Page 7 - 1965-07
P. 7
Nr. 3268 Drumul socialismului Poq. a
CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI ADUNAREA COMITETULUI NAŢIONAL
O.N.T. „Carpaţi“
PENTRU APĂRAREA PĂCII
ALEXANDRU DRĂGHIG D e v a
Membri ai Comileluluî Naţional giuni ale lumii necesilă mai mull ca
penlru apărarea păcii, preşedinţi si oricind întărirea vigilenţei popoare
(Urmare din pag. l-a) poporul român sub conducerea parti nele probleme ale situaţiei interna secretari ai comitetelor regionale de lor, acţiunea unită a tuturor forţelor
dului, proclamă că Republica Socia ţionale, tovarăşul Alexandru Drăqhici luptă pentru pace. oameni de ştiinţă păcii. vă invită să participaţi la excursiile organizate Ia sfirşit
O parle a cuvînlării tovarăşului A le listă România esle stat al oamenilor a arătat că prin realizarea măreţelor si cultură, reprezentanţi ai cultelor S-a relevat că în legătură cu a-
xandru Drăghici a fosl consacrată im muncii de la oraşe si sate, suveran, obieclive prevăzute in proiectele de din R.P. Română şi alţi invitaţi au propialul Congres de Ia Helsinki co de săptămînă pe diferite itinerarii. Se asigură transport,
portanţei ce o reprezintă proiectul de independent $i unilar, că întreaga pu Directive. Republica Socialistă Româ participat joi la adunarea Comitetu mitetele regionale de luptă pentru
Stalul al Partidului Comunist Român tere aparţine poporului şi se înteme nia sc va ridica pe noi culmi ale civi lui naţional penlru apărarea păcii, pace an organizat şedinţe plenare, în masă, cazare şi program turistic.
pentru creşterea continuă a rolului iază pe alianţa muncitorească-tără- lizaţiei şi proqrcsului. Dezvoltarea in care a avut Ioc în Capitală. care s-a sublinat că solii poporului
de conducător al partidului în toate ncască, că Partidul Muncitoresc Ro ritm impetuos a forlelor de produc După cuvîntul de deschidere rostit român vor exprima la congres voinţa
domeniile vieţii economice si sociale, mân esle iorla conducătoare a în- ţie, industrializarea socialistă a ţării, de acad. Geo Bogza. vicepreşedinte al fermă de pace si colaborare Ini re po Informaţii suplimentare se dau la unităţile O.N.T.
pentru coeziunea st unitatea de mo Ireqii socielăti. înlloriroa ştiinţei, culturii si artei, comitetului, acad. Horia Hulubei, v i poare.
nolit a rîndurilor sale. In Constituţie sînt stabilite dreptu creşterea venitului naţional, ridica cepreşedinte, a făcut o expunere des In continuarea lucrărilor au fost
Reforindu-se la proiectul de Con rile si îndatoririle fundamentale ale rea nivelului dc trai — sini elemen pre activitatea mişcării pentru pace cooptaţi noi membri în CN.A.P. si „Carpaţi” .
stituţie a Republicii Socialiste Ro cetăţenilor, alribuliile orqanelor su te fundamentale care asigură inde din R.P. Română si pregătirile in ve au fosl aleşi ca no\ membri în Biroul
mânia. vorbitorul a spus : preme ale puterii de stal. ale orga pendenta si suveranitatea naţională derea Congresului mondial pentru Com ilelului naţoinal penlru apărarea
— După cum a\i luat cunoştinţă, nelor centrale si locale ale adminis a poporului noslru pace, independenţă şi dezarmare de păcii: acad. Alhanase Jo)a — pre
Plenara Comitetului Central al Parti traţiei de slal. In încheiere, vorbitorul si-a expri la Helsinki care va avea loc între şedinte, acad. Gheorghe Mihoc. —
dului Muncitoresc Român din 28 iunie Dezbaterea larqă a proiectului dc mai, în numele conducerii partidului, 10 şi 15 iulie. vicepreşedinte, Ion Colot — secretar
1965 a examinat proiectul de Consti Constituţie de către oamenii muncii încrederea deplină că furnalistii, coc- Au luat cuvîntul acad. Gheorqhc al Consiliului Central al Sindicalelor U Z IN A M ET A L U R G IC Ă IAŞI
tuţie a Republicii Socialiste România. oqlindeşle profundul democratism, su sorii, constructorii, ţăranii cooperatori, Mihoc, scriitoarea Lucia Demetrins, din R.P Română, si Vasile Nicolcioiu
,pnmindu-şi in unanimitate acordul perioritatea si trăinicia orîtiduirii noa toii oamenii muncii din oraşul Călan, Alexandru Ionescu, vicar al A rhie — secretar al CC. al U.T.M. — mem
.ti acest document, ale cărui preve stre socialiste. Adoptarea noii Con îşi vor consacra Inlreaqa lor energie piscopiei ortodoxe Bucureşti, Mia bri, Ioan Grigorescu, scriitor, redac- angajează de urgenţă :
deri relleclă în mod just transformă stituţii va constitui o victorie dc în şi capacitate de muncă, hărnicia sî Groza, vicepreşedintă a consiliului lor-sei la revista „Contemporanul1'
rile ce au avut loc in tara noastră semnătate istorică a poporului român, talentul lor înfăptuirii angajamentelor naţional al femeilor, ing. Gheorghe ca secretar.
în procesul de construire a orânduirii va asiqura ridicarea pe o treaptă su luate in cinstea Conqrcsului al IV- Prunache de la Combinatul chimic Participanţii la adunare au ales de- — strungari în metale cu categoria de salarizare a
socialiste. perioară a orinduirii socialiste, va Borz.eşti, artistul poporului Vida Ge- leqaţia la Congresul mondial de la Vl-a, a V il a şi a VIII-a.
Noua Constituţie, Icqea fundamen stimula si mai mult entuziasmul si c- lea al partidului, precum şi a măre za. Vasile Nicolcioiu, secretar al CC. Helsinki, alcătuită din acad Alhanase
tală a statului nostru socialist, con- nerqia creatoare a întregului popor. ţelor sarcini ce vor fi stabilite dc ol IJ.TM., Raicnv Svelomir, membru jo ja — conducătorul delegaţiei, acad. Pentru cei necăsătoriţi se asigură cazare.
slintcştc marile cuceriri obţinute de După ce a vorbit pe larq despre u- Congres. ol C N .A.P. Neslor Ignat, preşedin Geo Boqz.a, artistul poporului Radu
tele Uniunii ziariştilor. Beligan, prol. univ. Ion Creangă, Mia
Vizita tovarăşului Alexandru Drăghici rodnică desfăşurată de mişcarea pen Groza. N’estor Ignat. I.R.R.CS, acad.
V orbitorii au subliniat activitatea
univ.
prof.
Ivascu,
Octav
Livezeanu,
Georgc
tru pace din tara noastră, participa
al
vicepreşedinte
rea iargă a cetăţenilor la numeroase
Si variatele manifestări organizate la Gheorghe Mihoc. Juslin Moisescu, Comitetul de Stat al Apelor
Moldovei şi Sucevei,
m itropolitul
în regiunea noastră ora$e şi sale. la prof. univ. Costin Murgcscu, Sanda de pe lingă Consiliul de Miniştrii,
Ei si-au manifestat adeziunea
Ranqhet
politica de pace a statului nostru si
S-a dat apoî citire mesajului trim is
au condamnat acţiunile aqresive ale de adunare Comitetului de pregătire
Ieri, tovarăşul Alexandru Drăghici, chipe, măsurile luate de consiliul de mas nemuritor în flo r ia aviaţiei S.LLA. în Vietnam, exprimindu-şi so a Congresului mondial penlru pace. G R U P U L ŞC O L A R A R A D
membru al Biroului Polilic al C.C. conducere al coopcralivei penlru a- româneşti şi mondiale. lidaritatea cu lupta dreaptă a poporu In încheierea adunării, n luai cu-
a) P.M R., vicepreşedinte a) Consili plicarca principiului cointeresării Împreună cu persoanele care l-au lui vietnamez. Ei au arătat că e-
ului tic M iniştri, insolit de tovară materiale, tovarăşul Alexandru Dră însoţit, tovarăşul Alexandru Dră venimenlele care au loc în Vietnam, vînlul acad, Alhanase Joja. a n u n ţ ă :
şul Gheorghe Călin, pnm-sccrelar ghici a lăcut recomandări penlru ghici a vizitat muzeul regional din Republica Dominicană şi in alte re (Agerpres)
al Comitetului regional Hunedoara perspectiva sectorului zootehnic. In Alba lulia, muzeu a căror exponate
al P.M.R. si-a continuat vizita în re principal, sublinia tovarăşul A lexan au o valoare deosebilă. Ele vorbesc Incepînd cu anul şcolar 1965-1966, în cadrul Gru
giunea noastră. In cursul dim ineţii dru Drăghici, vor trebui urmărite despre (reculul dc lupte glorioase pului şcolar al Comitetului de Stat al Apelor de pe lingă
a vizitat şantierul de construcţii din rasele de animale, asigurarea unei ale poporului noslru de pe accslc Darea în explloafare
Deva — cartierul Gojdu — unde a proporţii jusle a vacilor tic lapte in străvechi meleaguri. Consiliul de Miniştri funcţionează o şcoală profesiona
discutai cu conducerea şantierului raport cu numărul bovinelor. Esle Pcsle lot, în localităţile şi unită
Si s-a interesat îndeaproape dc mer bine si necesar in acelaşi timp — ţile vizitate, oamenii muncii au pri a complexísima minier lă, în Arad, care pregăteşte elevi pentru următoarele
sul lucrărilor pe şantier. Jn mod deo ca la acest sector important să lu mit pe tovarăşul Alexandru Dră
sebit s-a interesat de organizarea creze cei mai pricepuţi ţărani mun ghici cu deosebită căldură. Din m ul meserii :
muncii, preocuparea colectivului dc citori, oameni cu experienţă şi dra ţimea aflată la unităţile şi institu Moldova Momă
muncitori, ingineri si tehnicieni pen goste fată de această muncă. Acea ţiile respective s-au desprins pio — maşinist pentru maşini la terasamente ;
tru reducerea costului construcţiilor, sta esle garanţia sigură a rezulta nieri care i-au oferit buchete de
folosirea materialelor si utilajelor, telor de viito r“. flori. La numai o sâptâmînă de la darea Înzestrată cu instalaţii $i utilaje fa — operator pentru staţii de epurare.
instalaţiile sanitare, dc confortul a- După vizita la cooperativa agri Entuziasmul, angajamentul do a în exploatare a complexului minier bricate de industria noastră construc
partamenlelor şi calitatea finisajelor. colă de producţie din Aurel Vlaicu, munci cu toate tortele pentru înde Leşul Ursului, a început să producă toare de maşini, uzina de preparare Examenul de admitere va avea loc între 3-12
In discuţiile purtate cu constructo tovarăşul Alexandru Drăghici s-a plinirea sarcinilor ce revin oameni un alt obiectiv industrial similar la a minereurilor din cadrul complexu
rii, a dat indicaţii preţioase cu pri oprit )a casa memorială a pionieru lor muncii din regiunea noastră, pe Moldova Nouă. El se adaugă noilor lui furnizează materii prime pentru iulie 1965.
vire la aplicarea unor soluţii şi me lui aviatici româneşti — omul a că baza proiectelor de Directive ale succese cu care oamenii muncii în- producţia de cupru si pentru fa
todologii avansate, menite să asi rui nume îl poartă azi salul respec Congresului al IV-lea al P.M.R., a tîmpină cel de-al IV-lea Congres al bricarea acidului sulfuric. Concentra înscrierile se fac piuă In data de 2 iulie 1965.
gure terminarea la timp a planului tiv. A ici s-a întreţinut îndelung cu caracterizat întreaga discuţie pe care partidului. tele de calcopirilă produse aici vor
de producţie. fratele lui Aurel Vlaicu, apoi a con tovarăşul Alexandru Drăqhici a a- fi transformate în cupru la noile ca
Complexul minier de pe malul Du
A fost vizitat apoi un nou şi im semnat in cartea de onoare a casei vut-o in tim pul vizitei de ieri în re nării pune în valoare rezervele de pacităţi de producţie date în func Informaţii suplimentare se primesc zilnic între orele
portant obiectiv aflat in lucru — elogii la adresa omului care a ră giunea Hunedoara. minereuri cuprifere din această parte ţiune la combinatul chimico-melalur- 7-15 la sediul şcolii din Arad, str. Nîcolae Grigorescu
Combinatul avicol de la M intia. Rea a tării, prelucrează anual în prima e- qic din Baia Mare, iar concentratele
lizat la nivelul construcţiilor moder tapă 660000 tone minereuri, în anii pîriluoase vor fi Irimise pe calea a- nr. 8-10 telefon 16.45
ne de acest fel. Combinatul va creş v iito ri se prevede ca capacitatea ci pei la combinatul, chimic de la Turnu
te peste 180 000 de păsări care vor să ajungă la peste un milion tone Măgurele.
satisface in mare măsură cerinţele Intrarea în funcţiune a acesluî l>-
pe an.
populaţiei cu carne si ouă. năr vlăstar al industriei extractive
Tehnologia de preparare a mine neferoase aduce o contribuţie însem
Din raionul Orăslie, au fost v i reurilor, proiectele minelor şi instala
zitate două unităţi — cooperativele ţiilo r de Ia suprafaţă care alcătuiesc nată la lărgirea bazei rle minereuri
agricole de producţie din Pricaz şi complexul minier de la Moldova No cuprifere ale tării. In prima etapă el întreprinderea c o m e r ţ c u r id ic a ta
A urel Vlaicu. A ici tovarăşul Ale uă au fost realizate de institute de va asigura anual o cantitate de cu
xandru Drăqhici, s-a întreţinut cu specialitate din tară. pru în concentrate mai mare decît
preşedinţii si inginerii agronomi din cea obţinută în inlreaqa tară in anul
cooperativele respective si cu nu La exploatarea minieră se aplică 1955. PRODUSE ALIMENTARE DEVA
meroşi ţărani muncitori. La Pricaz, metode de extracţie de înaltă pro Noul obiectiv industrial a lost e-
de exemplu s-a ocupat amănunlit de ductivitate. Puscarea se face în pa xeculat înlr-un interval de timp scurt
problemele ichnico-orgnjTrzatorice; nouri mari,-se utilizează perforaloare rle către unitâti de copStructli şi mon Angajează de urgenţă : trei şefi de secţie pentru
producţia agricolă vegetală şi ani- do mare viteză, iar transportul mi taje aparţinînd M inisterului M inelor
mală, construcţiile zootehnice şi a- nereurilor este in întregime mecani Si Energiei Electrice. noul depozit de alimente.
sigurarea bazei furajere. zat. (Agerpres)
Cu optimismul caracteristic oame.
nilor muncii din palria noastră, pre Informaţii suplimentare se pot primi prin Serviciul
şedintele cooperativei agricole de ® noua fabrică sic pîisae
producţie Ion Stanca — spunea în Personal telefon 2157 sau Serviciul Plan, telefon 1836.
tre altele: «Noi am obţinut rezul
tate bune, dar sîntem convinşi că în HnenBi,esti
putem obţine altele si mai bune.
Piuă la sfîrsilul acestui an propor
ţia dc vaci cu lapte în efeelivul de In cronica noului cartier Ralia Albă Executată din beton precomprimat
bovine ajunge Ia 50 la sulă $i a- a fosl înscrisă o nouă pagină. A în si sticlă, placată cu ceramică, fabri
cestea numai din rase superioare. ceput să producă aici cea moi marc ca se integrează în mod armonios în
Vom reuşi să sporim continuu ve şi mai modernă fabrică de produse ansamblul de blocuri al noului cartier Şcoala telwicâ veterinară Galtiu
de panificaţie din ţară — „Titan". bucureşlean. Construcţia modernă a
n iturile cooperatorilor. Pot să vă
informez că în salul nostru viala 150 tone de pline dc toate sorti halei esle întregită de instalaţii si
culturală şi materială a populaţiei a mentele si 16,7 tone de produse de utilaje de înaltă tehnicitate, care a-
atins un nivel fără precedent. Pot franzelărie vor ieşi zilnic pe porţile sigură executarea operaţiunilor de raionul Alba
ii văzute in casele ţăranilor noştri ei spre centrele de desfacere. In ma transport şi preparare a produselor
muncitori aparate de radio, televi gazinele de specialitate consumato în mod mecanizat si automatizat. Aici
zoare, maşini de spălat rulc, mobi rii vor găsi noi produse — sliksuri $i oamenii nu vin In contact cu produ primeşte înscrieri pentru concursul de admitere în
lă şi alte produse de uz casnic". grissine, preparate dm făină, ulei, sele docil prin intermediul butoane
zahăr, ouă ele, cu o mare durată de lor si manetelor. Un laborator dotat
Apreciind rezultatele importante
conservare, purtînd marca „Titan". cu aparatura necesară asigură un ŞCOALA TEHNICA VETERINARA
obţinute de cooperatorii din Pricaz Aceste produse fabricate pentru pri control permanent atit al calităţii
în ce priveşte valoarea zilci-muncâ, ma dată în ţară vor avea un gust maleriei prime cit şi al produselor
Vi'zilind lanurile bogalc dc gnu ale cooperativei agricole dc producţie cu durata de şcolarizare de 4 ani.
organizarea muncii pe brigăzi şi o- din satul Aurel Vlaicu. plăcut, servindu-se )a aperitive. finite.
ACTELE NECESARE
A G E N D Ă — CERERE DE ÎNSCRIERE
— CERTIFICAT DE NAŞTERE (copie legalizată)
— CERTIFICAT DE ABSOLVIRE (în originali
— CERTIFICAT DE SĂNĂTATE (care să cuprindă şi buleti
VINERI 2 IULIE 1965 nul de analiza sîngelui şi rezultatul examenului radiologie
pulmonar) eliberat cu cel mult 3 luni înainte rle examen.
— Recomandarea din partea unitălii agricole socialiste
C I N E N A. zont 1970 : „Proporţii si ritm uri în dez-
voilarea economiei larii noaslre". V o r penlru care se pregăteşte (C A.P.. GAS.)
DEVA : Ianoşik — cinematograful beşte oonf. univ. Paul Alexiu. con
„Patria"; Străinul — seriile I si II — silier în C.S.P , ; 19,00 Caleidoscop înscrierile se fac pînă în ziua de 14 iulie 1965.
cinematograful „A rta ” ; Lumea comică muzical ; 20,00 Radioqazela de sea
a lui Harold Loyd — cinematograful ră ; 20,30 Melodii v e rh i.. întotdea Concursul de admitere se tine în ziua de 15 iulie a c şi
„Grădina de vară"; PETROŞANI : una noi; 21,15 Retrospectiva — O- constă din probe scrise şi orale la limba romînă şi matema
lokmok — cinematograful „Repu tică. programa claselor V-VIII
blica"; Laleaua neagră — cinemato prre literare anărute în ultim ii ani :
graful „7 Noiembrie"; LIJPENI : Vieţi „Scrinul negru” rle George Călmos- Se primesc absolvenţi ai şcolii generale de 8 ani şi ai fostei
uscate — cinematograful „C ultural"; cu ; 21,45 Muzică uşoară dc Nicnlac şcoli de 7 ani, cu diplomă Hc absolvire, in vîrslă rle pînă
SIMERlA : Diavolul deşertului — ci Kirculescu ; 22,35 „M e lo d ii.. melo la 17 ani.
nematograful „M ureşul"; ALRA IULIA: d ii” — nuiziră uşoară.
Soţii în oraş — cinematograful „V ic PROGRAMUL II : 7,35 Melodii in-
toria” ; SEBE$ : Spărgătorul — cine leroretale la mandoline.- 9,03 Vechi Informaţii suplimentare se pot primi intre orele 7-15 ia
matograful „Progresul"; Hatari — ci melodii populare; 9,30 Kudioracheta secretariatul şcolii
nematograful „Sebeşul” ORÂST1E: pionierilor ; 10,37 Formalii vocale şi
Soţie pentru un australian -— cine instrumentale* de muzică uşoară: 11,03
matograful „Patria” ; Şeful — cinema Cînlecul „Cîntare tă rii1" de Ion C|n-
tograful „Flacăra"; HAŢEG : Ah roscu, versuri de Tibcriu Ufan ; 11.15
Eva ! — cinematograful „Popular"; Din viata eh* concert a Capitalei;
BRAD ; Madame Sans Gene — cine 13,03 Muzică de promenadă inter
matograful „Steaua roşie"; LONCA ; pretată de fanfara ; 14,35 Valsuri ce Şcoala profesională
Umbrelele din Cherbourg — cinema lebre; 15 10 Ariî din ooere româ-
tograful „M inerul"; ILIA : M ofturi neşli ; 18,On întâlnim cu muzica u-
1900 — cinematograful „Lumina"; soară ; 18,46 Buche' rle melodii poiui-
HUNEDOARA : Domnişoara Barbă lere din Argeş; 19.30 Şcoala si viata ; de construcţii T.8LC.H. Deva
In vizită la cooperativa agricolă din Pricaz. Albastră — cinematograful „Stadio 19.50 „Astă-seară, petrecem în fami
nul Corvinul". lie" *— muzică de dans; 20.30 Noapte
bună, codu — Povestirea * „Ghiveciul Recrutează candidaţi pentru meseriile de faianţari-mozoi-
15 4 I) 1 O fără flo ri" : 20,40 Din cînleccle d?
Q Salo mare a Clubului muncito draooslc ale popoarelor ; 21,20 Me eari, instalatori tehnico-sanitori, zidari construcţii, zugravi-vop-
P E S C U R T resc din Ghelar s-a dovedii neincâpă- PROGRAMUL I: 5,15 Jurnalul sa lodie şi ritm.
toare penlru mulţimea minerilor şi lelor ; 5,25 Cîntcce patriotice : 5,35 TELEVIZIUNE sitori.
& In secţia mecanică a U.R U M. © Penlru continua îmbunătăţire a fam iliilor lor veniţi să asiste la pre Gimnastica de înviorare; 5,-15 Melo înscrierile se fac pînă la 2 iulie 1965 la sediul şcolii.
Petroşani lucrează ca frezor si iov. activităţii unităţilor CC C. direcţia re zentarea comediei „Ochiul babei", dii clin salul meu ; 6,10 Potpuriuri de 19,00 Jurnalul televiziunii ; 19,20
Vilhelm Petcr. In perioada celor mai gională Hunedoara a organizai cu c îl- dramatizare în versuri dc G. Vasilcs- muzică uşoară; 6.35 Cîntă orchestra Penlru pionieri şî şcolari : Album ar Examenele de admitere se ţin intre 3—12 iulie 1965 la
bine de 7 ani dc cind lucrează in uzi va timp in urma un seminar cu direc Cornel Popescu ; 7,30 Sfatul medicu tistic; 20,00 Săplămina 21.00 Avan
nă, el a acumulat bogate cunoştinţe torii agenţiilor raionale şi nrăşcnoşli. cu, după cunoscuta poveste a lui Ion lui ; 7,-15 Salut voios de pionn-r ; o,Ou premieră : 21,10 Snh r U .20 8 com matematică şi limba română, scris şi oral.
profesionale. O dovadă a hărniciei lui Discuţiile purtate au lost fructuoase. Creangă, „Soacra cu trei nurori". Sumarul oroseî ; 10,03 Teatru la m i pozitori. 8 melodii ,- 22.00 .30 de m i
osie şi faptul că in doi ani consecu C. VLÂSCEANU — corespondent Prin jocul de scenă, prin claritatea crofon : „Moartea unui artist". Sce nute cu... Sleian Cinbotărasu ; In în Subiectele sînt clin programele şcolare ale claselor V-VIII.
tiv a fost declarat frunlas în întrece Şi nuanţarea replicilor, s-au eviden nariu radiofonic rle Horia Lovinescu; cheiere buletin de ştiri, buletin me
rea socialistă, acordîndu-i-se de fie © Bilanţul a clivilă lii comisiei de le- ţiat : Zcnia Munleanu, Gela Călin, 11,47 Muzică rle estradă; 12.30 „De teorologic. La examen se primesc absolvenţi a 7-8 clase elementnre,
care dată slelnla de fruntaş. mei di a circumscripţia electorală nr. la mîndra vine* dorul" — melodii
I. BERTOTI — corespondent 25 oraş Deva, (acul de curînd, a fost Lucaci Sinziana, Ciubotea Ana şi populare; 14.IU Muzică uşoară pe S S a s ic 'J fn virsto 14-18 ani, pe bozo cererii însoţite de certificat de naş-
O La Zlatna s-a desfăşurul de cn- deosebit de fructuos. In perioada ana Haiduc Alexandru. olarul tuturor ,- 15,00 Solisii şi for PEN I RU 24 ORE tere, certificat de absolvire o 7-8 clase elementare şi certificat
maţii artistice* rle* amatori : 15.30 Re
rind concursul grupelor sanitare de lizată a reieşit ră membrele comisiei Colectivul artistic al şcolii genera cunoaşteţi solistul ? Muzică uşoară ; Vreme frumoasă, cu cerul noros
la exploatarea minieră, uzina chimico- au parlicipal la o seric dc acţiuni gos le de 8 ani clin Teliiic, care a prezen 16.15 Ciută corul Ansamblului de ziua. Izolat vor râdea averse de ploa de sănătate (analiza sîngelui şi radioscopîe pulmonară).
metalurqică si din salul Pălrinjcni. podăreşti. educative ele. Si in viitor tat această piesa, a dovedit că a mun slat din Baia Mare, d irijat de Gheor- ie însoliie de descărcări electrice.
Mai bine pregătiţi s-au dovedit mem c|he Valea; 16.30 Emisiune ele basme V iu lui va sufla potrivit din nord-vest. Informaţii suplimentare se primesc zilnic Io sediul şcolii
brii grupei sanitare de la E.M. Zlatna, in planul de muncă s-au stabilii lu cit cu sirquinlă, reuşind să ofere un „Sarea în bucale” ; 17,00 Călătorie Temperatura staţionară ; ziua va fi
condusă de tov. Elena ighian. crări ascmănăloarc. spectacol bun, atractiv. (VIOREL ALIC muzicală; 17,30 In slujba patriei; cuprinsă între 25 şi 30 de grade, iar sau la telefon 1875, între orele 7-15.
L. UNGUR — corespondent M. GHEBEA — corespondentă — corespondent). 13,00 Pagini elin operete; 18,50 Ori- noaptea întru 12 $) 17 grade.