Page 65 - 1965-07

asea al IV-lea Congres al Partidului Muncitoresc Bonta

/X
PROLETARI DIN JOATE JĂRILE, U N IŢ I-V Â I fi
!n cinstea marelui evenime -.S
Ü

întrecerea entuziastă lici o locomotivă

a otelarilor cu pierderi

La Hunedoara, în cetatea metalu­ Muncitorii dîn echipă s-au sfătuit, O dată cu creşterea conlinuă a pro­
lui, întrecerea socialistă nu a fost ni­ au descoperit şi valorificat noi re­ ducţiei (Ic cărbuni, fontă, otel s¡ la­
ciodată citit de vie, de entuziastă ca zerve interne care să Ic aducă succese minate, în anii şescnalului a crescut
în aceste zile. Oriunde ai poposi, fie frumoase. Fiecare a venit cu pro­ şi volum ul dc transport pe căile fe­
Ia olelării, furnale, laminoare, fie la puneri chibzuite care in ziua urmă­ rate ale regiunii. Sarcina noastră, a
cocserie sau la fabricile de aglom e­ toare au si prins viată. Cuptorul a lucrătorilor din ram uri tracţiune, a
fost să remorcăm ¡J timp si în de­
rare, hărnicia muncitorilor, preocu­ fost aprovizionat ritmic cu materiale
parea lor pentru sporirea producţiei de calitate mai bună, s-a controlat mai pline condiliuni dc siguranţa a c ir­
de metal, pentru îmbunătăţirea cali­ îndeaproape modul cum funcţionează culaţiei cît mai mulle trenuri, con ­
ANUL XVII. NR. 3262 DUMINICA 18 IULIE 1965 4 pagini, 25 bani tăţii te impresionează mai mult ca agregatul, munca a fost organizată ştienţi ca ifo manca n ) î.vrâ depind
orieînd. Peste tot, în fiecare echipă mai bine. Si rezultatele n-au întîr- în mare mosnr-î realizările muierilor,
Sl schimb, acum, în preajma celui zial să se arate. In dimineaţa zilei ur­ ale sidcrurgislilor şi ale celorlalte
de al IV -lea Conqres a) partidului, mătoare. în 17 iulie, durata şarjei a colective din regiunea noastră. A p r o ­
Vizitele unor delegaţii sosite greqalele sînt exploatate mai raţio­ fost redusă cu o oră si jumătate, ceea pierea celui dc al IV-lea C on gres al
munca este mai bine orqanizată, a-
partidului a dat un deosebii ¿jvînt în ­
ce înseamnă un spor de 50 tone otel.
nal, procesele tehnologice sini res­ Asem enea succese au obţinut si ce­ trecerii pe caro o deslă-oară met ,mi­
pentru a participa la lucrările pectate si aplicate întocmai. Rezulta­ lelalte echipe do otclari. Tot în dim i­ cii şi ioehiştii, lucrătorii dc la înlrc-
tul ? Pe graficele întrecerii se înscriu llnerc. Acest entuziasm a fost con ­
neaţa zilei de ieri, la cuptoarele 3, 2
succese remarcabile, angajamentele şl I, durata şarjelor a fost mai scurtă cretizat în angajamentele pe care.
celui de al IV-lea Congres al P.SIO. luate in cinstea Conqrcsului partidu­ cu 15,55 si respectiv 10 minute. Si ni le-am luat ta începutul anului in
lui sînt depăşite simţitor. întimpinarea Congresului : să depă­
aceasta pentru că la rindul lor, si
Deleqaţiile unor partide comuniste si muncitoreşti, A c u m două zile am fost oaspetele comuniştii Ioon Bogdan, Constantin şim cu 1 la sulă sarcina la tone echi­
invitate la lucrările celui de-al IV-lea Congres al P M . R , otelarilor hunedorenl. La cuptorul 7 Corlaciu si allil, au hotărît ca echi­ valente transportate, să sporim pro­
au făcut o serie de vizite în Capitală şi în Iară. se terminase o nouă descărcare. Prim- pele pe care le conduc să realizeze ductivitatea muncii cu 1,5 Ia sută si
Astfel, delegaţiile Partidului Comunist din Suedia, topitorul A v ra m Opriş aştepta cu ne­ în cinstea Conqresului zile record de să realizăm 12Ü.000 lei economii la
Partidului Comunist Italian, Partidului celor ce muncesc răbdare rezultatul. I se aduce la cu­ producţie, să dea peste plan otel mai preţul de cost.
din Vietnam si Partidului Comunist din Indonezia, au noştinţă că planul a fost depăşit cu mult şi de calitate mal bună. De alt­ Organizaţia de partid a indica!, con­
vizitat noile cartiere de locuinţe si construcţii social* mai bine de 20 de tone otel, întreaga fel, asa cum ne-a declarat inqmcrul ducerii tehnice, tuturor lucrai orilor
culturale din Capitală. echipă s-a bucurat. Mlrcea Pencscu. adjunct al şefului din (h'pou căile de realizare a a n g a ­
— Descărcarea a fost bună, dar să jamentelor: întreţinerea foeomoli vii­
Deleqaţiile Partidului Comunist din Arqentina, Parti­ secţiei O.S.M. II, numai în ziua de
dului Comunist dîn Spania, Partidului Comunist din Uru- nu ne culcăm pe lauri. Putem să lor in bună stare termolehnică. re-
quov, Partidului Comunist din Suedia si Partidului „sm ulgem " cuptorului mai mult otel. ieri s-a preconizat să se dea peste morearea a cît mai muite trenuri su-
M u n cii din Elveţia, au vizitat Rafinăria de la Brazi, lo­ Ie-a spus muncitorilor comunistul prevederi, pe întreaga secţie, circa praîonaîc, utilizarea in mori rajional
A vra m Opris. Secretul ? A p ro v iz io n a ­ 270 tone otel. a locomotivelor in parcurs.
calităţi de pe Valea Prahovei si Muzeul Dollana.
rea mal bună a aqreqatului cu mate­
Oaspeţii au fost însoţiţi de membri ai C C . al P.M.R., Acestor succese li se vor adăuga in l'rm ind indicaţiile or(|*n¡y.ali¡ldr de
riale de calitate, organizarea mai ju­
activişti de pariid. (Aqerpres) zilele ce urmează altele mai frumoase. partid,, colectivoii do muncii al Depo­
dicioasă a muncii, folosirea din plin ului C.F.R. Simen.i a obţinui luna
a timpului de lucru. L. D E M F T E R
de lună reziillale toi mai frumoase.
Manifestări Mai nmStf de 1.300 éesie că nc-am depăşit angajamentele lu ­
Pufem raporta cu jusiificetă mlndrio
ate în înlîm piuarej Congresului : !a
tone echivalente transportate planul
cultural—sportive tale giestie plaa a fost îndeplinit in proporlie de
102,03 la sulă. productivitatea m u n ­
cii a fost realizată în proporţie de
0 L a c l u b u l g n i p u l u i de tat cu „C u p a cel ui d e -a l Angajam entul colectivului dc m un­ globale a fost depăşit cu 634.000 Ici, 104 ta sută, iar la preţul de cost r-j
ş a n t i e r e d i n D e v a , tin erii I V - l e a C o n g r e s al P M . R " . că al E.M, Zlaşti, prevedea printre productivitatea muncii a crescut cu realizat o cco non le dc KO.OOO Ici,
c o n s t r u c t o r i s-a u î n t r e c u t S au I n tll n it s p o r t i v i i aero- altele, ca pînă la C ongresul parti­ 2.9 la sută, s-au extras peste preve­ Demn dc subliniat esle faptul că
i n t r - u n c o n c u r s „Cine Ştie, m o d e l i ş t i d i n r e g i u n il e B a ­ dului să se realizeze 220.000 Ici pes­ deri 1.383 tone talc de bună calitate în primul semestru al anului n-am
ci ş ţi g ă " p e t e m a „R e a l i z ă ­ nat.. B r a ş o v , Cri şa n a, M u ­ te planul valorii producţiei globale, si s-au produs in plus 508 tone talc avut nici o locomotivă care sa lu­
rile o b ţ i n u t e d e p o p o r u l reş A u t o n o m ă M a g h i a r ă şi productivitatea muncii să crească cu măcinat. In întrcaqa perioadă, în creze cu pierderi. Aceasta este o do­
n o s t r u i n a nii şe s e n a l u lu i " . H u n e d o a r a . A s t ă z i , in j u ­ 1 la sută. planul la talc extras să fie fruntea întrecerii s-au situat com u­ vadă a strădaniilor depuse în ve­
rul orei 9, pe s t a d i o t u d C e ­ depăşit cu 330 tone şi* cu 300 tone niştii Petru Mihciilă, M iro n Mu$a —
0 U n m o n t a j l i t e r a r - m u - derea îndeplinirii în mod exemplar
t a te va c o n t i n u a c o n c u r s u l Ia tale măcinat. Critar, Petru Ticula— Cioc, Sabin Si- a angajamentelor luate în întrecere.
zic al a a v u t loc la Casa
la p r o b e l e a c r o b a ţ i e şi Mobilizat de organizaţia de partid mina. si alţii dc la preparare. împre­
ra i o n a l ă d e c u l t u r ă d i n Colectivul nostru dc muncă îşi pro­
m a c h e t e de a v io n. la o însufleţită întrecere, colectivul ună cu ortacii din echipele dc care
H a ţe g , a v i n d ca t e m ă „Noi pune ca pe viitor să dezvolte succe­
Q 40 d e c o n f e r e n ţ i a r i d i n nostru de muncă s-a preocupat în­ le conduc, ei au fost in permanentă
te s l ă v i m p a r t i d i u b i t “. sele obţinute, să facă mereu mai vie
ra i o n u l O r ă ş t i e sc d e p l a ­ deaproape de îmbunătăţirea procesu­ exemple în muncă în vederea reali­
0 A s t ă z i , g r ă d i n a de s e a z ă azi in s a t e le r a i o ­ lui de producţie, de realizarea unor zării anqajamentclor pe care colecti­ flacăra întrecerii socialisto aşa incit
v.ară d i n D e v a v a g ă z d u i n u l u i u n d e v o r s u s ţ i n e e x ­ produse calitativ superioare. Astfel, vul nostru si le-a luat în întîmpina- contribuţia noastră la înfăptuirea di-
f o r m a ţ i i l e a rt i st ic e d i n î n ­ p u n e r i p r i v i n d re al iz ăr ile putem raporta că minerii de la E.M. rca celui de-al IV-lea Conqrcs al reclivelor noului cincinal să fie de­
t r e p r i n d e r i l e şi i n s t it u ţ ii l e p o p o r u l u i n o s t r u in î n d e ­ Zlasli si-au depăşit toate angajam en­ partidului. plină.
o r a ş u l u i c a t e se v o r î n t r e ­ p l in i r e a s a r c i n i l o r celui tele luate în întimpinarea Conqre- Ing M I R C E A T A B A C U T E O D O R P U R D E A
ce i n t r - u n p r o g r a m de c in - d c -a l I l l - l e a Co n gr es . s u l u î : planul valoric al producţiei şeful E.M. Zlaşti şeful Depoului C.F.R. Simcria
te c e şi d a n su r i.
0 P e a e r o p o r t u l Ş e u -
leşti a a v u t loc ieri u n
c o n c u r s d c a c r o - m o d e l e , d o ­
RECUNOŞTINŢA FIERBINTE. p m

PARTID IU B IT !

din Ploieşti, tovarăşul Nicolae Ceausescu, prim-secrelar
M i i sini puţine ceasuri pînă la deschiderea lucrări­
al C C al P.M.R., spunea: „In cei aproape 21 de ani
lor celui de-al IV-lea C on gres al Partidului M u n c ito ­
care au trecut de la eliberare, în România s-au produs
resc Român, eveniment de o deosebită însemnătate in
mari si profunde schimbări sociul-cconomice — - to(d
viata partidului si a patriei socialiste. In aceste ceasuri
noastră a devenit un star socialist cu o industrie în plin
fiecare dintre noi însoţim cu qm dul delegaţii com uniş­
uvint si o agricultură în continuă dezvoltare.
tilor din regiunea noastră — mineri, siderurgicii, co­
Pornind spre piscurile înalte ale comunismului. în a-
operatori fruntaşi, cadre de conducere din aparatul de
cesli ani am străbătut un drum lung si citeodală, ane­
partid $i de stal — care se afla in Capitala patriei draqi,
voios. am învins multe greutăţi si am irecut peste mult*;
astoplăm cu emoţie desfăşurarea lucrărilor car»; vor
obstacole • vorbind la figurat, azi sîntem de peste 9 ori
face bilanţul unei perioade scsrnale de mari înfăptuiri
mai sus dccît in 1938. anul cu cea mai înaltă producţie
şi vor trasa direcţiile mersului viitor spre cele mai
din limnul burgheziei.
înalte culmi ale civilizaţiei si progresii lui. D e su b b ra zd a rea vă n ă c a m p a n ie i d e recoltare a ba şi G a v ril Cociş. Pînă
In următorii 5 ani, proiectul de Directive prevede să
Privim cu mîndrie drumul parcurs de la Cc-nqresul al d m to a m n a an u lu i trecu t a o rz u lu i d c pe în trea g a s u ­ ieri seară ei au raportat
orăbim pasul si să ajungem în 1970 de aproape 16 ori
Ill-lea $i pinâ astăzi $i vedem pulsind de viată uzine mai sus dccit în 1938. a p ă ru t p e c im p ii r o d u l b o ­ pra fa ţă dc 82 ha iar h ă r­ ter m in a rea siriu s u lu i recol­
noi, care transformă chipul patriei, vedem înflorind u-
G indili-vă tovarăşi, în 20 de ani noi am străbătut, ca gat al grînelor. O a m e n ii nicia o a m e n ilo r se m ăsoară tei de p e această suprafaţă.
nit.Atile socialiste ale agriculturii, vedem crescute ca
să spun asa, 9 etape, iar acum ne propunem să străba­ o g o a relo r au m o d e la t acest a c u m în p ro d u c ţia m e d ie La rubrica „recoltat g r iu l"
nişle flori într-o gradina măiastră edificiile sorial-cul-
tem 6 etape în 5 am. Vedeţi in ce ritm trebuie să mer­ rod d u p ă p u te r ile , c erin ţe­ de p e ste 2.000 k g orz la m a i fig u r e a z ă şi alte u n ită ţi
turale. N e impresionează furnalul de 1.000 de metri cubi
gem înainte. Si noi sintem convinşi că vom ajunge
de la Hunedoara, căruia i se spune în întreaga tara cel le yj vo in ţa lor, iar a c u m hectar. P entru încheierea agricole socialiste ca Ră-
chiar ceva mai iute".
mai mare qiqant al fontei ; ne impresionează cuploarele in iu r eşu l întrecerii în c in ­ cu succes a acestei a cţiuni hău cu 75 ha, recoltate,
Acum, în aceste zile. Congresul va dezbate ceea ce
de 400 tone pe şarjă, adevărate uzine de produs otel, stea C o n g re su lu i p a rtid u lu i m e rită e v id e n ţia ţi n u n u ­ S eb eş cu 108 ha, O h a b a
avem de făcut pentru a urca cu certitudine culmile ci­
care si ele întrunesc ati¡butul de cele mai mari din vilizaţiei, pentru a aiunge cit mai repede in societatea se g ră b es c să-i scu rteze m a i ţăranii co o p era to ri de 75 ha etc.
tară ; ne impresionează noile laminoare de la Pcştiş, d r u m u l sp re m a g a zii. O r i­ aici ci şi m eca n iza to rii
dorită de toii — societatea comunistă. La mersul aresta A n g a ja m e n te le ţăranilor
expresie a celor mal noi cuceriri ale tehnicii contem­
vertiginos spre viitor oamenii muncii din regiunea Hu- u n d e ai m e r g e p e c u p r in ­ G h e o v g h e P opa şi G ligor
porane ; nc impresionează Uzina dc preparare a mine­ co o p era to ri d e a sp o ri c o n ­
nedoora sint hotărî fi să pună cu putere umărul. Si-au su l re g iu n ii se recoltează T r if care ziln ic au reco l­
reurilor de la Teliuc, mina Dilja, Fabrica dc produse re­ tin u u p ro d u c ţia la hectar
exprimat această holărire cu prilejul dezbaterii proiec­ d e zor. în tre a g a această tat p în ă la 12-14 ha.
flectare din A lba lulia... In toate vedem roadele minu­ au d e v e n it o realitate. A s t ­
telor de Directive, atunci cind am văzut ca într-o oqlin-
natelor planuri ale partidului, grija permanentă pentru a ctivita te e co ncretizată în Ca o sin te ză p u te m a- fel. c o o p era tive agrico le ca
dă România anului 1970. In proiecte se spune că produc­
soarta poporului si a patriei. ţia de cărbune va trebui să crească, cea de fontă la fel, cîteva cilre lapidare. L u ­ m in ti că p în ă a c u m în cele d in A lb a , O arda. Pvi-
Poporul nostru este conştient că toate înfăptuirile cea de otel la fel... Minerii si siderurqistii hunedoreni crătorii g o sp o d ă r iilo r a g r i­ u n ită ţile agricole socialis­ caz, Şibot. T u rd a ş. A u r e l
sale sînt indisolubil legate de faptul că în fruntea sa au spus răspicat : „V a creste". cole d e stat ra p o rtea ză te d in ra io n u l O ră ştie o r ­ V laicu şi altele, care au
păşeşte ferm si sigur conducătorul încercat — partidul Congresul al IV-lea al partidului va dezbate şi pro­ ter m in a rea s tr în g e n i re­ z u l a fo s t strîn s d e p e 651 te r m in a t reco lta tu l orz.u•
marxist-lcmnisl. Călâuzindu-se după învăţătura marxist- iectul de Statut al Partidului Comunist Român. D o c u ­ co ltei d e orz de to a m n ă p e ha. ceea ce r e p r e zin tă 96,3
Jnninislă. întruchipînd întreaga înţelepciune a poporu­ ment de importantă primordială în viata partidului, le­ toate cele 4.209 hectare c u l­ la su tă d in su p ra fa ţa c u l­ lui cu cîteva zile în urm ă.
lui, îmbinînd aprecierea lucidă, realistă a forţelor si gea sa fundamentală, Statutul exprimă consecventa tiva te iar a c u m lucrează la tivată. au o b ţin u t o p ro d u c ţie m e ­
resurselor existente cu încrederea în avînlul creator neabătută cu care partidul nostru veqheazâ în conti­ s trîn s u l o rz u lu i d e p r im ă ­ dic în tre 2.000 şi 3.200 k g
al maselor, partidul nostru pune de fiecare dată în fata nuare la aplicarea normelor si principiilor marxist-le- vară. D ar să p o p o s im şi in altă la hectar.
oamenilor muncii sarcini care corespund cerinţelor o- niniste cu privire la activitatea partidului revoluţionar, p a rte a regiunii. La c o o ­ A s e m e n e a veşti îm b u c u ­
bicclive ale progresului istoric al tarii şi pot fi pe de­ reflectă schimbările calitative intervenite în viala parti­ A c e e a şi p re o c u p a r e e x is ­ p era tiv a agricolă d in Şoi- rătoare co n tin u ă să ne s o ­
plin realizate, trasează direcţii care se contopesc cu dului, a întregii noastre societăţi, stadiul actual al m uş. dc pildă, s a trecut mmm
tă şi în co o p era tiv e le a- sească d m to a te u n ită ţile
năzuinlele întregului popor. luptei poporului pentru construcţia socialismului. Iată cu toate fo rţele la reco l­
gricole d e p ro d u cţie. Ieri. agricole socialiste d m r e ­
Tocmai de aceea, întregul popor acţionează sirius unit dc ce comuniştii din reqiunca noastră au primit proiec­ ta tu l g r iu lu i. T arlaua de 1
în jurul partidului, răspunde prezent la orice chemare, tul de Statut cu un deosebit entuziasm si aşteaptă cu la C eo a g iu , fo to r e p o rte ru l 17■ ha situ a tă lin g ă şosea g iu n e, E le d o v e d e s c e n t u ­ I * 1 V i
munceşte cu avînl pentru înfăptuirea programelor tra­ nerăbdare clipj cind se vor putea numi membri ai n o stru a im o rta liza t pe p e ­ a fo st lu ată cu asalt dc z ia s m u l cu ca te şi o a m en ii Mecanizatorul Cornel U n gu r de la cooperativa agri­
sate. Perioada premergătoare C ongresului al IV-lea s-a Partidului Comunist Român. m u n c ii d e p e o g o a re ititîm- colă din Soim us lucrează dc zor la strinsut furajelor
caracterizat pnntr-o atmosferă de puternic entuziasm cu M îin e se deschid lucrările Congresului. G in d u l nos­ liculă m o m e n tu l încheierii m eca n iza to rii T ra n d a fir Su- p in â C o n g re su l p a rtid u lu i. cu ajutorul unei combine de siloz.
care oamenii muncii au luptat pentru realizarea exem ­ tru zboară către Bucureşti, acolo unde se scrie o pagină
plară a sarcinilor de plan si a angajamentelor luate în dc aur in istoria patriei. Oamenii muncii din reqiunca
întrecerea socialistă. Astăzi, minerii, siderurqişlii, cons­ noastră îsi exprimă hotărîrea de a contribui cu toată e-
tructorii, cooperatorii si ceilalţi oameni ai muncii din nerqia si capacitatea, cu talentul şi elanul lor la înfăp­ A INTRAT IN
regiunea Hunedoara raportează partidului iubit impor­ tuirea sarcinilor trasate de partid, exprimîndu-şi în a-
tante depăşiri de plan, economii suplimentare la pre­ co.st M recunoştinţa fată de cel ce ne conduce pe dru­ Fabrica de produse lactate Llvezeni
ţul de cost, recolte bogate, noi fapte dc eroism în în ­ mul victoriilor. FUNCŢIUNE
trecerea socialistă ca expresii ale dorinţei fiecăruia de
a-si manifesta dragostea si ataşamentul fală de încerca­ L a c o n f l u e n ţ a c e l o r d o u ă capsat. C a p a c i t a t e a d e
tul nostru conducător — Partidul M uncitoresc Român. Jiu ri, u n d e cu c iţ i v a ani s p ă l a r e şi i m b u t e l i e r e a a -
Furnaliştii. din Hunedoara si Călan raportează că lu­ in u r m ă c op iii b a t e a u m i n ­ ce s tc i m a ş i n i es te de 6.000
crează în prezent cu indici de utilizare cu 49 la sulă gea, s-a c o n s t r u i t u n a di n de sticle pe oră. In t o a te
mai mari decît coi realizaţi în 1959, depăşind în acest ce le m a i m o d e r n e f a b r i c i s ec ţii le i m p r e s i o n e a z ă i n
fel prevederile Conqresului al Ill-lea ; otelarii raportea­ d e p r o d u s e la c t a t e d m re ­ m o d d e o s e b i t c u r ă ţ e n i a ,
ză un succes asemănător, la care adaugă faptul că pro­ giu n e. u t i l a j e l e d e maltei teii ni ci -
duc mărci de oteluri ale căror caracteristici se ridică D c c u m i n tr i în i n c i n t a tale, a u t o m a t i z a r e a şi m e ­
la nivelul produselor similare de dc plan mondial. M i ­ Ifllfe. clăd irii d e b e to n şi sticlă c a n iz a r e a a p r o a p e com]>le-
nerii din V a le a Jiului raportează că în perioada dinlre a t e n ţ i a ţi-e a t r a s ă de f r e a ­ tă a î n t r e g u l u i p ro ce s t e h ­
: m t ~ * > w a t n n r n m ă t u l m u n c i i . O h a l ă i m - nologic.
cele două Congrese au sporit producţia cu 1,9
milioane tone de cărbune si productivitatea muncii cu ■ « ■ 't p u n ă t o a r e cu a p a r a t e şi ..Pe h a r t a i n d u s t r i a l ă a
44 la sulă. depăşind si oi prevederile înscrise în planul m a ş i n i m o d e r n e . A i c i se V ă ii J i u l u i a a p ă r u t u n n o u
f a c e r e c e p ţ ia şi a n a l i z a l a p ­ o b i e c t i v al i n d u s t r i e i n o a s ­
de sase ani pentru industria carboniferă. Constiuclorn
telui, apoi, pe ca lea c o n d u c ­ tre socialiste. A l ă t u r i d e
din Hunedoara sînt mindri că au acumulat o aseme­
telor, i n t r ă la se cţi a d e m i n a Dilja, P a ro şe n i , d e
nea experienţă care le permite să execute lucrări do
p a s t e u r i z a r e şi n o r m a l i z a ­ U z i n a d e p r e p a r a r e a c ă r ­
calitate si în termen scurt ; în buchetul dc succese pc
re. C u a j u t o r u l u n o r p o m ­ b u n e l u i Co roe şli. d e g r u p u l
care îl oferă în dar partidului, ei au prins o minunată
pe p u t e r n i c e l a p t e l e esle de I50 M W dc la Parnşmnî.
floare : cuptorul Siemens Martin nr. 8, dc 400 tone pe
r e f u l a t în c i s t e r n e de cite F a b ri ca dc p r o d u s e la cta te
şarjă, a fost du s în funcţiune cu 39 de zile mai devre­
15.000 de l d e u n d e se t r e ­ d i n L i v e z e n i sc î n s p i c ra
me, realizîndu-se pe această cale o producţie suplimen­
ce la i m b u t e l i e r e şi s p r e o n o u ă re al iza re a
tară de peste 30.000 tone de otel.
secţiile d e i a u r t , b r î n z ă şi m u l u i n o s t r u p i r c n - u t u n
Acum, cind îşi începe lucrările cel de-al IV-lea C o n ­ unt . I n t r - o a ltă h a l ă a p r o ­ p i o n u l de 6 ani, o vr.au
qres al partidului, cînd coi mai buni fii ai tării s-uu u- pi ată tc i n t i m p i n ă o m a ­ r ea liz a re m e n i t ă să c o n t r i ­
dunat la marele for, înlrequl nostru popor îşi simte şin ă a s e m e n e a u n e i turbine b u i e la î m b u n ă t ă ţ i r e a c o n ­
inima plină de bucurie; pentru ceea ce am dobindit. e lec tr ic e F.ste m a ş i n a a u ­ l i n u ă a n i v e l u l u i de trai
pentru perspectivele minunate d c care ni le deschide t o m a t ă p e n t r u s p ă l a t u l al c el o r ce m u n c e s c .
proqramul prezentat de partid. sticle lor , iar a l ă tu r i m a ­ F. G L I G O R E Ş T E A N U
La adunarea oamenilor muncii de la Uzinele „L M a i " şina p e n t r u î m b u t e l i a t şi Foto : N. M O L D O V F A N U