Page 71 - 1965-07

i Nr. 3283 Drumul socialismului Pag: 3

va spori pină în 1970 cu 35 la sulă; se va dezvolta in mod deo­ miliarde lei — cu 60 la sută mai mult decit in perioada 1961—
sebit producţia dc plăci aglomerate şi fibrolemnoase, dc fur­ 1965 — la care se adaugă circa 9 miliarde de lei investiţii în
nir şi mobilă. industria de îngrăşăminte chimice şi inscclofungicide. de trac­
M uncitorilor şi specialiştilor din industria materialelor de toare şi maşini agricole şi de materiale de construcţie pentru
construcţii, dm economia forestieră, din industria prelucrării irigaţii. Cooperativele agricole vor efectua, de asemenea, im ­
lemnului le revin în cadrul planului dc cinci ani noi şi în­ portante investiţii din fonduri proprii pentru dezvoltarea şi
semnate îndatoriri. Ei trebuie să depună eforturi susţinute pen­ consolidarea lor economică, in scopul sporirii producţiei agricole.
tru realizarea producţiei din aceste ramuri industriale la un O parte importantă din investiţiile statului va ii folosită pen­
nivel şi mai înalt, corespunzător nevoilor şi exigentelor eres- tru extinderea şi diversificarea mecanizării lucrărilor agricole.
cinde ale economici noastre. Unităţile socialiste din agricultură vor fi dotate cu o gam ă mai
variată de tractoare şî maşini, ceea ce va asigura mecanizarea
Tovarăşi, completă a culturii griului, porumbului, cartofilor, sfeclei de za­
hăr, extinderea mecanizării în producţia şi pregătirea furajelor,
Proiectul de Directive prevede o serie de măsuri menite să in legumicultura, viticultură şi pomicultură, precum şi la lucrările
dea industriei bunurilor de consum posibilitatea de a satisface pe terenurile în pantă.
şi mai bine nevoile mereu crescinde ale populaţiei. Astfel, în pe­ In elaborarea politicii sale agrare, partidul are în vedere că
rioada 1966— 1970, producţia industriei uşoare va spori cu 50— 55
o agricultură intensivă, multilateral dezvoltată, este indisolubil
la sută, iar a industriei alimentare cu 50 la sulă, ambele reali-
legată de folosirea pe scară largă a îngrăşămintelor chimice,
zînd un ritm mediu anual de creştere de 8.5— 9 Ia sută. Se pre­
insectolungicidelor si a altor subslantc chimice. Intrarea in func­
vede creşterea capacităţii dc producţie a industriei bunurilor
ţiune, cu întreaga lor capacitate, a combinatelor chimice de ia
de consum, dublîndu-sc în acest scop investiţiile fată dc pe­
Turnu Măgurele, Craiova şi T îrgu Mureş, cît si construirea unor
rioada 1961 — 1965. Sc vor construi întreprinderi de ţesături dc
noi întreprinderi de acest fel vor asigura agriculturii în 1970 peste
bumbac, fibre chimice, lină, in, cinepă, mătase, fabrici dc tri­
1.100.000 tone îngrăşăminte — substanţă activă, precum şi canti­
cotaje, de încălţăminte, dc sticlărie, fabrici de zahăr, de ulei,
tăţile necesare dc insectofungicide şi ierbicide. Avem toate con­
întreprinderi dc preparate din carne, fabrici de berc, de con­
diţiile, tovarăşi, ca pină in 1970 să rezolvăm în linii generale
serve şi altele. Este necesar să se acorde o atentie mai marc
problemele mecanizării complexe şi ale chimizării agricul­
dezvoltării şî reulilării morilor, cu deosebire celor din mediul turii — factori esenţiali in modernizarea şi sporirea produc­
rural, precum şi brutăriilor.
ţiei agricole. (AplQUzc).
V a trebui să se manifeste o atentie sporită pentru îm bună­
Importante investiţii din fondurile statului sc vor aloca pentru
tăţirea continuă a calităţii bunurilor de larg consum, cores­
lucrări de îmbunătăţiri funciare şi, în primul rind, pentru iri­
punzător exigentelor şi gustului cumpărătorilor. A lit întreprin­
gaţii. Pentru a pune in valoare întregul potenţial de producţie al
derile noi cil şi cele vechi vor fi dotate cu utilaje moderne, vor
solurilor din Bărăgan şi din alte zone cu regim scăzut de preci­
folosi procedee tehnologice avansate care vor permite prelu­
( U r m a r e d i n pag. 2-a) aproape 1,5 milioane k W . O putere de peste 7 milioane k W se pitaţii, se va iriga, din fondurile statului, pe baza unor soluţii
crarea superioară a materiilor prime.
va realiza in centrdle termoelectrice. tehnice moderne, o suprafaţă dc circa 400 000 hectare Este In
Industria locală, cooperaţia meşteşugărească şi de con­
Dar aceslc idei Înaintate care întrezăreau căile propăşirii Tinind scama de creşterea nevoilor, in condiţiile resurselor interesul fiecărei cooperative agricole ca prin mijloace proprii,
tării noastre n-au putut li realizate in orînduirea burghezo-mo- limitate de energie primară şi folosind cuceririle revoluţiei teh- sum au in principal sarcina de a lărgi şi îmbunătăţi serviciile de ulilizind sursele de apă locale, să extindă cit mai mult suprafe­
şiereascu. Cercurile imperialiste străine care deţineau poziţii nico-stiintifice, vom începe in anii următori utilizarea energiei întreţinere şi reparaţii, de a ridica nivelul calităţii şi de a îm­ ţele de teren irigat. Industria constructoare de maşini şi a m a ­
dominante in economia României şi clasele exploatatoare erau nucleare pentru producerea de energie electrică şi termică. bogăţi varietatea articolelor de uz casnic şi gospodăresc, a pro­ terialelor de construcţii trebuie să producă la timp utilaj şi m a ­
duselor de artizanat.
călăuzite nu de necesităţile şi interesele vitale ale poporului, Pentru a avea imaginea clară a progreselor pe care le face tara terial de cea mai bună calitate pentru amenajarea şi exploatarea
Dezvoltind şi perfcctionînd continuu producţia bunurilor de
ci de dorinţa de a-si asigura profituri cit mai mari, prin exploa­ noastră este suficient să arătăm că întreaga producţie de ener­ consum oamenii muncii care lucrează în acest domeniu vor aduce terenurilor irigate.
tarea maselor de oameni ai muncii şi jeluirea bogăţiilor tării. gie electrică a anului 1938 se va realiza in 1970 în numai 12 Sint in plină desfăşurare lucrările de îndiguiri şi desecări
F:lc considerau că România este sortită să rămină o tară îna­ zile iar in 1975 in mai puţin de o sâptâmînâ. o contribuţie importantă la îmbunătăţirea aprovizionării, la satis-
tăcerea in condiţii tot mai bune a cerinţelor populaţiei, la creş­ In lunca inundabilă a Dunării; trebuie luate măsuri pentru u r­
poiată agricolă, lurnizoarc de materii prime si produse agricole, In fdta muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din industria
terea bunăstării materiale a celor ce muncesc, ( A p l a u z e ) . gentarea acestora In vederea dării in folosinţă a terenurilor re­
piaţă de deslacerc pentru produsele industriale ale ţărilor im­ extractiva şi energetică, a geologilor, stau in anii care vin sar­
cuperate. V o m extinde îndiguirea şi desecarea terenurilor şi in
perialiste. cini de mare răspundere. Fără îndoială că şi in viitor ei vor munci luncile riurilor interioare, scoţlnd astfel din zona inundaţiilor şi
Calea pentru lichidarea acestei stări de lucruri, pentru cu entuziasm şi perseverentă, adutind o contribuţie de seama la Tovarăşi, redind agriculturii importante suprafeţe de păinint din cel mai
industrializarea ţării a deschis-o victoria revoluţiei socialiste. realizarea marilor obiective ale planului de cinci ani. (Aplauze) In anii ce urmează este necesar să se intensifice in toate jertil, cu mari avantagii economice.
( A p l a u z e p u t e r n i c e ) M isiu n ea istorică de a asigura lăurirea si
O puternică dezvoltare va cunoaşte siderurgia, care in 1970 ramurile economiei naţionale acţiunea de îmbunătăţire siste­
dezvoltarea unei industrii puternice şi, pe această bază, de a In perioada 1966— 1970 producţia agricolă globală se pre­
va realiza o producţie do 6,3 milioane tone otel. Cel mai marc matică a calităţii produselor, de ridicare a caracteristicilor lor
duce palria noastră pe drumul larg al progresului economic şi aport Ja această creştere tehnice şi economice. A - vede să crească cu circa 20 la sută faţă de media anilor
fiocial a revenit Partidului Comunist. ( A p l a u z e p u t e r n ic e ) . va aduce marele combinat ceasta va trebui să consti­ 1961— 1965.
Imediat după eliberarea României de sub jugul lascisl, la C o n ­ siderurgic de la Galaţi, a tuie o preocuparp dc prim Un obiectiv de cea mai mare însemnătate in dezvoltarea a gri­
ferinţa Nalională dm 1945 a Partidului Comunist Român. în rapor­ cărui construcţie este in ordin a organelor de con ­ culturii este creşterea producţiei de cereale şi lărgirea bazei
tul Comitetului Central, expus rlc G heorghe Glieorghiu-Dej, furajere. Sc prevede ca in următorii cinci ani să se realizeze o
plină desfăşurare. In anii ducere din economie, a în ­
subliniindu-se necesitatea industrializării tării se arata : „Dez- producţie medie anuală de circa 4.8 milioane tone g n u şi de 7,6
următori sc va intensifica treprinderilor, a tuturor oa­
voltind induslria grea inelalurgică, sc deschid posibilităţile cele procesul de modernizare a menilor muncii, fiind o con ­ milioane tone porumb. Se va extinde cultura lucernei, trifoiului,
mai largi pentru utilizarea întregii forte de muncă a poporului sid e ru rg ie i; vor fi introduse diţie de bază pentru satis­ sparcetci, orzului, ovăzului şi a altor furaje valoroase; va creşte
nostru şi pentru crearea acelor bogăţii care sini necesare refa­ şi extinse procedee tehnolo­ facerea nevoilor dc produc­ producţia de cartofi, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui şi altele.
cerii tării, ridicării ei si a condiţiilor de viată la oraşe şi sale", gice noi, va spori produc­ ţie şi consum, creşterea c- Deoarece nu este posibilă extinderea deosebită a suprafeţei
Luind puterea in mîinilc sale, sub conducerea partidului ei de ţia otelurilor de calitale. La ficienţci economice a indus­ arabile, sporirea producţiei vegetale va trebui să se realizeze prin
avangardă, in alianţă cu ţărănimea, clasa muncitoare a trecut la sfirşitul planului cincinal triei şi pentru a face ca recolte mai mari la hectar,- in acest scop trebuie organizată pe
făurirea României moderne, cu o industrie dezvoltată şi o producţia de oţel pe lo­ mărfurile româneşti să fie baze ştiinţifice Întreaga activitate a unităţilor agricole, valo rifi­
agricultură înaintată, f/lplauze). Toate prevederile planului pe cuitor — acest barometru competitive pe piaţa exter­ cate la m axim um condiţiile create prin mecanizare, chimizare şi
1966— 1970 sînt menite să ducă mai departe această operă m ă­ important al potenţialu­ nă. prin extinderea irigaţiilor, mobilizlndu-sc toate rezervele dc care
reaţă, să apropie lot mai mult tara noastră de nivelul statelor lui economic — va fi de Se va acorda şi in viitor dispune agricultura noastră socialistă.
Înaintate din punct de vedere economic. circa 18 ori mai mare de­ o deosebită atentie creş­ Organele agricole, specialiştii din agricultură trebuie să ia
Politica economică a partidului şi guvernului se reflectă cit in 1938. terii productivităţii mun­ măsuri pentru amplasarea mai judicioasă a culturilor pe zone si
în modul de repartizare a venitului naţional pe perioada In metalurgia neferoasă, cii, reducerii preţului de In cadrul fiecărei unităţi, tinînd seama de condiţiile de climă si
următoare pină in 1970. M a i mult de o pătrime se va aloca extinderea capacităţii uzi­ cost şi a cheltuielilor de sol, de factorii social-economici, de posibilităţile asigurării m ij­
nelor existente şi punerea in
pentru fondul de acumulare, pentru dezvoltarea bazei materiale circulaţie — căi principale loacelor mecanizate şi a forţei de muncă pentru executarea Iu-
necesare reproducţiei socialiste lărgitc, progresului continuu al funcţiune a unor noi uni­ pentru sporirea acum ulări­ turor lucrărilor la timp şi la un nivel de calitate ridicat. O alen­
economiei, ştiinţei, culturii şi ocrotirii sănătăţii ; aproape trei tăţi vor permite creşterea lor socialiste, pentru a sigu ­ lie deosebită trebuie acordata producerii seminţelor cu valoare
pătrimi vor forma fondul de consum destinat creşterii nivelului producţiei de aluminiu dc rarea unui ritm susţinut biologică ridicată, din soiuri şi hibrizi de marc productivitate
de trai al populaţiei. 3.7 ori, precum şi a produc­ mersului înainte al econo­ pentru culturile cerealiere şi tehnice. — in mod deosebit pentru
Dinamica economiei în viitori] cinci ani este oglindită de ţiei de plumb, zinc, cupru mici noastre si ridicarea carlofi, sfeclă de zahăr şi plante furajere.
creşterea venitului naţional într-un ritm mediu anual de circa şi a altor metale. bunăstării poporului. După cum se slie. într-o agricultură avansată creşterea ani­
7 la sută. Rolul primordial in realizarea acestui ritm îl va avea V o m continua să acordăm Ca urmare a inzcslrăriî malelor ocupă locul precumpănitor. De aceea, un alt obiectiv dc
în continuare industria, prevăzută să sc dezvolte mai accelerat o mare atenţie dezvoltării şi reulilării întreprinderilor marc importantă spre care trebuie să concentrăm eforturile este
decit toate celelalte ramuri ale economici. industriei constructoare cu tehnica avansata, creş­ dezvoltarea zootehniei, ridicarea ponderei acestei ramuri în an­
Producţia industrială va creşte anual cu 10,5 la sută, ceea de maşini, a n u c i p ro­ terii gradului de calificare samblul producţiei şi veniturilor din agricultură. Principala pre­
ce înseamnă menţinerea in continuare a unurVifm Intens de ducţie ‘va creşte irlr-un a muncitorilor, moi .bungi: ocupare în aceaslă direcţie trebuie să fie mătilr.d^ numărului
dezvoltare industrială a ţării. ( A p l a u z e ) : Tn perioada 1966— 1970
n lm mediu anual de organizări a muncii, pro­ vocilor, care să ajungă la cri nutin jumătate din totalul b o v i­
valoarea sporului absolut al produefei industriale va fi de apro­ nelor, creşterea producţiei de lapte. Punînd în valoare condi­
12 Ia sută, asigurînd coa ductivitatea muncii in in­
ximativ 110 miliarde lei — fată (ic circa 70 miliarde lei în anii ţiile favorabile pe care le avem pentru creşterea animalelor, este
1961— 1965. Cit de mult va creşte potenţialul nostru industrial mai marc parte a program u­ dustrie urmează să crească pe deplin posibil ca pînă la sfîrsitul anului 1970 numărul b o v i­
rezultă din faptul câ întreaga producţie din 1938 se vo rea­ lui dc investiţii dl planului in 1970 cu circa 40 la sută, nelor să ajungă la circa 5 milioane, din care al vacilor la
liza, la sfirşitul planului de cinci ani, in numai 24 de zile. cincinal. Un loc important aproximativ două treimi 2.500.000, numărul porcinelor la peste 6.500.000, al oilor la
In cadrul procesului de schimbare a structurii economiei îl va ocupa utilajul petroli­ din creşterea producţiei ur- circa 13 milioane.
se va întări şi mai mult poziţia industriei ca ramură conducă­ TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU VORBIND Consiliul Superior al A griculturii trebuie să definitiveze
er, maşinile agricole, utila­ mînri a fi obţinută pe această
toare. In 1970 venitul naţional va proveni in proporţie de 60 la în cel mai scurt timp, pe baza unui studiu temeinic zonarea
jul minier si chimic, mijloacele de transport, utilajul energetic şi cale. Pentru a sublinia rolul important al acestui factor in dez­
sută din industrie, fala de 51 la sulă în prezent şi circa 30 la sulă creşterii animalelor, avînd în vedere extinderea raselor dc mare
mnşintle-unelle. Trebuie să punem un accent mai marc pe fabri­ voltarea economiei e suficient să arătăm că un singur procent de
in 193R. productivitate adaptate condiţiilor din tara noastră; să întoc­
carea de linii tehnologice complete destinate nevoilor interne şi creştere a productivităţii muncii in industrie va echivala in
O caracteristică o larilor cu economic dezvoltată constă in mească un program, ştiinţific fundamentat, dc îmbunătăţire a
exportului, pe producerea de utilaje necesare noilor complexe 1970 cu un plus de producţie în valoare de peste 1,8 mi­
faptul că majoritatea populaţiei lucrează in ramurile ncaqricole. calităţii şi productivităţii animalelor — care să fie aplicat în mod
industriale pe care le construim. Pentru a face fată necesităţilor liarde lei.
Si în tara noastră vor conlimi:i sa aibă loc importante modificări organizat, in toate unităţile agricole, sub îndrumarea şi răspun­
de maşini şi aparate electrotehnice, de aparate dc măsură, control Planul de cinci ani prevede in industria republicană scăde­
în structura forţei de munca, industria alrăgînd în slera ei o parte derea cadrelor de specialitate. In rezolvarea acestor sarcini un
şi automatizare, producţia industriei electrotehnice va atinge cel rea preţului de cost cu circa 10 la sută, în principal prin reali­
toi mai mare a populaţiei active. In viitorii cinci ani numărul sa ­ rol de scamă revine medicilor veterinari şi zoolehniştilor. Este
mai înalt ritm din sectorul construcţiei de maşini, sporind in m e­ zarea de economii la consumul de materii prime, materiale, c om ­
lariaţilor va ajunge la peste 5 milioane, sporind cu 900.000 — necesară, de asemenea, elaborarea neîntîrziată a unui plan de
die cu peste 16 la sulă anu! [ bustibil şi energie. V olum ul total de economii care se va ob­
din care circa 400.000 persoane vor proveni din populaţia ocupată măsuri privind creşterea producţiei la hectar a plantelor fura­
ţine pe seama reducerii preţului de cost si a cheltuielilor de cir­
in agricultură. In 1970 in agricultură va lucra 50 la sulă clin popu­ Sc impune ca în ramura construcţiei de maşini să se îm bu­ jere cultivate, a productivităţii păşunilor şi finetelor, extinde­
culaţie va însuma aproape 65 miliarde lei, aportul holărîlor
laţia activă, fala de 57 la sulă în prezent şi 78 la sută în anul nătăţească introducerea in fabricaţie a noilor maşini şi utilaje, rea industrializării furajelor, alimentaţia raţională a animalelor.
aducîndu-1 industria.
1938? toate acestea vor contribui la creşterea venitului naţional. să se perfecţioneze colaborarea şi cooperarea intre întreprinderi, Hortiviticultura constituie o altă ramură importantă a a g ri­
A cesle schimbări calitative sînt nemijlocit legate de p,omovo-
Viitorul plan cincinal va asigura o structură lot mai echili­ să sc asigure, pe baza studierii atente a cerinţelor, stabilitatea culturii din tara noaslră. In viticultură se prevede extinderea
brată economiei naţionale, dezvoltarea armonioasă a tuturor profilurilor dc producţie ale uzinelor Constructorii de maşini rea progresului tehnic în toate sectoarele activităţii industriale, pină în 1970 a plantaţiilor cu 75.000 hectare, iar în pom icul­
de extinderea mecanizării şi automatizării, de înzestrarea in­
ramurilor industriale. Pentru a se crea condiţiile necesare repro­ vor trebui să acorde o mare alenlie producţiei de piese de schimb tură cu 80.000 de hectare, valorificîmlu-se terenuri erodate şi
dustriei cu instalaţii la nivelul tehnicii avansate. A ce aslă acţiune
ducţiei socialiste lărgite, producţia mijloacelor de producţie va şi subansamble necesare funcţionării normale şi reînnoirii per­ va ocupa si in viitor un loc principal In politica partidului şi soluri nisipoase, improprii altor culturi. In acelaşi timp, trebuie
creşte cu prioritate — într-un ritm mediu anual de 11 la sută. manente a maşinilor, instalaţiilor şi mijloacelor de transport. asigurată întreţinerea plantaţiilor tinere, combaterea bolilor şi
guvernului.
In scopul satisfacerii intr-o măsură mai marc a cerinţelor popu­ Ţ in m d seama de importanta pe care o arc in întreaga econo­ dăunătorilor, aplicarea întregului complex de măsuri agroteh­
laţiei, producţia bunurilor de consum va creşte într-un ritm Ministerele, conducerile întreprinderilor, cu participarea spe­ nice necesare sporirii producţiei, îmbunătăţirii calităţii strugu­
mie industria construcţiilor de maşini, o necesar ca ministerul sa
de aproximativ 10 la sută. ia toate măsurile pentru realizarea sarcinilor la timp şi Ia un cialiştilor din institutele de cercetări ştiinţifice şi din întreprin­ rilor şi fructelor.
deri trebuie să-şi concentreze eforturile pentru perfecţionarea
Experienţa noastră arată că ritmurile susţinute de dezvol­ înalt nivel calitativ, corespunzător tehnicii avansate. In legumicultura va continua acţiunea dc concentrare a pro­
continuă a utilajelor fabricate in tară, pentru asimilarea şi pro­
tare economica depind in măsură însemnată do valorificarea ra­ ducţiei în noi bazine şi unităţi specializate, de lărgire a supra­
Sintcni convinşi că oamenii muncii din industria siderurgică ducerea unor maşini şi instalaţii cu înalte caracteristici tehnice,
ţională a resurselor larii, in funcţie de necesităţile imediate şi do feţelor irigate in zonele cu condiţiile cele . mai favorabile; toto­
şi constructoare de maşini — detaşament de Irnnte al construc­ necesare modernizării ramurilor economiei.
perspectiva. dată sc vor construi noi sere si răsadniţe.
torilor socialismului — vor munci cu energie şi pasiune pentru Va trebui lărgită baza industriei electronice, deosebit de
Un obiectiv important nl viitorului plan cincinal va li crea­ înfăptuirea Directivelor Congresului al lX-lea al partidului. In următorii cinci ani iu gospodăriile agricole de sta!»
rea unor condiţii lot mai bune pentru introducerea in circuitul importantă pentru dezvoltarea în perspectivă a economiei, de ea eforturile vor trebui îndreptate spre organizarea întregii pro­
( A p l a u z e ) . depinzînd extinderea automatizării proceselor de producţie în
economic a noi materii prime, valorificarea superioară, eficientă, ducţii pe baza ştiinţei agricole celei mai avansate, spre obţine­
Industria chimică are un rol de inare însemnătate în dez­ pas cu cerinţele revoluţiei tehnico-şliintifice. In acest scop este
a resurselor tarii. Directivele trasează sarcina lărgîriî continue a voltarea economiei noastre. Sarcini importante revin industriei necesar ca în invătămintul superior tehnic si economic, în u n i­ rea unor recolte tot mai mari la hectar şi dezvoltarea creşterii
bazei de materii prime, prevâzind in acest scop, peste 16 mi­ animalelor de rasă, de înaltă productivitate, astfel ca gospodă­
chimice în vederea satisfacerii nevoilor agriculturii cu îngrăşă­ versităţi să se acorde o atentie şi mai mare eleclronicii şi ci­
liarde lei pentru activitatea geologică. Se vor executa în c o n ­ riile de stat să ocupe un loc si mai important în alcătuirea fon-
minte, biostimulatori şi antidâunalori, a cererilor dc fibre şi berneticii.
tinuare lucrări geologice cu deosebire pentru descoperirea de noi dului central agricol. In acest scop o buna parte a investiţiilor
fire ale industriei textile, a nevoilor de produse chimice pentru
rezerve de lilei, gaz metan, minereuri feroase, neferoase şi m i­ Una din preocupările centrale ale ministerelor şi întreprin­ din agricultură va fi destinată dezvoltării bazei tehmeo-mate-
celelalte ramuri ale industriei, de medicamente şi bunuri de con­ derilor trebuie să fie ridicarea continuă a calificării muncitori­
nerale nemelalifcie, alil în zonele cunoscute, cit şi in zone noi. riale a gospodăriilor agricole de stat. Ele trebuie să realizez»
sum pentru populaţie. De asemenea, industria chimică va tre­
Pentru ridicarea elicicntci economice a activităţii geologice este lor şi tehnicienilor, perfecţionarea pregătirii inginerilor in pas producţii medii la hectar de cel puţin 2.200 k g la griu, 3.300
bui să-şi sporească simţitor contribuţia la export. cu introducerea tehnicii noi în economie, cu progresul tchnîco-
necesar ca amplasarea lucrărilor de explorare să sc facă in mod kg Ia porumb, 1.700 k g la floarea-soarelui şi să ridice produc­
Variatele necesităţi ale economiei noastre in plină dezvol­ ştiîntific.
judicios, pe baza unor temeinice studii de prospectare. ţia dc lapte pe vacă furajată la o medie de cel puţin 3.200 litrt.
tare, resursele dc materii primo existente, fac să crească toi
In anii 1966— )97D sc prevede dezvoltarea extracţiei de căr­ Fără îndoială, tovarăşi, că eroica noastră clasă muncitoare, Conducerile gospodăriilor dc stat vor trebui să-şi îndrepte efor-
mai mult ponderea indusltiei chimice în totalul producţiei in­ inginerii, tehnicienii, maiştrii, loti oamenii muncii din industrie
bune, minereuri feroase şi neferoase. Creşterea cea mai impor­ lurile intr-o măsură şi mai mare spre profilarea şi concentrarea
dustriale. Producţia chimică va creste pină în 1970 de circa
tanta se va înregistra la producţia de cărbune, prevăzută sa vor îndeplini cu succes sarcinile trasate de Congres, asigurînd producţiei in unităţi specializate, folosind cil mai judicios pă-
2,3 ori, cu un spor mediu anual dc 18,5 la sută. Un accent pu­
ijunqă in 1970 la 20— 22 milioane tone — de 1,7— 1,8 ori mai mult prin munca lor avînlală dezvoltarea şi înflorirea continuă a mintul si mijloacele tehnice perfecţionate, aplicînd pe sc ă ri
ternic se va p u n e in continuare pe dezvoltarea petrochimiei, industriei noastre socialiste! ( A p l a u z e p u t e r n i c e ) largă cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii agricole îna­
lecit in 1965.
asigurîndu-se prelucrarea superioară a gazelor naturale şi a intate. V a trebui imbunătătită continuu în toate gospodăriile d<s
Este necesar să se acorde toată atenţia sporirii extracţiei în produselor petroliere.
minele existciL l» şi, in acelaşi timp, deschiderii minelor noi la stat organizarea muncii, in scopul creşterii producţiei şl produc­
Sc prevede construirea în perioada 1966— 1970 a noi uzine tivităţii muncii, reducerii preţului de cosi al produselor.
termenele stabilite. O ivnre importantă în acest sens arc extin­
dc îngrăşăminte cu azot şi foslor, fabrici dc fibre si fire, fa­
derea metodelor moderne dc deschidere, pregătire şi exploatare O mare atentie trebuie acordată dezvoltării şi îmbunătăţirii
brici dc mase plastice, unităţi pentru fabricarea dc celuloză,
a minelor. Se va ridica gradul de mecanizare a lucrărilor m i­ 2. Pentru dezvoltarea activităţii Staţiunilor de Maşini şi Tractoare, care au un rol tot
hîrlie şi altele. Ritmul înalt de creştere prevăzut in industria
niere, inai ales a celor din subteran, se va îmbunătăţi organi­ mai însemnat in realizarea" politicii partidului in agricultură. D e ­
chimică si cola parte ridicată a noilor capacităţi în sporul pro­
zarea, proiecţia şi securitatea muncii. Trebuie să se respecte finind principalele mijloace de mecanizare a lucrărilor agricole,
ducţiei impun ministerului, conducerilor întreprinderilor sa acorde
riguros raportul raţional între nivelul exlrnctlci şi cel al rezer­ intensivă, multilaterală ele trebuie să acorde un ajutor permanent şi multilateral în dez­
o deosebită atenţie respectării termenelor planificate dc intrare
velor. in funcţiune a tuturor obiectivelor, realizării indicatorilor tehni- voltarea şi consolidarea cooperativelor agricole de producţie.
O deosebită atcntic se va acorda dezvoltării bazei energetice, co-economici proiectaţi, ridicării continue a pregătirii profesio­ Proiectul de Directive prevede înfiinţarea unui număr de 56
acţiune care necesitînd o perspectivă mai îndelungată, a impus nale a oamenilor muncii.
de staţiuni de maşini şi tractoare, astfel că in anul 1970 coope­
elaborarea programului dc 10 ani. Orientarea prevăzută în acest
Muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor le revine sarcina
domeniu consta în creşterea mai accentuată a producţiei de căr­ rativele agricole de producţie vor li deservite de peste 320 .sta­
de cinste de a asigura dezvoltarea în ritm rapid a industriei
bune şi dezvoltarea amenajărilor hidroenergetice, economisirea ţiuni de maşini şi tractoare, dotate cu noi tipuri de maşini
chimice, de a munci astfel ca întreprinderile din aceaslă ra­
rezervelor de hidrocarburi în vederea utilizării lor superioare in Tovarăşi,
mură sa producă eu întreaga lor capacitate, să dea m aximum şi tractoare. Num ărul tractoarelor din staţiunile dc maşini si trac­
industrie, ca materie primă.
dc randament. Fără îndoială că ei vor realiza aceasta. ( A p la u z e ) . toare va fi în 1970 cu circa 55 la sută mai marc decit în 1965,
Producţia de energie electrică va creşte într-un ritm mai Tara noastră dispune de o însemnată suprafaţă agricolă, de
Proiectul de Directive cuprinde prevederi importante şi în al combinelor cu circa 60 la sută. V a creşte de peste 7 ori nu­
ridicat decit ansamblul industriei, ajungînd în 1970 la 32 34 condiţii de sol şi climă favorabile unei agriculturi intensive.
legătură cu dezvoltarea celorlalte ramuri producătoare de m ij­
miliarde kWh şi in 1975 la 55— 60 miliarde kWh. Aceasta sc va Reprezcntînd un factor de mare importantă in ansamblul econo­ mărul maşinilor de împrăştiat îngrăşăminte şi de 3,7 ori al celor
loace de producţie. Corespunzător volumului de investiţii plani­
realiza în principal prin construcţia dc noi centrale electrice. miei naţionale, agricultura trebuie să aducă un aport tot mai mare pentru combaterea dăunătorilor.
ficat, producţia industriei materialelor de construcţie va creşte
In cursul anului viilor va intra in funcţiune hidrocentrala dc ld progresul larii, la ridicarea bunăstării poporului. Continuind
cu un ritm mediu anual de peste I I la sulă. Se vor produce noi In centrul activităţii staţiunilor de maşini şi (racloare tre-
pe A rgeş şi sc vor termina lucrările dc construcţie la uHim rlc în ritm intens industrializarea socialistă, vom acorda o mai
sortimente de materiale de construcţii, se vor asigura necesi­ buie să stea folosirea cît mai judicioasă, cu întreaga capacitate
centrale din cele 12 dc pe rîul Bistriţa. In )970— 1971 se va da mare atenţie dezvoltării agriculturii, sporirii producţiei vege­
tăţile programului de irigaţii, îmbunătăţirea calităţii materialelor
în exploatare marele nod hidroenergetic şi de navigaţie de la tale şi animale. a mijloacelor mecanice, extinderea mecanizării lucrărilor agrico­
pentru instalaţii şi a celor destinate finisajului construcţiilor.
Porţile de Fier, care se realizează în colaborare cu Republica Partidul consideră că în agricultură eforturile principale le. executarea lor la timp şi la un ridicat nivel agrotehnic. Creş­
In silvicultură şi industria lemnului se va intensifica a c fu -
Socialistă Federativă Iugoslavia,- el va aduce un aport de peste terea parcului de maşini şî tractoare impune conducerii staţiuni­
unea de plantare a unor specii valoroase pe terenurile destinate trebuie îndreptate in viitor spre dezvoltarea multilaterală a pro­
1 milion k W la sporirea puterii instalate a tării şi o producţie
acestui scop. fără a se reduce suprafeţele agricole şi păşunile, ducţiei, asigurarea unei puternice baze tehnico-inaleriale, spo- lor de maşini şi tractoare sarcina de a pregăli un număr cores-
anuală de peste 5 miliarde kW h. Se lucrează împreună cu Re­
publica Populară Bulgaria la elaborarea studiilor şi proiectelor şî sc vor lua măsuri pentru exploatarea raţională a pădurilor rindu-se în acest sens mijloacele de mecanizare şl chimizare şi punzâtor de mecanizatori, de a lua măsuri pentru ridicarea con
pentru hidrocentrala de pe Dunăre, în zona Islaz. Pe rîurilc infe­ şi folosirea cît mai completă a materialului lemnos. Datorită cxtinzîndu-se irigaţiile In următorul plan cincinal agricultura
rioare sc vor construi hidrocentrale cu o putere instalată de prelucrării complexe a masei lemnodsc, valoarea producţiei va primi din partea stalului investiţii în valoare de peste 35 ( C c n l i n n a r c in p a g /-n)