Page 70 - 1965-07

Nr. 3283
Poq. 3 Drumul socialismului

de producţie şi relaţiile dc producţie, este necesar ca o dală cu
D r a g i tovarăşi, posibilităţi de prelucrare integrală şi de valorificare superioară trai material şî cultural al poporului. Ca urmare a ridicării so-
C ongresul al lX-lca nl Partidului Comunist Român, eveni­ a masei lemnoase. lariilur tuluror categoriilor dc oameni ai muncii, salariul reni a dezvoltarea tortelor rtc producţie să perfecţionăm continuu şi
ment tle importantă istorică în víala patriei noastre, se desfăşoară Paralel cu dezvoltarea industriei mijloacelor de producţie a sporit cu 35 la sulă iată dc 1050. N um ărul de salariat» a crescut relaţiile de producţie. In cadrul acestui proces complex' sc vor
in condiţiile unui puternic avinl creator al întregului popor. crescut st producţia industriei uşoare — de peste 2 ori — şi cea cu 1.300.000, iar fondul dt* salarii s-d dublat. Tinind seama de creş­ asigura dezvoltarea întregii societăţi, ridicarea nivelului de c on ­
Documentele supuse dezbaterii si aprobării Congresului trasează a industriei alimentare (L* 1,3 ori. Creşterea producţiei, îm bună­ terea numărului do salariaţi in cadrul tamiliilor, venitul mediu pe ştiinţă şi de cultura al poporului.
direcţiile principale ale dezvoltării viitoare a României, si de tăţirea structurii ci, lărgirea sortimentelor şi ridicarea căinării familia dc salariaţi a sporit iu mai mare măsura dccit salariul reni. La baza progresului general al societăţii partidul pune
aceea, lucrările lui slut urmărite cu deosebită atentie si neţăr­ nu permis industriei bunurilor de consum să satisfacă in condilii Ucllcclind mărirea puterii de cumpărare a populaţiei, volumul m ă r ­ dezvoltarea continuă o economiei. Dc aceea, deşi sc refe/rj in
murită încredere de toii oamenii muncii. Poporul s-a convins mai buno cerinţele consumatorilor, furilor vindute prin comerţul socialist ¡nlrece anul acesta de 1,0 principal la activitatea economică, Directivele C ongresului c o n s­
din experienţă proprie că politica partidului nostru exprimă nă­ Inlroducenen tehnicii noi, perfecţionarea proceselor dc pro­ ori pc cel din 1050. titui»'. prm conţinutul lor, programul înfloririi multilaterale a
zuinţele si interesele lui vitale; fără îndoială că liolărîrile C o n ­ ducţie. creşterea calificării cadrelor au dus la sporirea producli' Pentru satisfacerea nevoilor social-culturale *1° populaţiei, României socialiste. ( A p l a u z e p u t e r n i c e )
Documentele supuse de Comitetul Central dezbaterii şi apro­
gresului vor corespunde pe deplin aşteptărilor şi încrederii po­ vilâţli m Uhcii pe ansamblul industriei cu circa <>3 la sulă lată de in perioada 1060— |0fi5 s-au cheltuit 1 OH miliarde lei, reprezen-
bării C ongresului sint rodul gîndirii şi muncii colective ale c o n ­
porului. ( A p l a u z e p u t e r n ic e ) . 1959. Preţul de cost, în condiţii comparabile, s-a redus cu peste tind anual aproximativ un sfert din bugetul tării. A u (ost construite
ducerii partidului şi statului, ale activiştilor de partid şi de stal;
Cei cinci ani care au trecut de la ultimul C on gres au lost Ifi la sulă. din fondurile statului 270 mii apartamente — de peste 2,0 ori
la elaborarea lor au participat mii si mii de cadre, specialişti din
ani de mari victorii, de adinei transformări în economia tării, Progresele cantitative şi calitative realizate în perioada mai mult dccit iu perioada precedentă de fi ani— i«T la sale,
toate domeniile dc activitate.
in structura societăţii, ¡n viata celor ce muncesc. lOfifi— 19l>5 du accentuat poziţia preponderentă a industriei in din fondurile proprii ale ţărănimii, cea. 400.000 de casc. însem ­ Inlruchipind aspiraţiile de bunăstare şi fericire ale poporu­
Forţele de producţie au cunoscut in această perioadă o nouă cadrul producţiei materialo, asigurînd creşterea armonioasă, echi­ nate mijloace au fost alocate pentru lărgirea bazei materiale şi
si puternică înflorire; s-a dezvoltat in ritm impetuos industria librată şi in ritm susţinut a economici, sporirea continuă a pro­ perfecţionarea invălăm întului de toate gradele, pentru ocrotirea lui. proiectele de Directive au fost primite cu satisfacţie şi en ­
tuziasm de Întreaga Iară. Fie au fost dezbătute pc larg in confe­
socialistă si, pe această bază, a progresai economia naţională, ductivităţii muncii sociale, contribuind la dezvoltarea multilate­ sănătăţii publico şi dezvoltarea asigurărilor sociale.
întreaga societate. S-a încheiat coopera li vi/a rea agriculturii — - rală si intensivă a agricoli urii, ridicarea .sis!cinatîcă a nivelului In învâlăm înlul obligatoriu dc cultură generală, mediu, pro­ rinţele şi adunările de partid, în presă, în mitingurile Şi conslu-
luirile muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor, de întregul popor.
revoluţie prolundă în viata ţărănimii, a satelor noastre — care de trai al poporului, la înflorirea generală a tării, (frii apforcc). fesional si (clinic au fost date in lolosinlă 2fi.000 săli de clasă. Oameni» muncii au analizat cu competentă aceste documente, şi-au
ñ marcat generalizarea relaţiilor de producţie socialiste in în ­ In invătămintul superior au fost construite noi localuri si labo­ exprimat adeziunea şi aprobarea fală de conţinutul lor şt au
treaga economie. Tovarăşi, ratoare înzestrate cu utilaje şi aparatură modernă. (Moi cămine făcut, lolndată, numeroase propuneri privitul completarea si
Triumful deplin al socialismului In oraşe si sale, lichidarea şi cantine an fost puse la dispoziţia elevilor şi studenţilor.
pentru totdeauna n exploatării omului de către om reprezintă Cooperativizarea agriculturii a creat condiţii pentru avînlul In acest an s-a încheiat generalizarea invălâm înlutui dc 3 îmbunătăţirea prevederilor cuprinse în Directive.
In principalele probleme ale dezvoltării noastre interne şi
cea mai mare victorie politică a partidului nostru după cuce­ continuu al accslci importante ramuri a economiei, pentru spo­ ani, care a marcat o etapă nouă in istoria şcolii româneşti. ale relaţiilor internaţionale partidul nostru se slâhucşle cu o a ­
rirea puterii; ea întruchipează înlăpluircH visurilor pentru care rirea producţiei agricole în ţoale regiunile ţării, pentru îmbună- ( A p l a u z e ) . In învăţăinm tu l mediu studiază in prezent de 12 ori menii muncii, supunîm l dezbaterii maselor largi, consultării în ­
au luptat şi s-au jertfit cei mai buni Iii ai clasei muncitoare, ai (irea condiţiilor de viată ale ţărănimii. mai muHî elevi (tocit în anul 1038. In ultimii şase ani şcolile tregului popor cele mm importante documente ale şale. Aceasta
poporului romiln. ( A p l a u z e p u te r n ic e) . Caracteristic procesului de cooperativizare a agriculturii profesionale şi tehnice au calificat 235.000 muncitori şi aproape duce la întărirea continuă a legăturilor sale cu masele, la dezvol­
S-a cimontnl şi mai mult, ridicindu-se pe o treaptă supe­ clin tara noastră este creşterea permanentă a producţiei agricole 100.000 cadre cu pregătire medie. Invătămintul superior cu­
rioară, alianţa m pncilorrască-lărănească — baza de neclintit vegetale şi animale. Acesta osie rezultatul politicii agrare juste prinde de 2 ori mai mulţi studenţi docil în 1050 şi a dat în tarea democratismului ormdmri» socialiste, diud in acelaşi timp
politicii elaborate dc partid o bază temeinică — experienţa, înţe­
a orânduirii noastre. Claso muncitoare s-a dovedit la înălţimea a partidului nostru, a muncii politice şi organizatorice desfăşu­ această perioadă economiei si culturii peste 77.000 de specialişti. lepciunea celor cate o înfăptuiesc. ( A p l a u z e ) .
misiunii sale istorice rle clasă conducătoare a întregii societăţii. rate de partid la sale. a măsurilor luate pentru sprijinirea ţăra­ Dezvoltarea susţinută a economici a făcut posibilă şi necesară
(V ii a pl au ze ). nilor muncitori, a priceperii şi hărniciei ţărănimii, care a urmat sporirea în 19fi5 a volum ului schimburilor comerciale externe —
Iz.bînzile dnbindile in aceşti ani sini rodul muncii unite a cu încredere partidul, precum şi a modului ¡n care au fost re­ de 2,3 ori fală de anul 1050. In aceasta perioadă s-au lărgit re­
muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor, a tuturor oamenilor mun­ zolvate problemele specifice ale ţăranilor înstăriţi. Fată de acea­ laţiile comerciale cu ţările socialiste şi cu alte state. A crescut
cii, fără deosebire de naţionalitate, care înfăptuiesc cu hol Tirite stă categorie noi am dus o politică de îngrădire a posibilităţilor varietatea şî gradul dc prelucrare, s-a îmbunătăţit calitatea pro­
ei de exploatare şi apoi de atragere pe drumul cooperativizării.
politica parlidului. Liber si stăpin pe soarta sa. urminil nea­ duselor exportate de tara noastră; în acelaşi timp, a sporii im­
bătut călăuza sa încercată — partidul comuniştilor — , poporul Astăzi con mai mare parte a acestei categorii este încadrată iu portul de materii prime şi materiale, de echipament tehnic m o­
român Îşi înaltă patria loi mai sus. spre culmile socialismului, cooperative agricole dc producţie, cu toate drepturile şi iudă- dern, corespunzător nevoilor economici.
bunăstării şî fericirii. (A p l a u z e î n d e l u n y a l e ) . toririle prevăzute în Statut. Iată, tovarăşi, in linii generale, labloul realizărilor din pe­
Partidul şi g u v rm ii! au acordat o atenlie deosebitei întăririi rioada care a trecut de la ultimul congres. In numele C om ite­
bazei tehnice materiale a agriculturii şi organizării producţiei tului Ccnlral, în numele celui de-nl lX-lea Congres al Partidului
după metode ştiinţifice. In acest an pe ogoarele patriei lucrează Com unist Român adresăm cele mai calde felicitări muncitorilor,
I. BILANŢUL MARILOR aproape 32 mii de tractoare, aproape fifi mii semănători, peste atril naţionalitate, bărbaţi şi lemei, virslnici şi tineri, com u ­
ţăranilor şi intelectualilor — români, maghiari, germani şi dc
3fi mii combine şî alte maşini agricole. In gospodăriile agricole
dc stal mi [ost complet mecanizate lucrările dc cultivare a cerea­ nişti şi lâră de partid, tuluror celor care, urii» munca lor în su ­
ÎNFĂPTUIRI ALE POPORULUI cooperativele agricoli' sint mecanizate integral aratul şi sem ă­ fleţită, şi-au adus aportul la marile succese ale poporului nostru,
lelor ptlmnşe, dc insăminlare Şi întreţinere a porumbului; în
la progresul şi înflorirea Ilom Anici socialisto. (.-Ipfai/re p u t e r ­
natul cerealelor păioasc şi prăsitoare, şi în proporţie de peste nice, i n d c l u u y a l e ) . Şi in viitor in centrul politicii partidului nostru râmîne
jumătate recoltatul griului şi prăşitul porumbului. A u fost extinse industrializarea ţării, dezvoltarea cu precădere a industriei
Tovarăşi, Sî generalizate soiuri noi de grîn şi hibrizi de porumb de marc grele, in special a industriei constructoare de maşini — fără
Comitelui Central raportează Congresului partidului că sarci- productivitate. Tovarăşi, de care nu sint posibile ridicarea patriei noastre ia un grad
cinile fundamentate trosate de cel de-al Vlll-lea Congres Ca urmare a măsurilor adoptate do plenara din aprilie 1303. Tot ceea ce am înfăjiluit s-a oblinut prin munca plină de ero­ înalt de civilizaţie şi bunăstare, înaintarea spre comunism.
(Congresul al lll-lea ăl Partidului Muncitoresc Român) in do­ a Comitetului Central al partidului, toate cooperativele agricole ism şi abnegaţie a întregului nostru popor. Calea pe tare am (.1 p l a u z e )
meniul dôitfoltârii economiei naţionale in perioada 1960-1965 străbă!ut-o nu n fost netedă şi uşoară. A m avut de înfruntat şi Desfăşuriudu-sc în epoca puternicei revoluţii tehnico-şlim-
de producţie dispun de ingineri agronomi, (are, împreuna cu ine­
sint îndeplinite cu succes. diţii veterinari, zootehnist ii şi nl|i specialişti, aduc un aport de greutăţi, în munca noastră s-au manifestat şl lipsuri, unele, de­ lirice mondiale, este imperios necesar ca industrializarea să sc
Călâuzindu-se după învăţătura marxisl-leninislă şi pornind sigur, inerente operei de mare amploare pe care o înfăptuim. realizeze pe baza tehnicii celei mm avansate, să se asigure intro­
seamă la organizarea muncii, la creşterea producţiei. In acelaşi
de la realităţile tării noastre, partidul a pus in centrul politicii Considerăm că e necesar să ne oprim asupra unor deficiente ducerea continuă iu producţie a celor mai noi cuceriri ale ştiin­
timp se doslăşonră o largă acţiune de îmbogăţire a cunoştinţelor
sale industrializarea socialiştii a tării — baza progresului între­ mni importante din accashl perioadă, spre a trage învăţăminte
agrozootehnice ale ţărănimii, din nodurile căreia aproape un ţei, acordindu-se atenţia principală mecanizării şi automatizării
gii economii, a dezvoltării multilaterale a societăţii socialiste, pentru îmbunătăţirea activităţii noastre în viilor.
milion frecventează cursurile (le 3 ani. proceselor de producţie — condiţie holăriloare a creării unei
factor holăritor al asigurării independentei şi suveranităţii na­ Trebuie să subliniem, in primul rînd, că problema eficientei industrii şi economi» modeme. Industrializarea determină creş­
A pb cin d cu ronsecvc-ntă politica de cointeresare materială
tionale. (.d/T/anze p u t e r n ic e ) . In acest scop partidul a concentrat economice nu a stat întotdeauna în centrul preocupărilor orga­ terea impetuoasă a forţelor de producţie, dezvoltarea continua
în sporirea producţiei, partidul şi stolul au asigurat ţăranilor
cvi consecventă principalele mijloace materialo şi resurse na­ nelor din economie. Astfel, in planificarea unor obiective in­ a bazei tehnico-inalcnalo a socialismului, introducerea pe scară
conditumi avantajoase de valorificare, la preturi ferme, pe
turale alé tării spré dezvoltarea industriei, creşterea ru precă­ dustriale nu s-a acordat alentia cuvenită studierii şi găsirii largă a progresului tehnic iu toate domeniile producţiei m a ­
bază de relaţii comercióle, a produc(iei-inarlă, — ceea ce a con­
dere a industriei grêle şi îndeosebi a construcţiei de maşini. căilor care să permită obţinerea unor rezultate economice maxime teriale. sporirea productivităţii muncii sociale, avînlul întregii
tribuit la creşterea continuă a veniturilor ţărănimii cooperatiste.
A u fost construite şi au începui să producă, în toate rit­ cu minimum de cheltuieli. A in t im a t intrarea în funcţiune a economii.
tuilrca cooperativelor agricole de producţie mici in uni­
murile industriei, 502 întreprinderi şi sedii noi, înzestrate cu unor obiective, unele întreprinderi nu au atins la timpul stabilit Dezvoltarea industriei dure la inllorirea oraşelor noastre,
tăţi cu o suprafaţă agricolă medie de circa 2 000 de hectare
utilaj períécUóna!, din care IM in domeniul energeticii, 45 in indicii de calitate şi de preţ de cost proiectaţi, nu au lucrat cu la transformarea acestora in puternice centre economice şi cul­
diferenţial pe zone, a creat condiţii prn lin folosirea raţională
metalurgie şi cbnsl r ne ti i de maşini, 3.3 in chimie, -la in industria întreaga capacitate de producţie. turale, are ca urmare creşterea (¡tulurilor şi ridicarea nivelului
a păm m luhii si a maşinilor, pentru amplasarea mai judicioasă a
materialelor de construcţii, fij in industria lemnului, 2/2«I în in­ Menţionăm, de asemenea, că unele sectoare ale industriei de pregătire a clasei muncitoare. întărirea rolului ei conduc.«-
cu Murilor, pentru o mai bună organizare a muncii şi n întregii
dustria uşoară şl alimentară. Tolodată, un număr importau! de nu au lost dezvoltate corespunzător cerinţelor. Industria electro­ tor în societatea noastră socialistă, ceea ce exercită o puter­
activităţi do producţie.
fabrici şi uzine au fost dezvoltate şi modernizate. tehnică. deşi si-a sporii produc li n dc 4 ori fa(ă de 1959, nu satis- nică inrîtirirc* asupra întregii vieţi sociale.
Rezultatele obtinule an contribuit la dezvoltarea şi conso­
S-a introdus pe scară largă in industrie tehnica de ¡naltă face pc deplin necesităţile economiei. Kăm m cri în urmă în ce Industria asigură mecanizarea şi chimizarea lucrărilor a g ri­
lidarea cooperativelor agricole, la sporirea averii obşteşti, la
producli vitale. S-a accentuat procesul de di versificare a ram uri­ priveşte capacitatea de producţie şi înzestrarea tehnică există cole — condiţie esenţiala pentru u e şlcre u producţiei — creează
imbuiinriiţircn condiţiilor de viata ale m em brilor lot*. ( A p l a u z e ) .
lor şi subramurilor industriale, s a lărgit varietatea şi s-a îm ­ Si în industria uşoară. condiţii pentru valorificarea superioară a producţiei agricole.
De la terminarea cooperativizării şi piuă în prezent valoarea
bunătăţit continuu calitatea produselor. Un neajuns care se resimte in multe ramuri ale economi«'»
avutului obştesc al cooperativelor a crescut cu 3(> In sulă iar Industrializarea iu ritm susţinut a tării atrage in sectoarele
Pentru asigurarea bazei de materii prime, pariului şi statul este insuficienta asigurare h producţiei cu piese de schimb ri
veniturile lor băneşti cu 37 la sulă. industriale şi în celelalte sectoare neagricole marea majoritate
au acordat o aieîilie deosebită valorificării resurselor naturale. subansambluri necesare hunei luntţionări a instalaţiilor, m aşi­ a populaţiei active, aceasta fiind o premisa n dcsăvirşirii con­
R'irlidul şi guvernul au alora! fonduri Importante pentru în ­
A fost continuată politica de repartizare judicioasă a forţelor de nilor $i utilajelor. strucţiei socialisto şi creării condiţiilor pentru trecerea la co­
zestrarea l"hnico-mn!eriată şi dezvoltarea gospodăriilor agricole
producţie pe teritoriul intrigii ţări, de dezvoltare economică m ul­ După cum vă este cunoscut, sarcinile privind creşterea pro­ munism.
de stat, care deţin 14 la sută din suprafaţa agricolă şi Ifi In sulă
tilaterală a tuluror regiunilor. ducţiei agricole vegetale si animale stabilite în cadrul planului
din suprafaţa arabilă a tării. îmbunătăţirea organizării şi con­ O dată cu dezvoltarea industriei in oraşe este necesară con­
In acest ah producţia industrială este de 2,24 ori măi ducerii lor, profilarea si specializarea unor unităţi an dus la de fi ani nu s-au realizat în întregime. Aceasta se daloreşle, struirea unor întreprinderi industriale in raioanele agricole,
mare declt cea din 1959, depăşîndu-se astfel prevederile pla­ cieşlorea producţiei, în perioada Ifififi— 19fi4 renh/îndu-se in me­ în primul rînd, faptului că ritmul mediu anual de creştere de creîuriu-se astfel noi centre muncitoreşti, ceea ce va determina
nului de ^ase ani. (.dpfauzp). die la boc Iar i.ontl kg griu, 2.050 kg porumb, 1.430 kg floarea- 9— 10 la sută a fost prea mare. la stabilirea lui ncţlniiiclu-so schimbări înnoitoare in viata satelor, a ţărănimii.
Trebuié subliniat că procesul de industrializare socialistă sonreluî, precum şi 2.000 de litri de lapte in medie pe vacă seama de realităţile şi posibilităţile agriculturii noastre. Trebuie Num ai pe baza industrializării vom crea condiţii pentru li­
a ţârii se desfăşoară într-un ritm inalt, susţinut. Creşterea me­ furajată. Gospodăriile de stal aduc o contribuţii* importantă la adăugat, de asemenea, că iui s-au prevăzut toate mijloacele chidarea ramincrii în urină de veacuri a satului fală de oraş,
die anuală a producţiei industriáis în anii şcsenalulni este de 14,4 fondul central de produse agricole, pentru formarea căruia au materiale necesare, iar unele din măsurile prevăzute nu au fost pentru reducerea treptată n deosebirilor dintre ui aş şi sat,
la sută, fală de 13 la sulă cil n fost prevăzut initial. Aceasta este dat în H)fi4 aproape o treime la griu şi porumb, peste o treime iudeplinitp integral. Cu toate că investiţiile planificate pentru pentru ridicarea social-culturala a salului la un nivel dc viaţă
expresia cea mai grăitoare a tortei şi vitalităţii economici noastre, la cam e şi aproape jumătate la lapte. Gospodăriile agricole de această ramură nu lost depăşite cu peste 5 miliarde lei, iui s-a civilizai. ( A p l a u z e ) .
a justeţei linîeî politice a partidului, a inepuizabilelor resurse fie stal constituie pentru cooperativele agricole un exemplu de or­ realizat gradul corespunzător de mecanizare a lucrărilor agricole \ i a l a a conlirmal pe deplin justeţea politicii partidului
energie şi capacitate creatoare alo clasei muncitoare, ale între­ ganizare a producţiei şi drinonstrează rezervele mari de râie şi. mai ales. sarcinile iu domeniul chimizării şi irigaţiilor. Aceasta nostru de industrializare socialistă, întemeiata pe aplicarea crea
gu lu i popor, pleure). dispune ¡nlrcaqn noastră agriculturii. Înseamnă că prevederile au (ost insuficiente. Luind in conside­ luare a învăţăturii marxisl-lenmisto la condiţiile cotletele dir,
Preocuparea pentru dezvoltarea cu prioritate a producţiei rare şi unele lipsuri in activitatea organelor care lucrează în
S-a înregistrai o creştere permanentă a producţiei do cereale, ţara noastră. ( A p l a u z e ) Experienţa poporului român, ca si is­
mijloacelor de producţie s-a concretizai în ritmul mediu anunţ agricultură nvem pe scurt tabloul cauzelor care au dus la ne-
mai ales do griu şi porumb. In perioada I9f>0— lî)fi4, media anuală toria dezvoltării societăţii omeneşti demonstrează că indus­
de creştere de 15,7 la sulă, realizai iu arest sector — superior realizaren sarcinilor de creştere a producţiei agricole.
a producţiei cerealiere a depăşit cu peste Î.IOO.OIK) tune media trializarea este singura cale caro duce spre progres si civili­
mediei pe întreaga industrio. Dinamica cea mai rapidă au avnl-o Jn activitatea organelor de conducere şi planificare a eco­
celor rim i am anteriori şi eu peste 2.311(1.DOI) tone producţia m e­ zaţie, spre ridicarea standardului' de viata, asigură în fapt inde­
ramurile hotărîloare pentru dezvoltarea bazei tehnico-maleriale a nomici s-a manifestai uneori subiectivism, nu S-a acordat în-
die a anilor 1334— 1333. S-a de/volriil in acelaşi timp sectorul pendenta şi suverMnilaten naţională. ( A p l a u z e p u t e r n i c e , h/c/o
socialism ului: industria energiei electrice, cu im M m mediu a- loldomina ntenlia necesară studierii temeinice a cerinţelor si Iii ii (jale).
zootehnic, numiirul bovinelor liind le io ir p n lid acestui an de pe>b*
nual de 21 la sulă, siderurgia cu 14 In sulă, construcţia de maşini posibilităţilor, stabilirii celor mai corespunzătoare măsuri pentru
4.750.00(1 (cu 1.100.000 mai mult docil in anul IM33). al pui f i­ încă din secolul trecut, numeroşi patriot! animali de idea­
cu peste 17 la sută şi chimia cu 24 la sută. nelor de pe>le <i.1)00.lini) (eu circa 3 300 000) şi al ovinelor de realizarea planului. Lipsuri mai serioase s-au manifestat îndeo­ luri progresiste, de grijă pentru soarta litru, s au preocupat să
In acelaşi timp, a înregistrai o creştere susţinută p m d n t lh peste 12 730.001) (respectiv eu peste 2.000.000 mai mult). sebi in exercitarea controlului şi in sprijinirea calificări» a în ­ gasoascfl soluţiile* care să schimbe situaţia social-economica deo­
bu hu rilor de c o n su m , core a realizat un ritm mediu anual de Deşi in unii am an lost (oodilii climatice mai puţin favo­ treprinderilor şi organizaţiilor economice. sebit de grea a României din vremea lor. Fi au atras alentia
circa 17 la sulă. rabile. producţia vegetala şi animala a asigurat permanent apro­ S-ar pulori ca unii tovarăşi să spună: de ce este necesar sa că aceasta nu se poale inlăplui lără dezvoltarea puternică a
In perioada planului de şase ani principalele ramuri ale in­ vizionarea populaţiei cu produse ngroulimcutnrc. a industriei mai discutăm despre lipsuri rînd am obţinui succese atil (io industriei. Comliătîud concepţiile înguste, unilaterale, cu pri­
dustriei s-au dezvoltai după cum urmează: cu materii prime agricol«', rrearea rezervelor de stal, precum m ari? Este adevărat, tovarăşi, am oblmut mari victorii in toate vire la economia României, istoricul A D. Xenopol scria : . A
Producţia de energie electrică este in acest an de 2,b ori şi unele disponibilităţi pentru export. domeniile de aciivitale, dar considerăm că trebuie să vorbim r.lmine dedaţi numai agriculturii osie a ne osindi pe noi înşine
mai mare decil în I puterea instalată crescind de la ),fi m i­ deschis in lata Congresul»»», a partalului, a întregului popor, In producerea numai de lucruri brute, care sub un volum foarte
lioane k. VV la circa 3.5 milioane kVV. Puterea nouă pusă iu Tovarăşi, şi despre unele ncajuhsuri ale muncii noastre. După cum se mare reprezintă o valoare foarte nucă ,■ este a ne constitui
I i i ncţiuno in ultimii fi ani depăşeşte do aproape 4 ori pe ren şlie, critica şi autocritica constituie' un factor de seamă al de/., pentru totdeauna robii siram.ilarii. Intr-adevăr, aceasta ne va
existentă in anul 1938. A (ost realizai sistemul energetic national, Dezvoltarea economiei asigură creşterea venitului naţional voitorii societarii socialiste. Folosirea lor este o necesitate obiec­ trimite in .schimb pentru productele unei munci grosolane şi
treindu-se condiţii pentru folosirea raţională a puterii instabile. cu aproape (>5 la sulă, fată do 1050. O pătrime din venitul tiv. i care «sigură mersul inamic, ridicarea întregii noastre acti­ primitive, acelea ale unei munci rafinate şi civilizate, care
naţional a IonI repartizării pentru toiului dc acumulare, iar vităţi la nivelul cerinţelor operei de desăvirşirc a construcţiei
M a ri succese au fost obtinule în industria siderurgică : sub volumuri in/cci t de mici vor reprezenta preturi însulîl dc
trei pătrimi pentru Imului dc* consum; aceasta a asigurat un ritm socialiste. (.4 pfanrr). mari, incit munca întreagă a poporului nostru va sluji numai
producţia de otel este iu I9(>5 de peste 3,3 milioane tone. pro­
înalt reproducţiei lărgite şi, totodată, ridicarea sistematica a ni­ pentru a plăti o porţi mie lonrlc mică din numea altor ţări. R o ­
ducţia de oteluri aliate a sporii de irai ori. s-a largii sortimentul
velului di* trai al populaţiei. mânii, (l«'ci vor îndeplini iu concertul popoarelor europei.»*
de laminate şi de lovi.
In cadrul rcsiirs« tur destinate acumulării, volumul investiţii­ munca manuală, brul.i, grosolanii, prost pl.ilil.i şi puţin cău­
Metalurgia neferoasă a continuat să se dezvolte; s a lărgii
lor slutului .i însumat in anii şc-.. nul ului 103 miliarde lei. dcp.i- tată. deoarece poate ti tăcută rle toată lumea; şi vor primi cn
extracţia do minereuri, s-an construit uzine metalurgice m o­
şimtu-sc prevederi!<> iniţiale cu 13 miliarde lei. In lumina poli­ răsplată a acestei munci grele şi încordate fărâmăturile ce vor
derne, a început fabricarea aluminiului, a crcscul produc li a de
ticii crnnniiiKc a parlidului de (lev.voi 1 are proporţională a econo­ cădea de la masa tarilor civilizate". Pierind de la aceste consi­
plumb, zinc şi altele.
miei, investiţiile au lost repartizate asllel: partea principală a derente, el cont li idea ; „ urmează neapărat că industria mare
Datorită importantei pe care o are în înzestrarea tehnică a londnrilor ■ » peste 55 la sulă — a lost (lăsi'm.itâ industriei; agri­ este aceea care trebuie să cântăm a dezvolta mai intîî In R o­
întregii economii nationale, ind ustria co n stru cto a re de m aşin i culturii i s-au alocai pesie 23 miliarde Ici — cea. 15 la sulă — mânia ".
s-a bucurai de o deosebita atenţie. Producţia acestei ramuri este la care s-an adăugat aproximativ 12 miliarde lei din lomliiril«*
în 1 ‘>65 de 2,fi ori mai marc défit in 1959, ponderea sa ropre- proprii ale cooperativelor agricoli* de producţie; transporturilor De la primele sale începu! uri, mişcarea mu ticitorească şi
z.entînd peste o pătrime din totalul producţiei industriale; ea socialistă din România, rcpruzcnlunţii ei rle scamă au văzut în
şi telecomunicaţiilor aproximativ 10 la m Mü, ¡ar pentru dezvol­ mdn-.irie condiţia vitală a dezvoltării tării noastre. Fxprimînd
asigură în prezent doua treimi din necesarul de utilaj al eco­
tarea invătăminiuhu, ştimtei, culturii, ocrotirii sănătăţii, c o n ­ punctul de vedere al socialist ¡lor, C. Dobrogea nu-Ghcrca spunea:
nomiei. Industria constructoare de maşini satisface in cea mai Tovarăşi,
strucţii'! de locuinţe şi lucrărilor eddilarc 20 miliarde* lei, adică „Dacă trebuie, deci. ridicării ncLipfti.il productivitatea m uncii
mare parte nevoite de maşini, utilaje .şi instalaţii ale indu­ peste 10 la surii. agricole, tot aşa de neap.irat trebuie m i dezvoltăm şi toate
striei petrolului, lemnului şi ale industriei alimentare, ale tran­ M ăsu ri nd drumul străbătut in opera de conshucric socialist î
In pi rioadu I9fif)— 191)5 s-a ridicat nivelul eficienţei a ctivi­
sporturilor leruviare, auto şi ale agriculturii, asigură intr-o nu putem să nu încercăm un sentiment de a lîncă sal isl ar ti«*, celelalte n*sur>c de producţii' ah* larii şi trebuie să devenim
tăţii e c o n o m ic e ; ftc«.‘trsi¿ se relinda, printre atb'le, in (aptul cu­
propor|i* însemnatei echipamentul necesar celorlalte ramuri, pentru tot ceea ce am iidaptml Dar noi. comuniştii, considerăm o tara industrială . pentru rina noastră aceasta osie o întrebare
ín timp ce volumul fondurilor fixe din industrie a crescut oc
precum şi un sortiment lot mai variat de numiri de consum. că mai avem încă mult de tăcut pc calea dezvoltării industri-il'* \ il.il.i. de a fi. uri a nu li", subliniind prm aceasta ca însăsi
1,7 ori. producţia a sporit (le 2.24 ori. Un rol hoiăriior l-a
a larii, a lăuririi unei ugric »»Muri moderne, pentru ridicarea patriei viitorul poporului rumân depinde de mdn»l(iali/.are. „In indu­
Industriei chimice i-a fost alocată aproape o cincime din v o­ avut orientarea elorlurilor şi mijloacelor materiale spre mari
1 <i nivelul tarilor cu economie avansată, la acel -.ladiu r«:e ><i strie. spunea el. ».i găsi Dăruitul loc pentru plasarea (iilor săi
lumul Iota) al investiţiilor industriale, efortul principal binrl obiective cu caiarti'i productiv şi realizarea lor la un nivel
asigure poporului român o viata îmbelşugată, o ¡naltă civilizaţie
îndreptat spre crearea petrolhimioi. S-au construit umlăli noi teiinic ridicat, scurtarea termenelor de punere în luncliune. Cea si Io! in industrie va găsi o piaţă de desL-i'ei'e pentru productele
mu Ieruri a şi spirituală ( A p l a u z e ) >«ile . \ lilorul "‘utului însuşi e la «»ras şi in de/vultarca in­
de mare rapacitate, utilate la nivelul tehnicii înaintam, an lost mai mare p u t e a noilor întreprinderi au reuşii, la scurt timp
dezvoltate şi modernizate cele mai multe din unităţile exist, uri, după intrarea in producţie, s.« lucreze cu întreagă capacítale şi Congresul al lX-lea al Partidului Comunist Român ho­ dustrială a tării. Viitorii] tai ii iniregi r* in ¡nrirnma/oa el ., către
tărăşte acum direcţiile de dezvoltare a României in următorii o organizaţi«' sociala mai înalta in viilor — sucictalcn socialistă",
Producţia industriei d u m ice a crescut de 3,0 ori, realizind cei sa atingă indicii de cabíale prevfi/uli.
cinci ani, în vederea continuării pe o treaptă superioară o ('berea considera industria lia/a existentei materiale, culturale şi
mai rapid ritm dm întreaga industrie. Iu industria construcţiilor s-an imbunuriitii dolam a telmica
Producţia industriei lemnului a crescut iu ano planului de şi orgum/aren şantierelor, s-a extins aplicarea metodelor in­ procesului de desâvîrşîre a construcţiei socialista în toata do­ naţionale a poporului român.
fi ani d» peste doua ori. Au fost construite combinate cu pro­ dustriale, ceea ce a permis riuhlurej volumului de lucruri. meniile de activitate economică, ştiinţifică şi culturală.
fil complex şi cu procese tehnologice avansate care creează Pe baza sporirii fondului de consum a crescut nivelul de Ţinîiiri s«'<»ma de legea concordanţei ini re caracterul Iurtelor (Continuare iu pap 3-a)