Page 72 - 1965-07

Pog. 4
Drumul socialismului Nr. 3283

trialc vîndule populaţiei, îndeosebi a bunurilor de folosinţă mai hun, intensificării legăturilor, schimburilor de experienţă, a
îndelungată. Schimbările iu structura consumului se evidenţiază informaţiei şi documentării şliinlifice, evitindu se astfel aborda­
Şi prin (aptul că, în cadrul serviciilor, se va extinde turismul, rea unor teme depăşite de dezvoltarea ştiinţei şi a tehnicii.
Dovedind îndrăzneală creatoare pentru deschiderea unor căi
sc va dezvolta deservirea populaţiei de la oraşe şi sate. V o lu ­ noi în cunoaşterea naturii şi societăţii, pentru abordarea unor
Raportul Comitetului Central nătăţirea activităţii organelor dc conducere a comerţului, a tu­ probleme de ¡naltă valoare ştiinţifică şi praclică, (lucind mai
mul sporit de mărfuri ce vor (i desfăcute pe piaţă cere îm bu­
oamenii
româneşti,
ale ştiinţei
departe
progresiste
tradiţiile
turor organizaţiilor comerciale. V a irebui să se acorde
mai
multă atenţie dezvoltării reţelei comerciale, bunei amplasări a noştri de ştiinţă vor spori aportul la îmbogăţirea patrimoniului
noilor unităţi, dotării cu mijloacele necesare desfăşurării iu ştiinţific naţional şi mondial. ( A p la u z e ) .
bune conditiuni a activităţii. Este, de asemenea, necesară ridi­
carea gradului de pregătire a cadrelor din comerţ in scopul Tovarăşi,
al Partidului Comunist Român asigurării unei deserviri civilizate a populaţiei. stalului nostru il constituie dezvoltarea şi perfecţionarea con­
Unu! din obiectivele importante ale politicii partidului şi
O preocupare de seamă a partidului nostru esle îm bună­
tăţirea în continuare a condiţiilor de locuit alo oamenilor mun­
cii. In perioada I90G— 1970 se prevede construirea din fondurile tinuă a învăţămîntuiui de toate gradele. Aşezat pc temelia con­
cepţiei înaintate despre natură şi societate, folosind tradiţiile pro­
statului a circa 300.000 de apartamente. Noile locuinţe se vor
gresiste ale şcolii rom.îneşli şi experienţa pedagogică universală,
construi de regulă in mari complexe înzestrate cu dotările leh-
slrins legal de cerinţele mereu croscînde ale construcţiei socia­
nico-edilitare, social-cullurale si de deservire necesare. In pro­
prezentat de tovarăşul locuibil, gradul de confort al aparlamenlelor, sc va im bunălăli marea tinerelor generalii şi educarea omului nou, Iu ridicarea n.j.
liste, Invăţăm inlul din ţara noaslră joacă un rol de seamă in f i l ­
va spori
proporţia spaţiului
iectarea şi execuţia locuinţelor
voiului cultural şl dc conştiinţă al întregului popor, In spiritul
finisajul interior şi exterior al construcţiilor.
înaltelor idei ale umanismului socialist. Nivelul actual al socie­
Trebuie promovate în continuare Iniţiativa şi spiritul ¡no­
tăţii noaslre impune ridicarea pe o treaptă şi mai ¡naltă a cu­
vator al arhitecţilor şi constructorilor pentru înlăturarea unifor­
noştinţelor de cultură generală, ştiinţifice şi tehnice, ale tuturor
mităţii soluţiilor arhitecturale, lărgirea varietăţii noilor blocuri
cetăţenilor patriei.
Nicolae Ceauşescu esle mai avansat in domeniul construcţiilor, acordlndu-se toto­ ţie, va cuprinde în ţara noastră în următorii cinci oni aproape
de locuinţe, precum şî îmbunătăţirea arhitecturii conslrucţiilor
Şcoala, principalul izvor de cultură şi factor de civiliza­
industriale. In acest scop este necesară folosirea a toi ceea ce
un sfert din populaţie. (4;jiatiZK).
dată o mai mare atenţie specificului local.
Dezvoltarea impetuoasă a ştiinţei şi tehnicii, creşterea volu ­
Tinînd seama de volum ul important a! construcţiilor de
mului de cunoştinţe ce trebuie însuşite de elevi impun trecerea
locuinţe şi social-cullurale in mediul rural, esle necesar să se
în următorii oni la pregătirea condiţiilor pentru mărirea du­
treacă la înlocmirea studiilor de sistematizare a şalelor penlru
ratei invăţămintului obligatoriu. In acesl scop este necesar c.i
ca locuitorii acestora să aibă posibilitala de a folosi în condiţii
încă de pe acum Ministerul învălăm inlului. consullîiul cadrele
cil mai bune unităţile comerciale, şcoalo, dispensarul, căminul
( U r m a r e d i n pag. a 3-a) nomii naţionale. Intre anii 1966— 1970 urmează să intre în func­ didactice, specialiştii din diferite ramuri ale economiei şi cultu­
cultural, electrificarea şi alimentarea cu apă. Aceasta va duce,
ţiune 750 obieclive industriale, să se efectueze numeroase lucrări în acelaşi limp, la economisirea terenurilor, la îmbunătăţirea, rii, să elaboreze studiul cu privire la aşezarea acestui învălăinint,
linuâ d calificării lor profesionale penlru a folosi cu maximum de in agricultură, transport, comerţ şi în sectorul social-cultural. Pro­ la profilul şi durata sa
in general, a condiţiilor de vialâ de la sale.
randament tehnica modernă. porţiile şi modul dc repartizare a investiţiilor reflectă direcţiile In domeniul gospodăriei comunale ^înl prevăzute investi­ Invăţăm inlul obligatoriu trebuie să asigure elevilor o bună
principale ale politicii economice a partidului. Peste 80 la sută pregătire, temeinice cunoştinţe de culturii generală, ştiinţifice şi
C o o p e r a tiv e le o g rîc o le d e pro du cţie s-nu dovedi; forma cea ţii de peste 7 miliarde lei, în cadrul cărora sc dezvoltă ali­
mai polriviiă de organizare a muncii miile o ţărănimii, de dez­ din totalul fondurilor de investiţii sînt destinate industriei, mentarea cu apă, canalizarea, transportul in comun şi altele. tehnice
voltare a agriculturii pe baze socialiste. de creşiere snslm uiă a agriculturii ţî transporturilor. Se va extinde acţiunea de protecţie a cursurilor dc apă şi de In anii cc urmează se va extinde învăţămintul mediu, care
producţiei Datorită suprafeţei de care dispun si ponderii pe care Pentru dezvoltarea susţinuta a industriei sînt alocate 144 epurare a apelor reziduale. va cuprinde licee de cultură generală şi licee de specialitate.
o au in producţia agricolă, ele deliu lorul cel mai imporlant in miliarde lei, din acestea circa trei pătrimi energeticii, meta­ Se prevede extinderea activităţii social-cullurale, sloiul ur- ( A p l a u z e ) . Şcoala noastră va deveni lot mai cuprinzătoare, ofe­
agricultura tării noastre. Partidul se preocupă neîncetat de întă­ lurgiei, construcţiilor de maşini ţi chimiei în vederea creşterii mînd să cheltuiască in acest scop, in perioada I9GG— 1970, cu rind tinerilor largi posibilităţi de învăţătură, în funcţie de apti­
rirea econom ico-orgam /alorică a cooperativelor agricole de pro- cu prioritate a producţiei mijloacelor de producţie. tudinile şi dorinţele lor. de cerinţele economici şi culturii noas­
*10— 45 la sută mai mult docil în ultimii cinci ani. Sume impor-
rluclie, acordindu-le sprijin material, tehnic si sliintific; sporirea In industria uşoară şi alimentară se Investesc a p r o x i m a t i v lante se vor aloca pentru dezvoltarea ocrotirii sănătăţii p opu ­ tre socialiste în plin nvînl.
neîntreruptă a producţiei veyeiale si animale esle calea sigura 17 miliarde lei. creşierea investiţiilor fiind mai mare docil in ce­ laţiei ; vor fi luate măsuri de îmbunătăţire a protecţiei şi secu­ Ţinînd seama de nevoile dc cadre medii ale economiei naţio­
pentru întărirea permanentă a cooperalivelor agricole, ridicarea lelalte ramuri induşi riale. Do asemenea, penlru a se putea efectua rităţii muncii, a asistentei medicale, a condiţiilor dc odihnă a nale, se vor înfiinţa licee industriale, agricole, economice, pe­
bunăstării ţărănimii, penlru satisfacerea nevoilor economici, ale volumul de tronsport şi activitatea de telecomunicaţii cerute oamenilor muncii, de acordare a ajutorului de boală şi altele. dagogice. In anii viitori un număr tot mai mare de tineri va
Întregului popor. ( A p l a u z e ) . de economie se prevăd investiţii de 1,8 ori mai mari decît în ul- Se vor construi in această perioadă localuri noi pentru Teatrul putea frecventa aceste şcoli, care, pe lingă pregătirea de
limii cinei ani. Se va dota transportul leroviar cu mijloace m o­ cultură generală, oferă temeinice cunoştinţe profesionale,
Consiliile agricole, specialiştii care lucrează nemijlocit in National din Bucureşti si penlru teatrele din Craiova si Tg.
derne de tracţiune, bu la sulă din volumul acestuia iirmind a fi absolvenţii lor avîud posibilitatea s«l devină tehnicieni sau să
agricultură trebuie să ajute cooperativele de producţie să folo­ Mureş, case de cultură în 1G oraşe ale ţării, studiouri de tele­ continue studiile în învălăm înlul superior. In perioada 1%G— 1970
efeclual în 1970 cu locomotive Diesel şi eleclricc: se prevede,
sească cil mai chibzuit mijloacele proprii si ajutorul acordai du viziune. vor fi pregătite in aceste scoli circa 130.000 de cadre.
de asemenea, mărirea şi modernizarea parcului de vagoane şl
sloi, |n vederea creşterii continue a avidului obslesc si a v e n i­ Esle necesar să se acorde atenţie dezvoltării sportului şi
camioane, dezvoltarea capacităţii porturilor, modernizarea dru­ educaţiei fizice, bazei sale materiale. Va cunoaşte o largă dezvoltare învăţămintul profesional,
turilor cooperatorilor, transformării fiecărei cooperative agricole
murilor. care trebuie să corespundă tot mai bine sarcinilor noi şi de
intr-o unitate economică puternică, O alenlie specială trebuie Creşterea cheltuielilor social-cullurale. care în 1970 se vor perspectivă ale economiei na'ionale, să pregălească viitori mun­
Sporirea Volumului de mărfuri ogroalimenlare face necesară ridica la 5.000 lei pe familie, va aduce un aporl însemnai la ri­
acordată cooperativelor agricole din zonele de deal, orientind citori si mai.firi capabili să mîiuiiască cu pricepere instalaţiile,
alocarea unor însemnate fonduri pentru mărirea spaţiilor de dicarea nivelului de viaţă al oamenilor muncii.
dezvoltarea producţiei acestora spre ramui¡le care au cele mm maşinile şi utilajele perfecţionate de care dispun ¡lureprnulerile.
depozitare şi îmbunătăţirea condiţiilor de conservare şl ma­
prielnice coiulilii de climă şi sol si care aduc cele mai mari ve­ Sporirea veniturilor salariaţilor şi ţărănimii, lărgirea bazei Piuă în 1970 vor fi pregătiţi peste 3IU.00U muncitori calificaţi. In
nipulare a cerealelor, planlclor tehnice, legumelor, fructelor şi
nituri. materiale şi dezvoltarea activităţilor social-culturale, îmbună­ acelaşi tun]), ţmiiul seama de faptul că în această perioadă un
produselor animaliere. Trebuie asigurată buna păstrare şi conser­
Un mijloc im poilanl dc întărire a proprietăţii obşteşti osie tăţirea condiţiilor de locuit şi o serviciilor edilitare, vor asi­ număr mare de muncitori vor li calificaţi la locul de munca, mi­
vare a produselor din momentul achiziţionării lor şi pînă ce
perfecţionarea formelor de organizare şi retribuire a muncii. V e ­ gura pentru toţi oamenii muncii un nivel de viaţă şi de civi­ nisterele şi înlreprinderUe trebuie să ia măsuri penlru perfec­
ajung la consumator, aceasta fiind o condiţie penlru menţinerea
niturile realizate de cooperatori trebuie să Iie lot mai sirius le­ lizaţie mai ridicat, binefacerile socialismului vor fî tot mai ţionarea cursurilor de calificare şi pentru organizarea învăţă-
calităţii produselor şi eliminarea pierderilor.
gale de rezultatele obţinute in producţie, de cantilaiea si calita­ puternic simţite în fiecare familie, in viaţa fiecărui cetăţean, miiilului seral şi fără frecvenţă.
In v e stid le prevăzuţi' pentru activitatea social-culturalâ, in a întregului nostru popor.
tea muncii, imbinîndu-se cit mai armonios inleroselc obşteşti cu Infăpluirea sarcinilor înscrise în Directive necesită pregă­
sumincl circa K miliarde lei, sînt îndreptate spre dezvoltarea
interesele personal»! ale cooperatorilor. tirea unui număr tot mai mare de cadre cu calificare superioară
bazei materiale a învălăminlului, ştiinţei, culturii şi ocrotirii
Trebuie imbuuăialilă activitatea de conducere a cooperati­ penlru toate domeniile de activitate. In perioada 19GG— 1970 vor
sănătăţii. Se vor construi noi şcoli şl inslilule de invălainînt 5. Dezvoltarea
velor agricole, asiguritwlu-T'.» lărgirea democraţiei lor interne. In absolvi institutele de învăţămînt superior 110.000 specialişti —
superior, institute şi laboratoare de ccrcelări, spitale şi policli­
acest scop va Irebui ridicai rolul adunării generale, organul s u ­ ingineri, economişti, profesori, medici şi alţii. Un accent deose­
nici. cinematografe, teatre.
prem de conducere al cooperativei, singurul in măsură să hotă­ bit S9 va pune pe invăţăminlul superior tehnic şi economic,
O latură importantă a politirii noastre economice esle îmbu­ şi perfecţionarea cercetării
rască asupia întregi» activilăli economice, financiare şi organi­ chemat să pregătească specialişti de înaltă competentă pentru
nătăţirea continuă a repartizării forţelor de producţie pe teri­
zatorice a acesteia. Planurile de producţie, ca şi cont raclele do nevoile complexe ale organizării şi conducerii întregii activităţi
toriul ţării. In alegerea localităţilor unde se vor construi noile
valorificare a producţiei agricole marlă trebuie să lie dezbătute de producţie.
obieclive trebuie să îmbinăm şi în viilor, politica dc ridicare ştiinţifice şi a învăţămîntuiui
şi aprobate de adunarea generală. Consiliile de conducere ale In vederea îmbunătăţirii condiţiilor de studiu ale oamenilor
a regiunilor şi raioanelor mai slab dezvoltate cu criterii de ell-
cooperativelor agricole trebuie sâ-si desfăşoare întreaga activi­ muncii va trebui să se extindă învăţămintul seral şi fără frec­
cientă economică. In prezent se elaborează studii pe baza cărora
tate pe baza principiului muncii colective asigurind dezvoltarea venţă, mediu şi superior.
se vor face inră în cursul acestui an propuneri de amplasare
cooperativelor in interesul tuturor membrilor lor In rezolvarea Tovorăşi, In scopul dezvoltării bazei materiale a învăţămîntuiui de
a noilor întreprinderi. Se vor pulea asigura astlel din timp mă­
competentă a problemelor de producţie, in munca de conducere. toate gradele, în următorii cinci ani se vor investi peste 3,5
surile necesare accelerării ritmului de construcţie, paralel cu
In aplicarea metodelor ştiinţifice de organizare a activităţii c o o ­ Trăim înlr-o epocă de mari prefaceri revoluţionare, caracte­ miliarde lei. Se vor construi din fondurile stalului pesle 4.000
ridicarea calilalii si scăderea preţului de cost al lucrărilor.
perativelor agricole un rol important revine inginerilor agronomi, rizată şi prin desfăşurarea unei revoluţii ştiinţifico şi tehnice de săli de clasă penlru şcolile de cultură generală, profesionale si
In perioada 19(19— 1970 o parte importanta a sporului pro­
tuturor specialiştilor agricoli. Siniem siguri că ei îşi vor îndeplini ducţiei industriale, cu deosebire în chimie, energie eleclrică, o amploare fără precedent. Programul de dezvoltare a soc ¡el ¿î ţi i tehnice, vor fi dale în folosinlă internate cu o capacitate de
socialiste în următorii cinci ani, satisfacerea nevoilor mereu rres- circa 54.000 locuri.
acest rol. ( A p la u z e ) . SiddrciVflUV imlthrîrlle de crtitstnlcllî şl induslrie uşoară, urmează I'UU* ţ
eînde ale economici naţionale sînt indisolubil legale de progresul
însemnătatea pe care o are sectorul cooperatist în- a gric u l­ a fi-- realizatăr în întreprinderi noi. Esle evident ce Importanţa Incepînd cu noul an şcolar se va extinde gratuitatea ma­
ştllnlel. de Intensificarea cercetărilor fundamentale şi aplicative
tură continua sa dezvoltare şi consolidaie impun îmbunătăţirea are respectarea riguroasă de către ministere şi întreprinderi a nualelor şcolare şi la învăţămintul mediu. ( A p l a u z e ) . Se vor
In ţoale ramurile. Ip acesl scop in perioada planului cincinal vor
formelor de Îndrumare şi conducere a aclivilăln cooperativelor termenelor de punere în funcţiune a capacităţilor de produclie. asigura astfel, gratuit, manuale pentru toţi elevii din şcoala
îl făcute noi eforturi pentru întărirea corespunzătoare a bazei ma­
agricole. Apare asii el necesitatea creării unor organe uitercoo- O preocupare centrală pentru organele noaslre de partid şi teriale a şliinlel. Pentru finanţarea cercetărilor se vor aloca peste obligatorie de cultură generală şi din licee ; ceea ce cons­
peratisle — uniuni raionale şi regionale ale cooperativelor a gn - de stal va treimi să fie creşterea eficienţei economice a inves­ 7 miliarde lei, din care circa 1,5 miliarde vor fi destinate con­ tituie un însemnat ajutor pentru ei şi familiile lor.
colo (le prodiiclio 5i a um.i or<i».> c e « u *l ol «•o»,.e,«hvelor n gn - tiţilor, a întregii activităţi din economie, — factor esenţial al struirii de noi institute şi laboratoare, dotării cu aparatură de Invăţăminlul superior îşi va lărgi spaţiul de şcolarizare cu
role de pro,luclie. ( A p l a u z e ) Airibi.liile eceslore Irel.n.e se lie realizării ritmului de creştere prevăzut în economia noastră, şl nivel tehnic ridicat. circa '270.000 metri pătraţi; în această perioadă se vor construi
Icqalc de coordonarea eforturilor cooperativelor pentru sponrea al îmbunătăţim condiţiilor de viată ale oamenilor muncii. In localul InsliluUilui Politehnic din Bucuroşii, cămine şi cantine
Pînă in anul 1970 in ins tuţiile de cercetare vor lucra
producţiei, efectuarea unor acţiuni comune — cum ar li lucrările acest .scop trebuie să mărim productivitalea muncii, să reducem studenţeşti cu o capacítale de pesie 15.000 de locuri.
peste 30.000 persoane ; se va pune accentul pe formarea de
de îmbunătăţiri lunciare si irigaţii, combaterea eroziunii so lu ­ preţul de co<t şi cheltuielile de circulaţie, să organizam mai cadre ştiinţifice in matematică, fizică, chimie, biologie, ştiin­ Ministerul Invăţăm înlului Irebuie să ia măsuri în vederea
lui, aprovizionarea cu mijloace tehnice si materiale, prelucrarea bine producţia, să gospodărim mai economic mijloacele male- ţe tehnice, economice şî în alte domenii. Aceasta impune perfecţionării programelor şi manualelor, a metodelor pedago­
produselor agricole şi valorificarea lor, rezolvarea unor pro­ riale şi băneşti de care dispunem. Penlru ridicarea eficientei fie­ ridicarea continuă a nivelului muncii de pregătire a noilor cer­ gice de predare în învăţămintul de toate gradele. Dc asemenea,
bleme soelal-culturale, — precum şi de mijlocirea relaţiilor dini re cărui obieci de investiţie, trebuie analizate în prealabil cu te­ cetători, a specializării lor potrivit progresului ştiinţei contem­ este necesar să se asigure dotarea laboratoarelor cu aparatură
cooperativele agricole si alte organizaţii economice socialisto. meinicie şi spirit de răspundere ulilitalea şi oporliniilnlea con­ tehnică corespunzătoare, aprovizionarea şcolii cu material di-
porane, dezvoltării actuale şi în perspectivă a economiei şi cul­
O problemă care va trebui să-şi găsească rezolvarea in cel strucţiei, soluţiile tehnice propuse, costurile prevăzute. Trebuie (lache necesar desfăşurării in cele mai bune conditiuni a pro­
turii. Formarea tinerilor cercetători, îndrumarea şi sprijinirea lor cesului de invăţămint.
mai scurt timp este stabilirea regimului pensionări, ţăranilor c o ­ create toate condiţiile ca după intrarea in funcţiune întreprin­
atentă este una din misiunile de înaltă răspundere ale oamenilor
operatori la bătrinete sau In raz, de incapacitate de munca bon­ derile să realizeze in cel mai scurt timp Indicii tehnici şi eco­ M u n ca plină de devotament pe care o desfăşoară zi dc zi cei
noştri de ştiinţă. ( A p l a u z e )
durile necesare vor fi consliluile prin rontribulia cooperativelor nomici slabiliţi in proiect. peste 175000 slujitori ai şcolii pentru înarmarea tinerei generalii
In invălăm înlul superior extslă pesle 12.0UU de specialist! cu ştiinţa şi culi ura înaintată se bucură de aprecierea partidului,
agricole, a ţărănimii cooperatiste. ( A p la u z e ) . care, concomitent cu activitatea lor principală, didactică, des­
Deoarece actualul Statut model conţine multe prevederi de- Tovarăşi, a întregului nostru popor ( A p l a u z e ) Sinlem încredinţaţi că si
făşoară şi muncă ştiinţifică. Esle necesar să se creeze condiţii iu viilor membrii corpului didactic vor munci cu entuziasm pen­
păşite, este necesar să se elaboreze un nou Stalul al coopoM >-
In următorii ani va continua să se dezvolte colaborarea moi bune penlru dezvoltarea cercetării ştiinţifice in institutele tru îndeplinirea sarcinilor nobile ce le revin în pregătirea ti­
velor agricole de producţie, al cărui proiect sa he larg de/.balut
frăţească multilaterală cu ţările membre ale C A E R , cu toate ta­ du invăţămint superior, la catedre, să se asigure participarea neretului patriei noaslre. in ridicarea continuă a rolului scolii
de marea masă a cooperatorilor. N o ul Statut va treimi so co­
rile socialiste, in cadrul diviziunii internaţionale sorialisle a largă a cadrelor didactice universitare la cercetările din inslilule în opera de construire a socialismului. ( A p l a u z e î n d e l u n g a t e ) .
respundă condiţiilor create după încheierea cooperativizări,, sa
muncii. Relaţiile economice reciproc avantajoase contribuie la şi dtn întreprinderi.
asigure dezvoltarea forţelor de producţie s. consolidarea continuu
dezvoltarea fiecărei lari socialiste în parte, la întărirea sistemu­ Institutele Academici şi departamentale, institutele dc învă-
a relaţiilor socialiste de producţie în agricultura. CI trebuie sa re­
lui socialist mondial. ( A p l a u z e ) . tămint superior, laboratoarele marilor întreprinderi formează o 6. îmbunătăţirea
glementeze conducerea si activitatea cooperalivelor in scopul
Totodată, Unind seama de diviziunea muncii pe plan m on­ puternică relua de unităţi care cuprinde principalele domenii de
întăririi democraţiei interne a acestora, organizarea şi retribuirea
dial. Rom,inia dezvoltă legături economice cu toate statele, in­ cercetare şi permite desfăşuraiea unei activităţi ştiinţifice m ul­
muncii pe bâza principiului cointeresării materiale in creşterea
diferent dc orlmluirea lor sociala, pe liaza avantajului reciproc. tilaterale. îndeplinirea cu succes a noilor sarcini ce decurg din şi perfecţionarea activităţii
producţiei, in vederea dezvoltării continue a avutului obştesc,
Dezvoltarea multilaterală a economiei noaslre v*a duce h dezvoltarea social-economică a ţării crceăză necesitatea îmbu­
al ridicării bunăstării întregii ţârănimi cooperatiste.
mărirea in următorii cincî ani a volumului comerţului exterior nătăţirii sistemului de organizare a activităţii ştiinţifice, a
Este necesar să île sprijiniţi în continuare ţăranii cu g o s ­ de planificare şi conducere
cu peste 40 la sută fată de 1965. Se va imbunălăli structura concentrării cadrelor şi a mijloacelor materiale spre obiecti­
podărie Individuală din zonele de deal şi munte - care, datorită
exportului, m ănndu-se ponderea produselor cu un grad mai vele cu cea mai mare eficienţă. In acesl sens, pe lingă Consiliul
condiţiilor naturale nu s-an putut cooperat)viza — in vederea
ridicat de industrializare, îndeosebi a produselor chimice, a d<- Miniştri urmează să ia limţă Consiliul Naţional al Cercetării
creşterii producţiei, sporirii veniturilor, Îmbunătăţirii condiţiilor a economisi
maşinilor şi utilajelor, h unor mărfuri din industria lemnului, Ştiinţifice, care va avea sarcina să elaboreze direcţiile de
lor de viaţă. uşoară şi alimentară. Ministerele şi întreprinderile producătoare orientare şi programul unitar de cercetare ştiinţifică şi de pre­
U n aport Însemnat la dezvoltarea şi perfecţionarea continua au sarcina de a asigura volumul de mărfuri prevăzut penlru ex­ gătire a cadrelor, să asigure coordonarea activităţii in acest • Tovarăşi,
a producţiei agricole îl aduc oamenii de ştiinţa din institutele port. la nivelul calitativ cerul de piaţa pxlernă. Ministerul şi domeniu. ( A p l a u z e )
de cercetare ţi de invăţămint, din staţiunile experimenta.e. întreprinderile comerţului exterior trebuie să-şi îmbunătălească Siiintn, (arc stă la bazji construcţiei socialismului, Irelniic Complexitatea problemelor ridicate de economie, şliintă. cul-
Esle necesar ca eforturile lor să se îndrepte spre: crearea şi activitatea, ulii in ce priveşte desfacerea mărfurilor la export sa-şi aducă contribuţia lot mai activă la întărirea continuă a Inră, de întreaga activitate de edificare a noii societăţi impune,
introducerea în producţie a unor noi soiuri şi hibrizi mai produc­ cil şi aducerea 1« limp şi în rele mai bune conditiuni a măr­ forţei economico a patriei, la dezvoltarea 'întregii societăţi. In ca o necesitate obiectivă, îmbunătăţirea continuă a formelor or­
tivi şţ de calitate superiooră, adaptaţi diferitelor condiţii de clima furilor im porlal1'. Efectuarea la un nivel lot mai ridicat o opera­ multe ramuri ale activităţii de cercetare ştiinţifică s-au obţinut ganizatorice şi a metodelor de conducere
şt sol din ţara noastră, penlru culturile cerealiere, plantele teh­ ţiunilor de comerţ exterior va contribui la bunul mers al eco­ realizări de seamă, care se bucură do preţuire alil în tară, rit Esle imperios necesar ca, in activitatea tor, organele de con­
nice şi hortiviticolc; stabilirea măsurilor agrotehnice ce trebuie nomiei noaslre, la dezvoltarea legăturilor de cooperare econo­ şi peste hotare, sini însă şi domenii cărora trebuie să li se ducere şl planificare a economiei să ţină permanent seama de ce­
aplicate pe terenurile irigate st încliguile, ca şi pe cele cu lor- mică dintre ţara noaslră şi alte ţări. acorde mai multă atenţie. Astfel, in mersul înainte |>o întregul rinţele legilor obieclive care acţionează iu societatea noastră,
tililate slabă; folosirea cu randament sporit a îngrăşămintelor cum sînt legea valorii, legea dezvoltării planice proporţionale a
front a! cercetării şlim tilice va trebui să se pună un accent
şi Insectoiungicidelor; perfecţionarea maşinilor şi ulilajelor. în economici naţionale, legea economică fundamentală a socialis­
mai mare pe ştiinţele tehnice. Importul de utilaje, maşini, pro­
domeniul zootehniei activitatea trebuie îndreptată spre crearea cese tehnologice şi licenţe nu trebuie să ducă la neglijarea mului. Ignorarea sau neglijarea lor atrage după şine greşeli grave,
de noi rase şi îmbunătăţirea productivităţii celor existente, sta­ 4. Ridicarea bunăstării activităţii de cercetare proprie; rămincrea in urmă în acest dăunează dezvoltării armonioase a economiei şi înlregii societăţi.
bilirea celor mai raţionale metode de creştere şi lurajare a domeniu mi poale aven docil urmări negative în dezvoltarea Trebuie ¡nlălurat subiectivismul si mulţumirea de sine, care duc
animalelor, prevenirea şi combaterea bolilor. Crearea solurilor economică şi socială a tării, duce ta dependentă [aţă de străi­ la ingîmfarc şi la nesocotirea realităţii. Studierea temeinică a
şi raselor valoroase, elaborarea metodelor agrozootehnica eficace oamenilor muncii, scorni! nătate. vieţii, a fenomenelor noi consliluie principala cerinţă, absolut
necesită dezvoltarea şi aprofundarea cercelătilor de genetică, obligatorie, a unei juste conduceri şi planificări a economici.
Pentru a satisface lot mai bine necesităţile de dezvoltare
biochimie, fiziologie, agrochimie. O cerinţă importantă a acti­ ale industriei, agriculturii şi altor domenii. în pa.s cu cele mai Principiul călăuzitor după care trebuie să-şî desfăşoare
vităţii cercetătorilor trebuie să o constituie legătura mai strinsă întregii politici a partidului noi cuceriri ale ştiinţei mondiale, este nevoie să dăm impuls activitatea organele economice şi de planificare — obligato­
cu unităţile de producţie, sprijinirea specialiştilor, a tuturor oa­ riu în toate domeniile construcţiei socialiste — este condu­
activităţii de cercetare din ţara noastră. E dc datoria ministe­
menilor muncii din unităţile agricole socialiste pentru aplicarea cerea colectivă. (.Aplauze} Elaborarea planurilor dc stal, a
Tovarăşi, relor, organelor economice şi întreprinderilor să se preocupe
In practica a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii înaintate. principalelor măsuri economice Irebuie să fie rodul gîndirii şi
de valorificarea deplină a rezultatelor cercelărilor ştiinţifice, să
Sin tem convinşi că vrednica noastră ţărănime, muncitorii, in­ acorde o ntai mare atenţie participării oamenilor de ştiinţă la muncii colective a cadrelor de conducere, a celor mal buni acti­
Avîntul economiei, sporirea productivităţii muncii sociale, vişti si specialişti din fiecare domeniu de activitate. Practica în­
ginerii şi tehnicienii, oamenii de ştiinţă din agricultura nu-şi vor duce ia creşterea, pînă în 1970, a venitului naţional cu întocmirea studiilor privind dezvoltarea economiei, la elaborarea
vor precupeţi munca, entuziasmul şl priceperea în vederea în ­ cli feri (clor soluţii Irhnico-sliinţilice. cerule de producţie, să-i tregii noastre aclivităli demonstrează că o persoană, oricîte cu­
circa 40 la sută fată de anul 1965, In ultimul au al planului noştinţe ar avea şi oriei» de (apabila ar fi, nu poale rezolva de
deplinirii cu succes a sarcinilor trasate de Congresul nostru consulte sistematic. în ţoale problemele dc specialitate. Aceasta
cincinal venitul naţional pe locuitor va fi de patru ori şi jumă­ una singură problemele sau, în cel mai bun caz, le rezolvă cu
pentru creşterea producţiei ogrîcole. pentru înflorirea agricul­ cere, totodată, din partea oamenilor de şliiiTtăi, a tuturor cerce­
tate moi mare deciţ nivelul cel mai ridicat realizat înainte de mulle neajunsuri.
turii noastre socialiste! (l'l/ a pl a uz e) . tătorilor să întreţină o legătură strinsă cu producţia, să acorde
război. Comitetul Central consideră că trebuie să fie studiate şi găsite
un sprijin permanent întreprinderilor în aplicarea rezultatelor
Întreaga politică a partidului c îndreptată spre ridicarea con­ formele organizatorice cele mai potrivite si metodele de inuncA
muncii lor.
tinuă a lîunăslări; oamenilor muncii. In acest scop. proiectul de corespunzătoare pentru îmbinarea răspunderii personale cu con­
O condiţie importantă a sporirii eficienţei muncii ştiinţifico
3. Un vast program Diroclivo prevede o salariul real să fie in 1970 cu 20 — 25 la este îmbinarea armonioasă a cercetării fundamentale cu cea ducerea colectivă, util la organele centrale* economice cil şi Ia În­
treprinderi
sută mai mare decît în 1955. Majorarea salariilor nominale va
aplicativă, Preocuparea »psufincnlă faţă de un aspect sau altul,
constitui şi în viilor principala cale de creştere a veniturilor sala­ duce inevitabil la îngustarea orizontului de cercetare, la stag­ Ţinînd seama de volumul si divorsiinlea crescută a probleme­
de investiţii riaţilor. Totodată, in anii următori se vnr lua măsuri penlru narea progresului ştiinţific. sa ternilor, de experienţa bogata acumúlala dc* aparatul nostru de
lor construcţiei socialiste, de (»Miníele rezolvării mai op eralivea
majorarea pensiilor tuturor categoriilor de pensionari; aceasta
va contribui )n îmbunătăţirea condiţiilor lor de viată, reprezen- Desfăşurarea cu succes a cercelării ştiinţifice este Indisolu­ stat in conducerea tuturor senioarelor de activitate, devin ne­
tinrl o binemeritată răsplată pentru activitatea lor îndelungată. bil legată de stimularea schimbului larg de ocinii, confrunta­ cesare şi posibile Lărgirea alribntiilor minislerelor şi cclorlalle in-
( . Ip/an-e). O daia cu sporirea producţiei agricole şi îndeosebi a rea deschisă a punctelor de vedere animată de spirit con­ slilulii centrale, precum şi a conducerilor înireprindcrilor, spori­
tovarăşi,
producţiei marfă, se măresc şi veniturile reale ale ţărănimii ; structiv si de deplină obiectivitate ştiinţifică. rea răspunderii acestora pentru reali/area planului
nivelul lor va spori în perioada 19GG — 197U cu circa 20 la sulă. fu acelaşi limp aceasta va duci* la crestei oa con li iută a răs­
«,,irea potenţialului economic al larii, dezvoltarea susli- M e rilă relevată insemnătatua relaţiilor care s-au statornicii punderii organelor cuntíalo, atu in ^laborarca cîl si în îndeplini,
'{oducţici materiale asigură in perioada pianului eîneî- Corcspunzalor volumului n eseul al veniturilor dc care va între oamenii de şliintă din ţara noastră si cei de peste hotare, rea planurilor de stai, in conducerea şi îndrumarea activităţi/
\]um de investiţii din fondurile statului de 250 -260 dispune populaţia în această perioadă, se vor mări vinzările de a colaborării cu savanţii din ţările socialiste si din alte lari. economiei, a luluror celorlalte domenii.
\) ceea ce este egal cu valoarea investiţiilor din ul- mărfuri prin comerţul socialist cu 50— 55 la şută, intr-un ritm Penlru a se asigura mersul înainte al ştiinţei din ţara noaslră,
1 ' Realizarea acestui volum dc investiţii este necc- mediu anual dc 8,5— 9 la şută. Ţinînd seama de tendinţele in con­ trebuie să se acorde atenţie folosirii în cercetare şi in activi­
f i g u r a creşterea in ritm susţinui a întregii eco- sumul populaţiei, sc prevede ridicarea ponderii mărfurilor indus- tatea practică a tot ceea ce ştiinţa şi tehnica mondială creează (Continuare în pag S-a)