Page 68 - 1965-07
P. 68
fag; 4 ' Drumul socialismului rtr; 3282
Incidente rasiale SCURT
în Alabama
NEW YORK 17 (Agerpres). —
In cursul unei manifestaţii în fa MONTREAL.
voarea integrării rasiale, care a avut Cea dc-a 15-a adunare a Orga
nizaţiei aviaţiei civile internaţio
loc la Greensboro, statul Alabama, nale. care îşi desfăşoară lucrările
14 negri au fost răniţi dc politie; 4 la Montreal în Canada, a adoptat
dintre ei au trebuit să fie internaţi vineri o rezoluţie condamnînd
politica de apartheid promo
la spital. Agenţiile de presă menţio
de
vată
Republicii
guvernul
Parafarea unui nou Acord comercial de durată 6RECI>: Noul premier Athanasiadis Novas Hallstein nează că la împrăştterea manifesta Sud-Africanc. In favoarea rezolu
între R. P. Romană şi Republica Austria ţiei poliţişti» au fost „ajutaţi" de „con- ţiei au votat 39 de ţări reprezenta
te la conferinţă, iar împotrivă nu
adică rasişti,
tramanifcstanli albi",
In urma discuţiilor purlolc Snlrc 9 rior de către ministrul comerţului ex a prezentat lista guvernului intenţionează înarmaţi cu bastoane şi diferite ar mai R.S.A. Un număr de 40 de ţări
s-au abţinut, iar 20 erau absente in
iunie si 17 iulie la Viena, a fosl pa terior al tării noastre şi ministrul fe me. Manifestaţia fusese organizată de momentul votării.
rafat la 17 iulie 19G5 un nou A cord deral pentru comerţ şi reconstrucţie ATENA 17 — Corespondentul A- du-i un credit în timp pentru a avea populaţia de culoare în sprijinul re
gerpres, C. Alexandroaie, tran sm ite: posibilitatea să-şi demonstreze capa
comercial dc durată, valabil de la 1 al Austriei. să demisioneze vendicărilor sale privind condiţiuni MOGADISCIO.
ianuarie 1966 la CI decembrie 1970, Ca urmare a celor convenite, schim După o scurtă perioadă de activi- cităţile". Ziarul îi cere lui N o v a s „să
Acţiunile agresive ale S.U.A. in
ini re R.P. Română şi Republica A u - burile comerciale dintre cele două tale de culise, noul premier al Greci restabilească legalitatea şi libertăţile mai bune de mtMicâ şi înscrierea mai Vieinamul de sud şt R.D. Vietnam
abolite de Papandreu şi să reîntoarcă
sti ia. lări se vor dezvolta in continuare. ei, Athanasiadis Novas. a reuşit să-si BONN 17 (Agerpres). — rapidă în registrele electorale. trebuie considerate drept crime dc
A co rd u l urmează a fi semnat ulte (Agerpres) formeze guvernul, alcătuit numai din starea de lucruri din timpul condu Presa vest-germană de vineri, ocu- Tot in Alabama un negru a deve
15 miniştri si miniştri adjuncţi, ur- cerii lui Karam anlis". Ofertele făcute război, a declarat Aii Djumale,
mind ca in următoarele 12 zile, dacă de partidul de dreapta E R E şi reven pîndu-se de criza Pieţei comune re nit victima violentelor rasiale. Wit- preşedintele Partidului Congresul
latează că preşedintele Comisiei Pie
yiEjjai: forţele patriotice au scos va considera că poale obţine votul dicările sale îşi eu originea în consi lei comune, Walter Hallstein, inten liam Brewster, în virsta de 38 de ani, naţional socialist tuind cuvîntul la
un mitinq la Mogadiscio. El a che
de încredere, să se prezinte in par
deputaţilor
derentul că majoritatea
în timp ce se înapoia dc la Anniston,
lament. de centru au refuzat pînă în prezent ţionează să-şi dea demisia din funcţia unde participase la un miting pentru mat quvcrnul Republicii Somalia
pie care o deţine.
să condamne cu vehemenţi acţiu
Este semnificativ faptul că unii mi
să accepte colaborarea cu noul g u
in luptă un batalion al trupelor niştri girează afacerile a două şi chiar vern. In timp ce 12 miniştri depu tătorul de cuvînt al guvernului vesl- integrare rasială, a fost grav rănit nile agresive ale imperialiştilor a-
Agenţîa Reuter menţionează că pur
cu focuri de revolver. El fusese ur
trei ministere, fapt interpretat de ob
neau jurămintul vineri la Atena, Pi
servatorii politici ca o dovadă că, reu, Salonic, Irakleon, Palras si alte qerman, Karl Guenther von Hase, a mărit de o maşină ai cărei ocupanţi mericani.
quvernameniale au reuşit in cursul primei zile a lunii putut găsi deputat» ai Uniunii de cen oraşe aveau loc uriaşe demonstrat»» refuzat vineri orice comentariu în au tras asupra lui din plină viteză, BRASILIA.
pentru moment, noul premier nu a
legătură cu eventuala demisie a lui
Senatul brazilian a adoptat cu
iulie, in atacul întreprins asupra ba
în favoarea fostului premier Papan
zei americane de la Da Nang, din tru dispuşi să rişte un vot de neîn dreu. In fruntea manifestaţiilor de Hallstein. după care au dispărut. 29 voturi, contra 13, acordul dc
H A N O I 17 (Agerpres). — provincia Qu anq Nam, să distrugă 47 credere în parlament. Această apre pe străzile Atenei se aflau numeroşi garanţii încheiat cu guvernul ame
In cursul unor lupte, în apropiere de avioane americane, să avarieze ciere este confirmată de însăşi de deputaţi ai Uniunii de centru şi ai rican. care pune la adăpost pe ca
de Bau ftenq. la aproximativ 55 km 3 rampe de lansare şi să scoată din claraţia pesimistă făcută dc premie partidului E D A . In unele oraşe de pitaliştii americani in caz de na
nord de Saiqon, anunţă Agenţia V N A , luptă 193 soldaţi inamici. rul Athanasiadis Novas. după prima monstraţiile s-au transformat în cioc ţionalizări sau exproprieri. Mai
citind agenţia „Eliberarea", forţele reuniune a cabinetului, cînd a arătat niri violente cu politia care, la or mul(l senatori, care au votai îm
☆
patriotice au scos complet din luptă H A N O I 17 (Agerpres). — că guvernul său «nu va opune in dinul ministrului de interne, Tumbas, potrivă, apreciază că acordul de
un batalion al trupelor guvernam en M isiu n ea de legătură a Înaltului nici un caz rezistentă posibilităţii de a folosit bastoane de cauciuc şi gaze garanţii braziliano-american va a-
tale sud-viclnamezc. Agenţia menţio Comandam ent al Armatei Populare realizare a unei soluţii mai bune a lacrimogene. Aproape 200 de răniţi sl dinei şi mai mult dependenţa eco
nează că acesta este al 21-lea bata Vietnameze, anunţă agenţia V N A , a problemelor politice pe care ar p r o - . 120 de arestaţi este bilanţul tulbură nomiei braziliene dc monopolurile
lion inamic distrus dc forţele de eli adresai la 17 iulie un protest C om i pune-o Uniunea de centru". rilor de vineri. nord-amcricanc şi va avea conse
berare dc la începutul acestui an. siei internaţionale dc supraveghere In legătură cu formarea noului g u „Executînd ordinele guvernului, cinţe negative asupra dezvoltării
In cursul luptelor au fost caplurali şi conlrol din Vietnam, in care se vern, cotidianul „To V im a " relevă scria ziarul de centru, „To Vim a", ţării. Acordul urmează să fie su
numeroşi prizonieri, precum şi o arată că la 16 Iulie, mai multe forma că, „pentru prima oară în analele po comportarea de vineri a politiei a pus, de asemenea. Camerei Depu
mare cantitate dc arme, muniţii si c- ţiuni de avioane americane au pă litice greceşti, erau oferite ministere amintit r»e perioada cînd se afla la taţilor. Agenţia Prcnsa Latina rela
şi nu se , găseau amatori. A u fost
chipament militar. Printre cei ucişi truns din nou in spaţiul aerian al convinşi să devină miniştri, continuă putere Karamanlis. A u fost maltra tează că se aşteaptă ca in Camera
se află si militari americani. R.D Vietnam, bombardind şi milra- taţi bătrîni, femei, copii si chiar tu Deputaţilor noul acord să intim-
ziarul, unii deputaţi al Uniunii de rişti străini". A u fost alacali fotore
☆ liind mai multe regiuni populate din centru care, in condiţii normale, n-ar pine o împotrivire mai marc.
H A N O I 17 (Agerpres). — provinciile Thanh Moa, N q h e A n şi fi avui niciodală nici cea mai mică porteri ai televiziunii din R.F.G., A n
Agenţia dc presă Eliberarea, cilală H a Tinh. In aceeaşi zi, avioanele a- glia, Franţa, Italia şi cei ai agenţiei RABAT.
de agenţia V N A , a făcut cunoscut la mericano au bombardai capitala pro şansă să devină miniştrii. UP1, ziariştii străini şi greci. A u fost Un comunicai, publicat la Rabat
Presa partidului de dreapta ERE,
)6 iulie, că forţele Frontului naţional vinciei Yen Bai, pentru a opta oară subliniază lot mai insistent că depu bătu li deputaţii de centru Alevras şi vineri, in urma tratativelor duse
de eliberare din Viein am u l dc sud în ultimele opt zile. taţii de dreapta vor sprijini prin vo Papaniolu, fostul secretar general la recent între Maroc şi Piaţa co
Ministerul Prevederilor Sociale, Ka-
iul lor noul guvern al centrului, dar kalamanlis, precum şi deputaţii ED A , U .R S .S . - La 21 iulie se îm p lin e s c 25 d e a ni de la in sta u ra rea P u mună cu privire la eventualitatea
asocierii acestei ţări la C.E.E., ara
CUI!|IY •• Reuniunea Consiliului Naţional că acesta va Irobul să dea dovadă Prilakis şi Kirkos. In piaţa „Silag- terii S o v ie tic e in L eto n ia . In aceşti ani. capitala rep u b lic ii s-a d e z v o lta t tă că s-a căzui dc acord ca in luna
că va duce o politică fundamental
mn" din Atena studenţii atacaţi de
opusă celei duse de guvernul prcce- politie au ridicat o baricadă în apro şi s-a tr a n sfo r m a t. A u fo st c o n s tru ite o serie de n o i în trep rin d eri, in octombrie să fie organizată o nouă
rundă a acestor tratative.
al Partidului Socialist S. F. !. Ó. denl. Ziarul de dreapta „A kropo lis" pierea unul şantier de construcţii. stitu ţii cultu ra le, in s titu ţii de în v â ţâ m în t. au fo st c o n s tr u ite n oi ca rtiere
sublinia, printre altele, că „vom ur-
M a i mulie automobile au fosl răstur
d e lo cu in ţe.
mări cu simpatie noul guvern, dîn- nate pentru a opri atacul politiei. In fo to : In fa ţa p ie ţii cen tra le d in R ig a . WASHINGTON.
P A R IS 17. — Corespondentul A g e r )cs Moch, este Inlilulată: „Moţiune La 16 iulie, Consiliul ministerial
pres, G eorges Dascal, transmite: pentru Federaţia democral-socialistă". al O.S.A. a fost sesizat de o pltn-
Conform hotăririi celui de-al 55-lea rea Federaţiei numai din partide, for Sudan: o nouă reuniune gere a guvernului haitian, care
Moţiunea aceasta prevede constitui
C on gres al Partidului Socialist S.F.I.O, pretinde că dc pe teritoriul Repu
duminică şi luni se reuneşte la C lichy malii, grupări şi cluburi dc aparte blicii Dominicane se pregătesc „în
Consiliul National Extraordinar al nenţă sau afiliere socialista, si insista Consiliul de Securitate va relua marţi cercări dc subversiune" împotriva
parlidulul. V o r participa conducătorii asupra apărării laicitălii învălăm îniu- a „m esei rotunde“ regimului haitian. In cursul şedin
99
partidului, deputaţii si cei 05 dc se lui. Cealaltă moţiune, prezentată dc ţei, reprezentanţii Columbiei, Costa
cretari ai federaţiilor departamentale. partizani» lui G a slo n Delfoire, fără a K M A R T U M 17 (Agerpres). — ridional, în mod special, în provinciile dezbaterile în problema dominicană Ricăi şi statului Chile au declarat
La ordinea zilei este un singur punct : fi semnală insă de acesta, este inti Aripa dc stînga a partidului U n iu llahr-EI-Ghazal si Equaloria. Partidul că şedinţa nu este îndreptăţită să
.A p licarea hotăririi congresului al tulată : „Moţiune pentru Federaţie" nea naţională africană sudaneză S.A.N.U. va încerca să convingă pe discute dccit situaţia din Republi
55-)ca privind Federaţia democrat-so- si reia ideea unei federalii toarte (S.A.N.U.) a cerut de urgentă c o n v o toţi conducătorii partidelor politice N E W Y O R K 17 (Agerpres). — financiar, menit să rezolve nu numai ca Dominicană, acesia fiind sin
cialistâ“. V o r fi examinate măsurile largi, incluzînd şi M.R.P. Autorii a- carea celei de-a doua sesiuni a C o n din Sudan, alît ce» din nord cît sî coi Preşedintele C onsiliului de Secu- „gravele probleme decurqind din cri gurul punct dc pe ordinea de zi a
ce urmează să fie luate după retra (('slei moţiuni, printre care se num ă ferinţei „mesei rotunde", în vederea din sud, dc necesitatea unei noi reu lilatc, P. D. M orozov, reprezentant za actuală", ci să elimine şi „deficien sesiunii.
gerea candidaturii lui Gastón Deffcrre ră G eorges Brulellc, secretar general reglementării silualici din provinciile niuni care să găsească o soluţie ra permanent adjunct al Uniunii S o v ie tele fundamentale care apasă asupra
la alegerile prezidenţiale, datorită c- adjunct al partidului şi A lbcrl Ga- meridionale ale tării, anunlă agenţia pidă problemei sudului. Inlr-o decla tice, a convocat C onsiliul dc Secu economiei dominicane încă înainte de LUXEMBURG.
secului creării Federaţiei dcmocral- zier, membru al comitetului di France Presse. Unul din secrelarii a- raţie făcuta presei, acelaşi reprezen ritate pentru marii, 20 iulie, spre a re criza actuală". înalta autoritate a Comunităţii
socialistc, alcătuită din stingă nect- rectorial. recomanda ca proble ccslui partid, Philiph Obanq. a fă tant al partidului S.A.N.U., a declarat lua dezbaterile asupra situaţiei din In ce priveşte acuzaţiile privind europene a cărbunelui şi oţelului,
munîstă si M.R.P, ma lajcilălii învătămîntului să nu cut cunoscut vineri că Comitetul exe că qruparea sa politică socoteşte că Republica Dominicană. O cerere în a- asasinarea deţinuţilor şi -iile atroci se va inlîlni pc viilor dc două ori
i / o t li .prezentate două moţiuni. figureze in programul (ederatiei cutiv al S.A.N.U. a hotărît trimiterea reglementarea situaţiei din provincii- cest sens a fost prezentată de m in is tăţi. raportul, core se referă la pe pc an, cu reprezentanţi ai guver
Prima moţiune, semnală de G u y Mon şi admit ca fuzionarea partidelor ce unei de.ţegalii la primul ministru su hi meridionale reprezintă o problemă trul afacerilor externe al guvernului rioada 19 iunie — 15 iulie, afirmă că nului japonez in vederea exami
vor constitui federaţia să nu fie o nării problemelor legate dc in-
tei, secretarul general al partidului danez. M ahqcub, pentru a-i cerc con- internă a Sudanului şi, ca atare,’ nu constitutionalist din Republica D om i „nu a-fost posibilă — examinarea a-
condiţie a realizării ei, ci o problemă simtămînlul. Secretarul partidului dtistrta siderurgică mondială. Un
şi dc mai mulţi conducători ai S.F.I.O., mai poporul sudanez are dreptul să nicană, Curv, Intr-o scrisoare adre ccslor cazuri". purtător de cuvint al înaltei auto
ce urmează să fie rezolvată mai tir- S.A .N U. a declarat că situaţia se a- hotărască. sată preşedintelui Consiliului de Secu
printre care A u q u slin Laurent şi Ju- ziu. gravează din zi în zi In Sudanul me- De la Khartum s-a anunţai, de fl- ritate. Pe do altă parte, la W ashinqlon, rităţi a declarat ci prima iutii-
un purtător dc cuvint al Casei Albe, nire de acest gen va avea Ioc la
semenea, că W illia m Denq, preşedin Pe de altă parte, intr-un raport adre a afirmat că „toate aspectele" si slîrşitul lunii septembrie, la Lu
tele aripii de stingă a partidului sat Consiliului dc Securitate, secretarul tuaţiei din Republica Dom inicană au
S.A.N.U., care se află acum la Acera, general al O.N.U., U Thant arată că re fost examinate la o reuniune a pre xemburg. Cu acesl prilej vor ii
examinate probleme legate de si
¡ 9 ® 1 * 1 urmează să se reîntoarcă de urqenţă prezentantul său în Republica D om i şedintelui Johnson şi o principalilor tuaţia pieţelor dc desfacere, a re
i la Kharlu m pentru consultări cu alţi nicană, Jose A nton io Mayobre, con săi colaboratori, care au ascultat un
lideri politici in legătură cu situaţia sideră „esenţială" o rezolvare politi raport al lui Ellsworth Bunker, re zervelor dc materii prime, de dez
voltarea tehnică şi de activitatea
M T V din sud. că a crizei dominicane intr-un scurt prezentantul S.U.A. în Com isia de de cercetări.
E * Autorităţile din Khartum au pus v i timp pentru a se pune capăt încordă mediere a O.S.A. din Republica D o m i
^ M a r i l e s t a d i o a n e a le c a p i neri în libertate pe Luigi Adok. fost rii existente. Potrivit lui Mayobre, o
talei v o r g ă z d u i a st ă zi n u m e r o a membru al Consiliului Suprem al S u asemenea rezolvare politică ar trebui nicană. La reuniune au mai partici NEW YORK.
se m a t n f e s t ă r i s p o r t i v e iii e h in a t e danului, unul din liderii p o h te i su să lic insolită de un program de asis pat secretarul de stat Dean Rusk Nclson Roekefeller, guvernato
c e l u i d e - a l l V - l e a C o n g r e s al dişti. tentă urgentă tn domeniul tehnic şi şi C v ru s Vance, subsecretar la M i rul statului New York, a anunţat
P .M R P e s t a d i o n u l R e p u b l i c i i , nisterul Apărării. că intenţionează să ceară din nou
c u î n c e p e r e d e la o ra 17,30, se v a congresului Partidului republican
d e s f ă ş u r a u n bo g a t p r o g r a m s p o r desemnarea sa drept candidat pre
t i v c a re v a c u p r i n d e m e c i u r i d e După întrevederile de Gaulie-Saragat Declaraţia ministrului zidenţial la alegerile din 1968.
f o t b a l , d e m o n s t r a ţ i i d e călărie, După cum se ştie. la congresul
c i c l i s m şi a e r o m o d e l i s m . L a ora din anul trecui, Roekefeller a lost
R O M A 17. — Corespondentul A g e r despre crearea upilălii politice numai afacerilor externe al
20 spectatorii vor putea asista inlrinl dc senatorul Barry Gold-
pres, G iorgio Pastore, tra n sm ile : a „celor sase", în timp ce de Gaulle
la sosirea ş t a f e t e i „I n î n l i m p i n a - waier, care a fosl desemnat can
Presa italiană de sîm bălă acordă vorbea despre „Europa europeană". icii Somalia
re a c el u i d e - a l I V - l e a C o n g r e s al didai prezidenţial republican. Roc-
spatii ample întrevederii dintre pre In urma întrevederii, scrie ziarul, „nu
p a r t i d u l u i ", ş t a f e t ă c a re a s t r ă b ă kelellcr mai are doi ani pinâ ta
şedintele Frânte», de Gaulle, si pre există nici un semn deosebit de apro
t u t î n t r e a g a ţ a r ă p u r t i n d m e s a j u l MOGADISCIO 17 (Agerpres) — Încheierea mandatului său de gu
şedintele Italiei, Saraqat, care au a- piere a ideilor celor doi". Concepţiile
d e r e c u n o ş t i n ţ ă f a ţ ă d e p a r t i d a Ministrul afacerilor externe al Re vernator.
bordot situaţia din Piaţa comună, deosebite ale celor doi interlocutori
t i n e r e t u l u i p a t r i e i n oas tre . publicii Somalia, Ahmed Yusuff Dua-
după întreruperea tratativelor de la asupra Pieţei comune şi unităţii po
U m i l d i n p u n c t e l e d e a t ra c ţi e leh. care l-a însoţii pe primul minis BONN.
Bruxelles, penlru crearea unui fond litice europene au fost subliniate şi
'din c a d r u l m a n i f e s t ă r i i d e la tru Abdirazak Hali Hussein in vi La 16 iulie. Tribunalul din Kirl-
agricol comun al „celor şase". în comentariile ziarelor „11 Tempo" şi
s t a d i o n u l R e p u b l i c i i v a fi p a r t i „La Stampa". „Italia ş» Franţa urmea zita pe care a făcut-o in R P. Română sruhe (R.F.G.), care a judecat „pro
d a d e f o t b a l d i n t r e e c h i p e l e Di- Deşi subliniază atmosfera cordială şi în Italia, s-a înapoiat in patrie. cesul disciplinar" al fostului pro
a întrevederii, presa italiană — in ză astăzi în politica externă două
n a m o B u c u r e ş t i , c a m p i o a n a ţării Răspunzînd, la sosirea sa, la între curor general al Germaniei occi
totalitatea ci — afirmă că rezultatul drumuri care nu coincid întotdeauna.
şi Ş t i i n ţ a C l u j , c lş li g ă l o a re a .,C u bările ziariştilor, Dualeh a făcut apre dentale, Franckcl, l-a achitat.
acesteia „nu a dus la deblocarea cri Nu ne aşteptam la rezolvarea proble
pei'* R.P. R o m â n e . I n d e s c h i d e cieri pozitive asupra vizitei primului Franckcl a deţinut postul de pro
zei Pieţei comune". Ziarul „II M e s- melor, în urma convorbirilor celor
re, se v o r i n l i l n l f o r m a ţ i i l e Ş t i i n ministru al Somaliei în România. După curor general din martie pînă în
saggero" subliniază că Italia „nu se doi şefi de state", subliniază „La
ţ a T i m i ş o a r a şi S i d e r u r g i s l u l C a Stampa". cum se arată în comunicatul comun iulie 1962 şi a fosl nevoit să de
laţi. aştepta la un miracol după con vo r semnat la Bucureşti, a spus cl, între misioneze după ce s-a descoperit
birea de la Courm ayeur". „Întrevede In comentariul său, ziarul „L'Unita"
I n t e r e s a n t e c o n c u r s u r i s p o r t i v e cele două ţări vor li stabilite în cu- că el este un fost jurist nazist care.
rea a permis, totuşi, ca polemica în
şi d e m o n s t r a ţ i i d e h a n d b a l , scrie că „In limp ce tunelul uneşte rînd relaţii diplomatice, iar România a participat la pronunţarea de
tre Roma şt Paris să fie atenuată în-
lu p te , j u d o . volei, f o tb a l , tir vor cele două ţări, politica dusă de a- va trimite în Somalia specialişti în condamnări la moarte împotriva
tr-o oarecare măsură", scrie articolul.
m a i avea loc la stadioanele T i ceslea le separă. Preşedinţii de Gaul domeniul tehnic. adversarilor regimului hillerist. In
n e r e t u l u i . C i u l e ş t i şi la p o l i g o O rgan ul partidului democrat-creştin, le şi Saraqat au constatat această Referindu-se la vizita neoficială a loc să-l judece pe Franckel ca pe
n u l T u n a r i . „11 Popolo" observă că şi cele două realitate şi au consemnat-o în mod delegaţie» somaleze in Italia, minis I un criminal nazist, tribunalul i-a
discursuri rostite la deschiderea tu trul de externe somalez a menţionat adus numai acuzaţia „disciplinară*
IT A L IA . — In nord»il Italie» a avut loc de curînd un uragan foarte public în discursuri, precum şi în
+ A n u l ac es ia . i n t r e 10 şi 16 nelului M o n l Blanc au avut tendinţe că această vizită a avut drept scop — de a fi încercat să-şi ascundă
o c t o m b r i e , in M e x i c se v o r d e s puternic. La primele statistici s-a constatat că peste 100 de persoane au diferite. Preşedintele Saraqat vorbea întrevederea de vineri". întărirea relaţiilor italo-somalczc. trecutul nazist.
fosl răniţi', 12 oinorile, iar un număr foarte mare de clădiri s-au prăbuşit.
f ă ş u r a p r i m e l e î n t r e c e r i p r c o l i m -
Num eroase automobile care circulau pc Aulostrada Soarelui au fost pro
p i c e in v e d e r e a J o c u r i l o r d i n
1968. C o n f e d e r a ţ i a s p o r t u r i l o r d in iectate pe cîmp. De asemenea, s-ou rupt firele dc electricitate şi a fost PUTERNICE INUNDAŢII INTERVENŢIE CHIRURGICALA IN GRUZIA: 62.000 DE LOCUITORI m e n i c a re a u a t i n s v ir s t a de 100
M e x i c a a n u n ţ a t că v a i m i t a întreruptă circulaţia trenurilor. NEOBIŞNUITA INTRE 80 Şl 100 DE ANI d e an i
s p o r t i v i d i n F r a n ţ a , Italia, S .U .A ., In foto: Bătrîni locuitori dintr-un sal din V alea Padului. in fata lo IN COREEA DE SUD
1 cuinţei lor, distrusă dc recentul uragan care a bînluit regiunea.
J a p o n i a şi a lte ţ ă r i S e v o r d i O i n t e r v e n ţ i e c h i r u r g i c a l ă , n e P o t r i v i t u l t i m e l o r d a t e s t a t is „NEBUNIA FARFURIILOR
P u t e r n i c e i n u n d a ţ i i s - a u s e m n a
s p u t a î n t r e c e r i d e a t l e t i s m , g i m tice, î n G r u z i a e x i s t ă 62.000 d e ZBURĂTOARE" A CUPRINS
lat v i n e r i î n C o r e e a d e s u d , d i n o b i ş n u i t ă , a a v u t loc la s p i t a l u l
n a s t i c ă . b o x . s c r i m ă şi c ic lis m . ARGENTINA
c a u z a p l o il o r t o r e n ţ i a l e c a r e c o n d i n Desio. I n t i m p ce M a s s i m o lo cu i t o ri în v i r s t ă i n t r e 80 şi
A c e a s t ă p r i m ă c o n f r u n t a r e a m i t i n u ă să c a d ă d e c l l e v a zile în M a r i a n i , în v i r s t ă d e 14 ani, se
s p o r t i v i l o r st ră i n i cu a m b i a n ţ a în Primele rezultate obţinute î n t r e a g a ţară. S e a p r e c i a z ă că a f l a p e m a s a d e o p e r a ţ i e tn u r m a 100 ani. O a m e n i i de ş t i i n ţ ă d c la re", r e l a t e a z ă a g e n ţ i a R e u t e r . a
„ N e b u n i a f a r f u r i i l o r z b u r ă t o a
c a lă ar e ca s c o p f a m i l i a r i z a r e a
s î n t c e l e m a i g r a v e i n u n d a ţ i i î n u n u i a c c i d e n t î n ca re şi-a r u p t I n s t i t u t u l r e p u b l i c a n de g e r o n
in c a re se t-or d e s f ă ş u r a v i i t o a b r a ţ u l sting, u n p r i e t e n al s ă u a to lo g ie d i n G r u z i a a u s ta b ili t că c u p r i n s A r g e n t i n a . D i n d i f e r i t e
r e g i s t r a t e în u l t i m i i 70 d e ani.
re l e J o c u r i O l i m p i c e , şi m a i ales p ă r ţ i al e A r g e n t i n e i se a n u n ţ ă a-
d e a-i o b i ş n u i cu a l t i t u d i n e a c a de ..Mariner—4“ P o t r i v i t p r i m e l o r ra p o a r te , n u m ă p a ri ţia u n o r a s e m e n e a ob iecte.
p ita le i m e x i c a n e . 9 5l ru l m o r ţ i l o r se r i d i c ă la 59, al E n r i q u e F er ra z. d i r e c t o r u l O b s e r
r ă n i ţ i l o r la 34, iar 44 d e p e r s o a n e
v a t o r u l u i d i n B a h i a B la n c a , ca re
N E W Y O R K 17 (Agerpres). — dioaclivilale. Se apreciază că aceste au f o s t d e c l a r a t e d i s p ă r u t e . P e s t e a e x a m i n t i m a g i n i l e o b i e c t u l u i
& C u n o s c u t e l e e c h i p e d e f o t
La Centrul do cercetări spaţiale (lîn radiaţii sînt de 50 de ori mai pu 140.000 d e lo cu i t o ri a u r ă m a s f ă r ă z b u r ă t o r l u a t e d e u n f o t o g r a f p r o
bal B e n f i c a L i s a b o n a şi A l l e l i c o De pretutindeni
M a d r i d , ca re se a f lă in turneu Pasadcna (California), a avut loc v i ternice dccîl pc Pămînt. Fizicianul a d ă p o s t , iar d i n t r e a c eş tia 80.000 f e s io n i s t . a d e c l a r a t că n u este
i n A m erica d e S u d . au s u s ţ i n u t neri o conferinţă de presă în cadrul Levenţi Davis şi-a exprimai, lotuşi, n u m a i la S eu l. N u m e r o a s e şosele v o r b a ni ci d e u n c o r p c e r e s c şi
u n m e c i a m i c a l la Caracas. A căreia un grup de oameni dc şliinlă părerea că aceste radiaţii nu ar avea de m a r e c ir c u l a ţ i e şi al te că i r u nici d e u n s a t e li t a rt i fi c ia l şi că
ciştlgal A t l e t i c a M a d r i d cu sc o americani au prezentat primele re- un efect foarte nociv asupra oame tie re s î n t i n u n d a t e , a p r o x i m a t i v o b i e c t u l d e g a j a p r o p r i a sa s u r să
rul d e 3-1 (i.O). '/nimic obţinute de „Marincr-4" in nilor şi nu exclud posibilitatea exis 100 d e p o d u r i sî n t a c o p e r i t e d e d e l u m i n ă . El a s p u s c ă f a p t u l
i crcelf.rca planetei Miirtc. Ei au rele tentei vieţii pc Mărie. ap ă. c e e a ce a d e t e r m i n a t o s e a d u s . î n v e l i t I n t r - u n ziar, o su l ac eş ti b ă t r î n i sî n t s ă n ă t o şi , au că a s e m e n e a o b i e c t e s e v ă d . d e
<► La A t e n a s-a u î n c h e i a t î n vat (ă dalele oblinnlc prin aparatele O altă constatare relevă că atmos- ri oa să I n g r e u n a r e a c o m u n i c a ţ i i ra d i u s — găsit p e l o c u l a c c i d e n m e m o r i e şi v e d e r e b u n ă . Ei se a- obicei, i n a p r o p i e r e a p o l il o r n o r d
tr e c e r i l e B a l c a n i a d e i d e t e n i s . In de măsurători sini, probabil, tot alit lera de pe M ă r ie este extrem de ra lor. R î u l H an , d e la p e r i f e r i a ca tu lu i. D o c t o r u l a p u t u t i n t r o d u c e l i m e n t e a z ă i n m o d o b i ş n u i t , se şi s u d ar p u t e a fi in l e g ă t u r ă cu
u l t i m e l e m e c i u r i e c h i p a R.P. R o de importante sau chiar mai impor refiată (abia 1 sau 2 la sută din den pitalei, a c r e s c u t d e o s e b i t de o su l la loc, s a l v l n d a s t f e l b r a ţ u l o c u p ă cu d i f e r i t e m u n ci fizice la c e n t u r a d e ra d ia ţi i V a n A l l e n
m â n e a î n v i n s cu 3-0 selecţionata tante docil fotografiile în curs de rc- sitatea atmosferei noastre), astfel în- m u l t . a m e n i n ţ î n d s ă i n u n d e c o m a c e s tu i tlnăr. c î m p sau iu grădini. M a j o r i t a t e a ca re î n c o n j o a r ă p ă m i n t u l .
R.P. B u lg a r ia , ia r G r e c i a q î n reptionaro. Roformdn-sc la constata cît aterizarea unui vehicul cosmic pe lo r n u f u m e a z ă , c ă lă r es c ţ i n i n -
t r e c u t cu ac ela şi sc o r e c h i p a T u r rea că planeta M ă r ie nu dispune de o suprafaţa acestei planele va pune pro pl et p ă r ţ i l e sudice ale oraşului OM CU 3 RINICHI d u - s c f o a r t e b i n e in şa. FESTIVALUL FILMULUI
ciei. C l a s a m e n t f i n a l : 1 R . S F. centură magnetică, oamenii dc ştiinţă bleme dificile, datorită presiunii at D in cauza p l o i l o r i n t e n s e , la a - I n A b h a z i a — r e p u b l i c ă a u TURISTIC
I u g o s l a v i a ; 2. R .P R o m â n ă ; 3. americani au afirmat că aceasta în mosferice foarte scăzute. Există tot p r o x i m a t i v 100 k m n o r d d e S eu l, I u s o B al t i ci î n v i r s t ă d e 37 d e t o n o m ă d i n G r u z i a — b ă t r î n i i n
G r e c i a ; 4. B u l g a r i a ; 5 T u r c i a seamnă, probabil, că planeta nu are odată indicii că la suprafaţa plane s-a î n r e g i s t r a t o a l u n e c a r e de t e an i d i n l o ca l i ta t e a i u g o s l a v ă P r i e - v i r s t ă d e 90-100 d e a n i au o r g a M e x i c u l a o b ţ i n u t p r e m i u l i u
un nucleu metalic, nici lichid si nici tei bat vînlurt violente. polic, c o n s t i t u i e u n f e n o m e n di n n i z a t u n a n s a m b l u m u z i c a l d e tii la F e s t i v a l u l i n t e r n a ţ i o n a l al
re n c a re a c a u z a t m o a r t e a a 11
$ C o n t i n u i n d u - ş l t u r n e u l în solid. Se nonte presupune deci că Atmosfera marţiană sc compune din p u n c t d e v e d e r e m e d i c a l . El are i n s t r u m e n t e p o p u l a r e . f i l m e l o r t u r i s t i c e c u p e li c u la „ M e
O i ¡le. ech ipa c e h o s l o v a c ă d e f o t compoziţia chimică a suprafeţei oi di azot (in proporţie de 72 la sulă), bio p e rs o a n e . 3 r i n i c h i d e ac ee a şi m ă r i m e c a re O a m e n i i d e ş t i i n ţ ă au c o n s t a t a t x ic . trăieşti!". P r e m i u l do i a f o s t
ba l D u b l a P r a g a a j u c a t la S a n - feră in mod fundamental de cea de xid dc carbon (16 la sulă) şi argon O b s e r v a t o r u l m e t e o r o l o g i c c e n f u n c ţ i o n e a z ă n o r m a l . f e n o m e n e s i m i l a r e şi i n a lte re o b ţ i n u t d e R . F G . p e n t r u f i l m u l
t ia qo cu f o r m a ţ i a lo cală C o l o pe Părninl. t ipsa centurii magnetice (un gr/, inert) (8 )a sulă). O x ige n u l ,.P ă d u r e a N e a g r ă — ţ a r ă a v i s u
tra l d i n C o r e e a d e s u d a a n u n ţ a t I u s o B al t i ci a a f la t i n t i m p l ă t o r p u b l i c i i t r a n s c a u c a z i e n e — in
C o l o V i c t o r i a a r e v e n i t f o t b a înseamnă, de asemenea, că radiaţiile este practic absent şl ou lost înre r il or ", şi p r e m i u l tre i d e J a p o
că se a ş t e a p t ă ca p lo ile să c o n a ce st lu c r u , cu p r i l e j u l u n u i A r m e n i a şi A z e r b a i d j a n , u n d e ,
liş til o r c h i l i e n i cu s c o r u l d e 3-2 solare şi spaliale nu sînt oprite sau gistrate doar urme de vapori de apă. nia c a re a p r e z e n t a t f i l m u l „M a
(2-0). P u n c t e l e o a s p e ţ i l o r au fost deviate ca po Pămînt, atmosfera mar Temperatura la suprafaţa planetei t i n u e t i m p de m a i m u l t e zile. c o n t r o l m e d i c a l . d e a s e m e n e a , trăiesc m ulţi o a re a i n t e r n ă
m a r c a t e d e P l u s k a l şi M a s o p o u s t . ţiană trebuind să fie de o înaltă ra- ajunge pînă la 30 grade Celsius.
Redacţia şi administraţia ziarului slr. Dr. Petru Groza nr. 25, telefon 1588, 12 75, 1585, 12 11. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. — nr. 203.328 din 6 noiembrie 1949. — T ip a ru l: întreprinderea poligrafică Hunedoara-Deva, 40 0*’