituită starea de urgenţă. Pc stră (centru situat în apropierea micii lo ce a arătat importanţa tunelului, Sa- bun", amintind despre proclamarea care c o m a t i d ă r e l e e l e i n s t a l a ţ i e i
„Cosmos-75". Toţi cei cinci salc- Ecuatorului — 56,1 grade. zile capitalei Djibouli şi în jurul ei raqat a menţionat că cl speră în „vii cu patru ani în urmă a „principiu d c stro pi re . C u cit s o a r el e s t r ă
in c es te m a i m u l t . cu oi ii c a n t i t a
'i nu fost plasaţi pc orbită de o Pc lingă aparataiul ştiinţific, sa- circulă maşini blindate, jandarmi şi calităţi alpine franceze Chamcntx). torul unificat al Europei, admiţînd că lui enalilălii in drepturi a partene tea dc c u r e n t p r o d u s ă es te m a i
inaugurarea oficială a tunelului de
uqură rachetă purtătoare, leii Iii au la bord aparate de rodio- militari din legiunea străină. Orice sub M o n t Blanc. Acest lunel, care există diiicullăli in înfăptuirea aces rilor" in relaţiile dinlre S.U.A. şi Ja
sateliţii au la bord aparalaj şliin- emisie „Maink", care funcţionează locuitor care manifestă cea mai mică tuia". La rîndul sau, preşedintele de ponia. menţionează că ultimele tra m a r e si. in c o n s e c i n ţ ă , c u atit m a i
fic destinat continuării cercetării pc frecventele 20,084 şi 90,378 mc- lipsă de „respect" laţă de adminis- leaqă localitatea franceză Cham onix G aulle a sublinia! importanta econo tative au demonstrat caracterul ilu m u l t t i m p se va meaft'ue hi f u n c
zoriu al acestui principiu. Ziarul n-
uţiului cosmic, în conformitate cu qaherli. Iraţie osie arestat. In întreaga iară au de cea italiană V a l ri'Aoslo, are o mică a tunelului, arătînd în acelaşi rată că a sosit timpul ca „Japonia şi ţie u n s i s t e m sp e c ia l de str opi re.
i aqramul anunţai dc agenţia T A S S A ^aralaiu l instalai Ia bordul sate fost inlorzise mitingurile şi adunări lungime de 11,600 km, fiind cel mai timp şi qreutătile înlîm pinale în rea Stalele Unile să revizuiască noţiunea
le, ziarele au fost suspendate, ln lunq tunel din lume. E R B IC ÎD E C A R E Î N L O C U I E S C
16 martie 1962. liţilor funcţionează normal. Centrul lizarea lui. dc partener".
urma unei descinderi politia a ares P L U G U L
Rotaţia tuturor celor cinci sălc dc coordonare şi calcul pune la tat 105 membri ai partidului M iş c a
ii se desfăşoară pe orbile aproape punct dalele Iransmise. rea naţională din Somalia franceză. ln A n g l i a au f o s t p u s e la p u n c t
d o u ă c r b i c i d c G r a m a x o n c " si
U 26 IULIE întrunirea Consiliului ministerial ..R c g l o n e “ c a re fac să nu m o i fie
A c e s t e
n e c e s a r a r a t u l c i m p u l u i .
Sesiunea Parlam entului m i j l o a c e s i n t c o n s i d e r a t e p r i n t r e
S p o r t nind ţoale lendinlele politice repre se, s-a creat deja un precedent — cel e m a i i m p o r t a n t e d e s c o p e r i r i
rso-american zentate în organele legislative ale ţă al Pieţei comune Consiliul ministerial al Comunităţii
a g r n c h i m i c e e n g le ze . L a 14 z il e
Europene a Cărbunelui şi Oţelului s a d u p ă ce m i r i ş t e a a f o s t s t r o p i t ă
rilor participante", în scopul de a con cu ac es te p r o d u s e sc poate, trec e
întrunit marii la Luxem burg în con
L I M A 16 (Aqerprcs). — tribui la „unirea politică, economică B R U X E L L E S 16 (Agerpres). — Germania occidentală ar dori să se diţii analoge — în absenţa reprezen la o n o u ă i n s ă m i n ţ a r c . E r b i c i d e l c
^ L a B a l c a n i a d a de te n i s de şi socială a larilor lalino-amencane". au c a li t a te a de a d i s t r u g e i n t r - u n
In capitala peruviană, Lima, arc Reprezentanţii permanenţi ai state procedeze la abordarea fondului pro tantului Franţei.
la A l e n a selecţioxiata R P. R o m a - loc sesiunea Parlamcntului lalino-amc- In concepţia adepţilor „integrării", a- lor membre ale Pieţei comune, cu ex blemei, adică să se rezolve problema t i m p s c u r t b u r u i e n i l e si re s
n e a î n v i n s e c h i p a G r e c i e i cu Reacţii oficiale din partea Franlei p e c t i v r e s t u r i l e p l a n t e l o r dc p c .
ricon, la care participă delegaţi din ceasla trebuia să stimuleze dezvolta cepţia Franţei, au hotărît în cadrul finanţării politicii agricole a com uni nu au fost înregistrate pînă în pre
3-0: Ţ l r i a c - K a l o g h e r o p o u l o s 11-9, rea economică şi socială. Activitatea s u p r a f a ţ a sol ul ui , f i i n d ap o i i m e
Argentina, Brazilia, Chile, Columbia, unei reuniuni, care a avut loc joi, tăţii europene în legătură cu care, zent dar, observatorii politici apre
6-3, 1-6, 6-4; M u n n n r e a n u - G a v r i -
Costa Rica, .Guatemala, Panama, Peru, parlamentului a provocat însă, de In ca la 26 iulie să lie convocat totuşi (lună cum sc ştie, a izbucnit criza în ciază că „nu se prevede nici o m o diat r e s o r b i t e dc p a r t i c o l c le d c
lid is 6-1, 6-1, 6-3; M ă r m u v e a n u ,
Salvador, U ruquay şi Venezuela. M e bun început, critici în rîndul opiniei Consiliul ministerial al Pielei com u Piaţa comună. De fapt, însă. nici cei dificare in atitudinea Iranccză faţă de ar gi lă a st f el i n ci t r ă d ă c i n i l e c u l
N ă s l a s e - G a v v i l i d i s , W r g h i r i u 10-12, publice din ţările Amcricii Latine,
xicul şi Paraguavul nu ou trimis de ne, chiar dacă Franţa va refuza să-si lalţi cinci parteneri nu au o slratc- Piaţa comună". Aceiaşi observatori
6-2, 7-5, 1-6. 6-3. t u r i l o r n u au n i m i c de sufe rit.
legaţi la actuala sesiune. Participă, încă la prima sa sesiune, delegaţii au Inm ită reprezentantul. Belgia şi Lu qie comună, de aceea aqenlia France presupun că, şt la 26 iulie, va li adop
E c h i p a R.S.F. I u g o s l a v i a a î n I n A n g l i a au fost f ă c u t e e x p e
de asemenea, observatori din pârlea încercat să evite orice dezbateri care xemburgul, menţionează agenţia Fran Presse apreciază de pe acum că „este tată aceeaşi procedură ca în cazul
t r e c u t c u 3-0 f o r m a ţ i a R P. B u l g a
Statelor Unile. Lucrările sesiunii se puteau fi interpretate ca un atentat la ce Prcsso, şi-au exprimat rezerve fală posibil ca această reuniune să aibă icuniunîi de la Luxem burg — „pro r i e n ţ e cu s u c c e s cu ac es t e r b i c i d
ria si s-a clas at p e p r i m u l loc i e r - desfăşoară in condiţii complexe, In- inlcreselc S.U.A. în Am erica î.atină. dc oocrlumtalea convocării unei a- pc t e r e n u r i c a re n u au fo st a r a t e
m i n i n d n e î n v i n s ă t u r n e u l . numai un caracter nur simbolic". cedura scrisă". Esle vorba de fapl dc
lervenlia S.U.A. în Republica D o m i Totodată, parlamentul a reacţionat scmenca reuniuni dar, in cele din Ştirba cu privire la hotărîrea dc o modalilate, potrivit căreia ceilalţi
$ T u r n e u l i n t e r n a ţ i o n a l f e m i t i m p d c 30 d e a n i R e z u l t a t e l e o b
nicană. dificultăţile Organizaţiei S ta slab la cererea statului Panama de urmă, la insistentele Bonn-ului, R o a se convoca lotuşi la 26 iulie C o n cinci parteneri vor consulta părerea
n i n de $ah dc la B r i a n s k , la ţ i n u t e la r e c o lt el e dc c er e a l e , p o
telor Americane, situaţia internă acu n i se acorda sprijin moral în dife mei şi Maqăî, au acceptat să parti siliul ministerial al Pielei comune, n-a Franţei „prin scris" — Iransmilind
c a r e an lu a t p a r t e 12 c o n c u r e n t e r u m b si v a r z ă n u au f o s t i n f e r i
tă din unele ţări lalino-amcricnne fiind rendul cu S.U.A. privind Canalul P a cipe. provocat nici o surpriză la Paris în- toate documentele in dezbatere de
d i n ş a p t e ţări, a f o s t cistigat de
printre principalii factori care con nama, iar o propunere privind res La reuniunea din 26 iulie, Italia şi trucit, subliniază agenţia France Pres legaţiei franceze aliate la Bruxelles. oa re c el o r dc p e t e r e n u r i l e a r a t e .
ysahisla so v i e t i c ă V a l e n t i n a K o z -
tribuie la aceasta. tabilirea relaţiilor cu Cuba a fost res
l o v s k a i a cu 8.S p u n c t e d i n 11 p o
Parlamentul laiino-amcrican a fost pinsă.
sibile. P c locul doi s-a cla sa t f o
creat la prima întilnirc a parlamen In cercurile opiniei publice lalino-
st a c a m p i o a n ă a U.R .S.S., M a ia BERLIM. dind peslc 8.000 de case. Bilanţul SANTIAGO DE CHILE. Iii la reuniune vor întocmi un ra
tarilor din ţările Aincrieii Latine, amcricane se apreciază că acest or
R a n n i k u — S pt ni cl e. ia r p c locul preliminar al acestei calamităţi, po port. care va fi supus spre exam i
care a avut loc la Lima în decembrie ganism ar pulea juca un i o I poziltv După cum transmite aqenlia A D N , După 58 dc zile. greva celor 2.300
trei A l e x a n d r a N i c o l a u ( I I P . R o trivit surselor guvernamentale dc nare reuniunii miniştrilor afacerilor
1964. La această inlilnire a fost a- in viaţa popoarelor din regiune nu in urma vizitei unei delegaţii a dc muncitori Icxlilişti dc la com pa
m â n ă ) cu 7.5 p u n c te . I n u l t i m a mai dacă s-ar ridica în apărarea in R.A.U. în R.D.G., la 15 iulie a fost la Seul. sc ridică la 20 de morţi, 18 externe ai Turciei, Iranului şi Pakis
r u n d ă , K o z l o v s k a i a a cisligal la doptată „declaraţia dc la Lima" care dispăruţi, 40.000 dc persoane fără nia „Irm as" din Chile s-a încheiat tanului.
stabilea că parlamentul va ii „o or tereselor proprii nu ale vecinului semnat stalului Comisiei culturale
A l e x a n d r a N i c o l a u ( p i u ă a t u n c i adăpost. cu victoria greviştilor. Muncitorii au
ganizaţie democratică permanentă, u- nord-amcrican. mixle şi un plan dc colaborare cul
n e î n v i n s ă ) si R a n n i k u la K l s l o v a . BERLIN.
turală şi ştiinţifică între R.D.G. şi obţinut sporirea salariilor şi satis
A l e x a n d r o N i c o l a u , c a re a î n CARACAS. La 16 iulie a fost dată publicităţii
R.A.U, pc anii 1905— 1066. Planul facerea altor revendicări econo
c e p u t f o a r l e ta re t u r n e u l , i n v i n - G reva şoferilor de taxiuri din ca la Berlin declaraţia quvernului R.D.
prevede lărqirea considerabilă a c o
g t n d pe m a c s l r c l e i n t e r n a ţ i o n a l e pitala Vcnezuelel s-a încheiat cu mice. Germ ane in leqătură cu „legile ex
B o r i s e n k o . E r e l o v a si Lazaret-ici, laborării între cele două state in do cepţionale" din R.F. Germană. Lcqilc
meniile ştiinţei, învătâmintului pu
n-a m a i a v u t ac ee aş i f o r ţ ă d e joc exceplionale, sc spune in declaraţie,
blic, culturii, ocrotirii sănătăţiI şi
s o t e fn ta l, d a r r e z u l t a t u l sân este sint in contradicţie cu obligaţiile
sportului.
m e r i t o r i u , U n i n d c o n t d e v a l o a r e a ce decurq din acordurile dc la Pols-
pa n i c i p a n t e l a r dam şi cu normele dreptului inter
BELGRAD.
I n t r e 18 şi 25 iulie, la B ra z- naţional.
za v i ll c . c a o it a l a R e p u b l i c i i C o n g o După cum anunlă aqcnţia Taniuq,
( B r a z z a v i l l e ) se v a d e s f ă ş u r a p r i la 15 iulie, o deleqaţic a guvernului BERLINUL OCCIDENTAL
m a e d iţ i e a „ Jo cu rilo r s p o r t i v e R S F. Iugoslavia a plecat la W a Autorităţile vcsl-bcrlinczc au con
a f r i c a n e L a ititrcccri por lua shington unde va purta convorbiri firmat in mod oficial marele număr
p a r t e 3.000 dc s p o r t i v i si s p o r t i cu Fondul M onetar International in de atacuri provocatoare ale ullra-
v e d i n 30 de ţâri. P r o g r a m u l cu- legătură cu reforma monetară pre succes, quvcrnul consimţind la o re ANKARA. reaclionarilor vcsl-berlinezi asupra
p r i n d c c o m p e t i ţ i i de a t le t is m , ci co n iz a u în Iugoslavia. De asemenea, ducere de 35 la sulă a preturilor la Experţi ai orqanizalioi reqionale, căii ferate urbane administrate de
cl i sm , no t a ţi e , b o x , f o t b a l si alte delegaţia va duce convorbiri cu rc- piesele auto. Cu toate acestea, g u R D . Germană, in limitele Berlinului
d i s c i p l i n e sp o r ti v e. prezcnlanlli guvernului S.U.A. în vernul a ordonat arestarea conducă constituită la 21 iulie 1964 intre occidental. Potrivit datelor furnizate
Iran, Pakistan şi Turcia, s-au întru
tr-o serie dc probleme din dome torilor sindicatului unit al şoierilor nit vineri la A n k .v a pentru a pro* de Senatul vest-berlinez şl apărute
niul relaţiilor economice reciproce. dc taxiuri pe motiv că ar ii declarat în presă Ia 15 iulie, in primul se
LOTO-CENTRAL o grevă ilegală. Greva şoferilor s-a găti conierinla miniştrilor afacerilor mestru 1965 In Berlinul occidental
externe ai celor trei ţări, program a
SEUL, bucurat dc sprijinul Centralei unite tă pentru 21— 23 iulie tot in capi s-au înregistrat I I cazuri, cind s-a
î.a tragerea din 16 iulie 1965 a muncitorilor şl studenţilor univer
In urma ploilor torenţiale, care au tala Turciei. V o r ii examinate cu creat un pericol penlru securitatea
au fost extrase din urnă urmă căzut in regiunea centrală o Coreei sitari, care au organizat numeroase
toarele numere: de sud, anunţă agenţia Reuter. s-au demonstraţii in favoarea qreviştilor. acest prilej măsurile dc îm bunătă circulaţiei pc calea ferată urbană.
13. II, 10, 70, 27. 19, 76, 15, 7, 31 ţire a colaborării intre cele trei Atacurile sus-mcnţionale au prici
semnalat cele mai mari inundaţii Greva s-a transformat intr-un pro
Premii suplimentare IT A L IA , — In foto: Locuitori din oraşul Romn, porticipînd la ac dîn ultimele decenii. Apele rîunior test împotriva quvernului Lconi şi state. în special în domeniul eco nuit căii ferate urbane din Berlin
88, 15, 25 ţiunea de curăţenie a capitalei, ca urmare a grevei salariaţilor de la Imjin şi Han s-au revărsat, inun- a costului ridicat al vieţii. nomic şl al turismului. Participan- importante pagube materiale.
Fond de premii: 781.553 Ici. M unicipalitalea din Roma, declarală recent în sprijinul revendicărilor lor.
Redacţia şi administraţia ziarului str, Dr. Petru Groza nr, 25, telefon 15 88, 12 75, 15 85, 12 11, Taxa plătită in numerar conform aprobării Di rec ţ i ei Generale P.T.T.R, — nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — T ip a ru l: întreprinderea poligrafică Hunerioara-Deva. I 40 Of*'