Page 73 - 1965-07

Pag. 5
Drămui socialismului
Nr

Esle necesar să concentrăm atenţia asupra aceslor lipsuri,
derl şi îndatoriri pe care fiecare celălean le are fată de |>atrle,
pentru ca, desprinzînd concluziile cuvenite, să luăm toate
fată rle apărarea cuceririlor revoluţionare ale poporului. In v ig i­
măsurile in vederea lichidării lor. Sîntcn» convinşi ca organele
lenta revoluţionară a oamenilor muncii Respectarea neabătu­
tă a Constituţiei, a tuturor legilor tării, a normelor de convieţu­ şi organizaţiile de partid dispun de cajiacilalca necesară, de
toate forţele, penlru a ridica inlreaga muncă la nivelul marilor
ire socială stabilite In stal. Înfăptuirea neştirbită şi apărarea le­
Q j y galităţii socialiste, reprezintă o condiţie de seamă a întăririi con­ sarcini care stau în fala partidului, (/lpfauze).
tinue a democraţiei noaslre socialiste. ( A p l a u z e ) .
i l d i Proiectul de C on slilu lie prevede, ca un principiu călăuzilor Tovarăşi
Partidul noslru Comunist este continuatorul celor mai bune
In activitatea de stal, principiul conducerii colective, care a sigu ­
ră adoptarea celor mal bune holărîri şi măsuri corespunzătoare in ­ tradiţii ale tuple» dc veacuri a |)oporului român penlru liber­
tate naţională si socială, el întruchipează trăsăturile înaintate ale
tereselor pojiorului proletariatului, are rădăcini viguroase în mişcarea muncito­
Un rol deosebit in statul noslru îl au sfaturile populare. Ele
ui Comunist trebuie să îmbunătăţească gospodărirea oraşelor şi satelor, con­ rească du» România.
ducerea economiei locale, in scopul sal is (acer Ii cerinţelor mereu
C u apro<i|>e opt decenii în urmă, Friedrich Engels a dat o
sporite ale oamenilor muncii îndatoriri importante le revin, de înalta apreciere activilălii desfăşurate dc militanţii socialişti
asemenea, in îndrumarea activităţii de invălăminl, cultură şi români caro »"spindeau in tară ideile Învăţăturii marxiste, pre­
sănătate. M u n ca stolurilor populare trebuie să ducă la întărirea găteau organizarea parlich»Iui socialist. In scrisoarea pc care a
continuă a legăturii lor cu masele largi de oameni ai muncii, să adresat-o în 1083 socialiştilor români, publicată în revista „ C o n ­
prezentat de tovarăşul la rezolvarea treburilor obşteşti. cialişlii din România adoplă. in programul lor, principiile dc că­
creeze condiţii penlru participarea tot mai activă a accslora
temporanul“, Engels scria : „Cu marc plăcere am văzul că so-
întreaga tară a primit cu mare entuziasm proiectul noii Consti­
petenie ale teoriei care a izbutit să adune înlr-un mănunchi de
tuţii. caie întruchipează năzuinţele dc veacuri ale tuturor oame­ luptători mai pe toll socialiştii din Europa ş> din America — esle
nilor muncii de la oraşe şi sale, consfinţeşte victoriile islorice ale vorbo dc teoria prietenului meu, răposatul «ari M a r x “.
poporului român, ale palriei noastre dragi, Republica Socialistă
In 1893 a lost creat Partidul Socialist al M u ncitorilor din
România I (Aplauze p u t e r n i c e ) România, ceea ce a însemnat Începutul mişcării politice o r g a ­
Ceauşescu nizate a clasei muncitoare din tara noastră.
Activitatea desfăşurată de mişcarea muncitorească în primele
IV. PARTIDUL COMUNIST ROMÂN
două decenii ale acestui secol pentru revendicările economice
şi drepturile democratice ale oamenilor muncii, poziţia îm p o­
triva războiului im perial ' au oglindit rolul lot mai important
CONDUCĂTOR ÎNCERCAT AL al clasei muncitoare in viata socială a tării, creşterea matu­
Cooperativizarea agriculturii a produs mari schimbări In rităţii sale politice.
( U r m a r e d i n pag. 4-a)
slruclură socială a ţărănimii care constituie o parte însemnată POPORULUI IN CONSTRUCŢIA Victoria M arii Revoluţi» Socialiste din Octombrie a de s­
a populaţiei tării noaslre Ea reprezintă astăzi o clasă socială a n i­ chis o nouă epocă in istoria omenirii, a dat un puternic avint
La baza activităţii organelor de stat va sta si în viilor prin­
mală de interese com une: dezvoltarea şi înflorirea proprietăţii mişcării revoluţionare din întreaga lume (Rit a p l a u z e )
cipiu) centralismului democratic care asigură îmbinarea şi con­
cooj>eralisle, construirea socialismului Dezvoltarea conştiinţei so ­
centrarea tuturor forjelor, de jos şi pin.i sus, inlr o singură di­ SOCIALISTĂ In lora noastră mişcarea muncitorească a cunoscut intre
cialiste. lărgirea orizontului ei de cunoştinţe, sporesc contribuţia
recţie — avintul economiei, ştiinjei şi culturii socialiste, al între- anii 1910-1920 o creştere iinj»eluoasă ; a avut loc un val de lupte
ţărănimii la înfăptuirea tuturor victoriilor noastre in construirea muncitoreşti, ciihninînd cu greva generală din 1920. Creşterea
gii socictăli. ( A p l a u z e ) .
Pentru a rezolva lot mai bine sarcinile ce le revin, ministere­ socialismului conştiinţei revoluţionare şi a experienţei de lupt â a pro tel a r i a -
Intelectualitatea, ale cărei rinduri au crescut în ani» regim u­
le. organele centrale şi locale, lucrătorii din aparatul de stat, tre­ lui democrat popular, participă mină In mină cu muncitorii şi ţă­ 1. Creşterea continuă a forţei (ului român a accelerat procesul de clanficare ideologică şi
buie să-şi Îmbunătăţească şi să-şi perfecţioneze continuu metode­ politică in mişcarea socialislă La Congresul din mai 1921, marea
ranii la Întreaga activitate desfăşurată de poporul noslru N oua majoritate a delegaţilor a volot penlru translormaiea partidului
le de muncă, să întărească disciplina de stal, să vegheze la res­
societate se construieşte pe baza celei mai Inalle şliinle şi cul­ socialist in Partid Comunist, — partid revoluţionar al clasei m u n ­
pectarea legilor, la aji.'iraroa intereselor statului, să manifeste lot şi coeziunii partidului
turi; de aceea in viilor va creşte şi mai mult aportul intelectuali­ citoare care a aşezat la baza aclivilătii sale invălălura marxisl-
mai multă receptivitate fală de tot ce e nou şi Înaintai, precum
şi grijă şi solicitudine fală de cererile oamenilor muncii lor )a dozovltaica economică, ştiinţifică şi culturală j patriei. Tovarăşi, leninislă. Aceasta a constituit o cotitură istorică in dezvolta*
In vederea rezolvării competente n tuturor problemelor legate (Aplauze) rea mişcării muncitoreşti din România, in viaţa poporului
de dezvoltarea întreprinderilor, de îndeplinirea In cele mai bune Unirea muncitorimii, ţărănimii, intelectualităţii şi celorlalte Comitetul Central, organele şi organizaţiile de pnrlid au des­ român. ( A p l a u z e p u t er n ic e) .
condiliuni a sarcinilor de plan, este necesar să se acorde acestora categorii de oameni a» muncii, fără deosebire de naţionalitate, In făşurat în anii care au trecui de la Congresul precedent o vâslă In focul lujilei penlru răsturnarea dictaturii militaro-fas-
un sprijin calificat şi permanent, să se efectueze un control efica­ jurul partidului, constituie laclor holărîlor al marilor biruinli muncă |>olilico-organizalorică în vederea întăririi partidului, ri­ ciste a fost realizai in mai 1944 Eroului Unic Muncitoresc ; uni­
ce asupra activităţii lor, să se acorde o mai mare atentic reparii- dobindite de poporul noslru. întărirea continuă a acestei unităti dicării pregătirii ideologice a comuniştilor. Îmbunătăţirii continue tatea de acţiune a clasei muncitoare a avut rolul holărîlor în
zârii specialiştilor In sectoarele hotăritoarc de concepţie si pro­ reprezintă garanţia sigură a mersului noslru victorios înainte pe a formelor si metodelor de aclivilate. Ca rezultai, au crescut Înfăptuirea insurecţiei armate de la 23 August, in lupta revo­
ducţie Parliciparea maselor de oameni ai muncii la exercitarea drumul socialismului. ( A p l a u z e ) rindurilc şi s-a întărit unitatea partidului, s-a ridicat nivelul in- luţionară a oamenilor muncii |ientru cucerirea puterii. U nifi­
controlului, promovarea spiritului lor de iniţiativă reprezintă un împrejurările islorice au făcut ca de a lungul secolelor pe Iregii sale aclivităli, s-au lărgit si adîncit legăturile lui cu po- carea la C ongresul din 1940 a Partidului C om unist Român cu
factor important in perfecţionarea continuă a activităţii eco­ meleagurile patriei noastre să se aşeze, alături de români, si popu- porul. A crescut considerabil rolul conducător al partidului în Partidul Sociat-Democral, pe baza principiilor organizatorice, tac-
nomice. Iahe de alte naţionalităţi. In decursul a sule de ani. români, m a ­ viata economică, socială si cullurală,- aslăzi nu exislă domeniu lice, politice si ideologice ale m arxism-lcnînisnuilui n pus capăt
ghiari. germani şi oameni ai munci» de oile nalionalităli au luplal al construcţiei socialiste in care organele şi organizaţiile dc partid sciziuni» de pesle 20 de ani din mişcarea muncitorească din tara
Imbunălă'.indu-şi continuu munca do planificare si conduce­
si muncit iinj>reună. au indurat multe greutăţi, au dus lupte dirze să nu acţioneze ca adevărate lorte motrice, conducind şi iu- nonslrâ a asigurat clasei muncitoare, întregului popor, stalul
re organele noaslre de stat Îşi vor îndeplini lot mai bine rolul im ­
Împotriva claselor asupritoare Convieţuind şi luplind laolaltă, ei drumiud inlreaga aclivitalc, mobilizînd masele la înfăptuirea po­ major de lupiă capabil să rezolve cu succes sarcinile operei
portant pe carc-1 au in desăvirşirca construcţiei socialiste. (A -
s-au înfrăţii j>e veci şi alcătuiesc aslăzi, împreună, marca lamilie liticii partidului, ( A p l a u z e ) . islorice de construire a societăţii socialiste. ( A p l o u z e )
p lau ze).
a României socialiste. ( A p l a u z e î n d e l u n g a t e ) Proiectul de C on sti­ Câlăuzindu-se neabătut după învăţătura m am st-leninislă, Ho'.ărirea unanimă a Congresului noslru de a schimba de­
tute consfinţeşte această realilalc ş», retleclind politico naţională studiind continuu realităţile şi invălind din propria experienţă, numirea parlidului in Partidul Comunist Român reflcclă dez­
III. 0R1NDUIREA SOCIALISTĂ; justă, marxist-lcninislă, a partidului, asigura egalilatea deplină in partidul noslru a stabilit obiectivele concrete ale fiecărei etape, voltarea istorică a partidului noslru. corespunde caracteristicilor
ţoale domeniile do aclivitalc a tuluror cclălenilor patriei. Iară
căile dc rezolvare a problemelor construcţiei socialiste, potrivit
sale dc detaşament de avangardă al clasei muncitoare, de c on ­
deosebire de naţionalitate. Totodată, el nu îngăduie propaganda condiţiilor din ţara noastră. Realizările de însemnătate istorică ducător politic al poporului, (/lpfauzc î n d e l u n g a t e ) , actualei
nalionalist-şovina, alilarea urii de rasă — prolund conlrarii inte­ obţinute de poporul român, practica socială, care verifică cel etape în care se află lara noastră, scopului final al parlidului —
reselor oamenilor muncii din palria noastră. mai bine activitatea unui partid, au confirmat pe deplin jus­ conslruireu socictăli! comuniste. ( A p l a u z e ) .
O expresie a politicii nationale a partidului este dezvoltarea teţea liniei politice a partidului, eficacitatea muncii sale poli- Proiectul noului Statul supus dezbaterii şi analizei C o n
SI A STATULUI SOCIALIST forţelor de producţie in loale regiunile, industrializarea acestora,* tico-organizatorice. (Aplauze p u t e r n i c e ) greşului sintetizează experienţa dobîndilă în decursul anilor,
pe aceasă bază sc asigură afirmarea multilaterală a tuturor celă-
Partidul Comunist Român, unind in rîndurile sale cei mai
tine seama de schimbările |>elrccute in viata partidului şi a s o ­
I lenilor. adevărata lor egalilale Oam enii munci» de ţoale naţiona­ înaintaţi muncitori, ţărani, intelectuali, numără astăzi peste cietăţii noastre, de noile condiţii islorice şi stadiul actual al
lităţile luptă sirius uniţi penlru construirea socialismului, penlru
Tovarăşi, 1.450.000 membri şi candidaţi. Fi&core al zecelea cetăţean ma­ luptei pentru desăvîrşirca construcţiei socialiste. Prevederile
înflorirea palriei lor comune — România socialislă. ( V ii p u ­
Victoria definitivă a socialismului In patria noastră a dus jor al ţârii este membru al Partidului Comunist. ( A p l a u z e ) salo exprimă creşterea continuă a rolului conducător al partidu­
t e r n ic e a p l a u z e )
la profunde schimbări social-economice In inlreaga slruclură a s o ­ Aceasta constituie o expresie grăitoare a forţei partidului, a În ­ lui în întreaga operă de construcţie socialistă, profundul de­
Dispariţia claselor exploatatoare a dus la întărirea naţiunii,
cietăţii. făeind ca actuala Conslilulie, elaborată In 1952. să nu crederii nestrămutate de care se bucură el in rîndurile oam eni­ mocratism caracteristic activilălii organelor şi organizaţiilor
la cimentarea umlătii sale. Num ai in socialism se pol manifes­
mai corespundă Proiectul noii Constituţii, supus dezbaterii între­ lor muncii, ale T ni rog ului popor. salo. caracleristic partidului nostru în general. ( A p l a u z e ) .
ta in loală plinătatea lor comunilalea reală de interese econom i­
gului popor, reflectă aceste transformări şi consfinţeşte victoriile Ponderea priiicij»alâ o deţin muncitorii, al căror număr este Elaborind proiectul noului Stalul, Comitetul Central a
ce, cultura socialistă comună a tuluror cetăţenilor ce locuiesc pe de peste G30.000 — 44 la sută — , ceea ce exprimă caracterul
dobindite în făurirea societăţii socialiste. ( A p la u z e ) . preconizat să se renunţe la stagiul de candidat, urmind ca In
acelaşi teritoriu, se poate asigura unirea întregului popor in lupta partidului noslru de avangardă a clasei muncitoare. Aproape 20
Corespunde pe deplin stadiului actual de dezvoltare a orin- viilor primirea să se Iacă direct in rîndul membrilor de partid.
şi munca pentru înfăptuirea aspiraţiilor sale de bunăstare şi fe­
duirii noaslre propunerea ca patria noastră să poarte demumirea la sută din totalul muncitorilor, iar in unele ramuri de mare im­ In ce priveşte actualii candidaţi, Comitetul Control pro­
ricire
de R ep u b lica Socialistă R o m â n ia ! (/lpfauze p u t e r n ic e , urale). portantă mal mult de 30 la sulă. lac parte din partid. pune Congresului ca ei să devină, de la dala aprobării noului
Naţiunea şi slain) vor continua să constituie încă multă vre­
Proiectul de Constituţie arc iu vedere caracterul unitar al sloiului A crescut numărul ţăranilor în partid, ajungind la aproape Stalul, membri ai Partidului Comunist Român, indiferent de pe­
me baza dezvoltării societăţii socialiste. Dezvoltarea naţiunii, 500.000 — circa 34 la sulă — fată de 22 la sută în iunie 1960. Dacă
m oe$Disublmiază că poporul — dejmălorul suveran al întregii pu­ rioada care le-a mai rămas pinii la cxjiirarea stagiului. De ase-
Întărirea s t a t u l u i 'C i a l i s t , corespund cerinţelor obiective ale avem în vedere pe loti comuniştii care activează in mediul rural,
teri — , este slăpîn pe soarta sa, pe bogăţiile tării, îşi făureşte in menea, proj»unem ca vechimea in partid a tuturor membrilor de
viclii sociale; aceasla nu numai că nu vine in contradic­ numărul acestora se ridică la peste 600.000, reprezenlind o pu­
mod conştient propria istoric. (Aplauze î n d e l u n g a t e ) partid care au efectuat stagiu dc candidat, să se considere di
ţie cu interesele internaţionalismului socialist, ci, dimpotrivă, ternică forţă politica şi organizatorică a partidului la sale.
Pornind de la faptul c«ii partidul nostru şi-a cucerit dragos­ la dala la care adunarea generală a organizaţiei de bază a ho
corespunde pe deplin aceslor interese, solidarităţii internationale
tea şi încrederea nestrămutată a poporului, proiectul de Consli- In rîndurile partidului se află oameni de ştiinţă, cultură şi tărît primirea lor in rindurilc candidaţilor. ( A p l a u z e )
a oamenilor muncii, cauzei socialismului şi păcii. f/tp.'aicc) artă de mare prestigiu, valoroase cadre Iclimco-inginereşli din
tutic conslinleşlc rolul Partidului Comunist Român de forţă po­
Dezvoltarea şi in/iorirca fiecărei naţiuni socialiste, a fiecărui stai industrie şi agricultură, profesori şi învăţători. Num ărul m em ­ Propunerea cu privire la desfiinţarea stagiului de can did0
litică conducătoare a întregii socictăli. (/lplauzc p u ter n ice ). se bazează pe faplul că in structura societăţii noastre s- *
socialist egal in drepturi, suveran şi indepcndenl. constituie o brilor de partid din nndurile intelectualilor a sporit dc peste
La baza societăţii noaslre stă proprietatea socialistă asupra produs schimbări fundamentale ; au (ost lichidate clasele e>
cerinţă esenţială de care depinde întărirea unităţii si coeziunii doua ori în perioada la care ne referim, ajungind la 145.000;
mijloacelor de producţie care asigură dezvoltarea mutlilalerală pioalatoarc; muncitorii, ţăranii, intelectualii şi ceilalţi oamer
ţărilor socialiste, creşterea înriuririi lor asujira mersului inainlc aproape o treime din cadrele de specialitate din domeniul
a patriei, bunăstarea întregului popor; proiectul dc C on slilulie ai muncii, indiferent do naţionalitate, muncesc sirius uni
al omenirii spre socialism şi comunism ( A p l a u z e p r e lu n gi te ). ştiinţei, tehnicii, invătăminlului, artei şi culturii se află în rîn-
garantează, ocroteşte şi asigură dezvoltarea continuă a proprietă­ şi infăptuicsc Ierni politica parlidului ou crcscul conştiinţa jx
In condiţiile desăvirşirii construcţiei socialismului creşte şi durile partidului noslru. ( A p l a u z e )
ţii de stat asupra bunurilor aparlinind Întregului popor şi a pro­ litică a maselor populare, nivelul lor general de cunoştinţe. U
mai mult rolul statului, sjiorcsc considerabil atribuţiile sale in O importanţă deosebită penlru înfăptuirea liniei politice a
prietăţii cooperatiste asupra bunurilor aparlinind fiecărei organi­ gâturile slriose ale organizaţiilor de partid cu masele cele m
organizarea, planificarea şi conducerea economiei nationale, co- |)arlidului o arc laptul eă circa 80 la sulă din membrii de partid
zaţii cooperatiste. largi, bogata lor activitate pohtico-educalivă, laptul că memb
resjiuiizător intereselor propăşirii (orii şi bunăstării întregului ¡si desfăşoară activitatea in întreprinderi industriale, pe şantiere
Islorio moderna a României este leqaM indisolubil de lupta po)>or. O lut inai mare amploare cajialn activitatea desfăşurată de de construcţii, in unităti socialiste din agricultură, în sectoarele de partid lucrează nemijlocit în rîndul maselor, dau posibilita
clasei muncitoare pentru cucerirea puterii politice şi făurirea noii stal in domeniul invătăminlului. ştiinţei şi culturii, ol educării, in hotăritoarc ale producţiei bunurilor materiale. tea organizaţiilor noaslre de a cunoaşte direct, din activitate,r
societăţi. (A p lau ze p u t er n ic e) . Devenind clasă conducătoare în spirit socialist, a maselor largi ale populaţiei. A crescut numărul femeilor în rindurilc partidului. rej>re- practică de zi cu zi, calităţile politice şi morale ale celor c
stat, clasa muncitoare, în alianţă cu ţărănimea muncitoare, sub In acelaşi timp, statul a|)ără cuceririle revoluţionare ale o a ­ zenlind peste 21 la sută din numărul membrilor de partid Din solicită primirea in partid, ceea ce lace inutil stagiul dc can
conducerea partidului comuniştilor, a înfăptuit cu pricepere opera menilor muncn. interesele întregului popor, independenta şi su ­ totalul comuniştilor 07 la sulă sînt români, peste 9 la sulă maghiari, didat.
de construire a noii societăţi, dovedindu-sc la inăltimca misiunii veranitatea palriei noaslre pcsle 3 la sută germani, sîrbi şi de alte naţionalităţi. Aproxim ativ Experienţa cişligală de organele şl organizaţiile noaslre în
sale istorice. (Aplauze). Creşterea numerica a muncitorimii, ridi­ Proiectul dc Constituţie asigură dezvoltarea continuă a naţiu­ 64 la sulă din membrii de partid au piuă la 40 de anî, 96 la sulă conducerea muncii dc primire în partid dau garanţia că si In
c a m nivelului ei dc cunoştinţe tehnice şi de cultură generală, a nii noaslre. creşterea rolului stalului socialist ca organizator al peste 40 de ani, aceasta asiguri tul îmbinarea îndelungatei expe­ viitor sc va asigura primirea in partid a celor mai buni mun­
conştiinţei sale de clasă, lac să crească şi mai mult rolul clasei întregii activităţi de construire a orinduirii socialiste rienţe de viaţă şi muncă a celor vîrstnici, cu puterea de muncă citori. ţărani, intelectuali, care prin munca, poziţia şî Întreaga
muncitoare in construcţia socialismului. Proiectul de Conslilulie lor comportare dovedesc că merită Înaltul titlu de membru ai
O caracteristică fundamentală a regimului nostru este lărgi­ şi energia caracteristice tinerelului
consacră clasei muncitoare rolul de clasă conducătoare a în ­ rea continuă o democratici socialiste, participarea maselor popu­ Num ărul organizaţiilor dc parîld a sporit, ajungînd la peste Partidului Comunist Român, (Aplauze).
tregii noaslre societăţi socialiste. (A plauze p u t e r n i c e ) lare la dezbaterea jirincipalclor probleme ale pohlicii interne şi 56.000. In prezent jiarlidul are organizaţii în toate uzinele, la- In acelaşi timp, organele şi organizaţiile de partid au da*
In inuuca şi lupta comună pentru construcţia socialismului externe a patriei noastre, la opera dc construcţie socialistă Pro­ bricile, şantierele, cooperativele agricole de producţie, go sp o d ă ­ torid dc a desfăşura o intensă muncă de educaţie partinică, pere
s-a dezvoltat pe o Ircaptă superioară alianţa clasei muncitoare iectul de C on slilu lie garantează drcjdurile şi libertăţile celăle- riile de stal şi staţiunile de maşini şi tractoare, în instituţii de m - tru a ajuta pe fiecare comunist să-şi îndeplinească in mod exem
cu ţărănimea, haza de granit a societăţii noastre socialiste. Atit in neşli. dezvoltarea mullilalerală a personalităţii umane. Expresie a vălămînt, ştiintă, artă si cultură. ptar îndatoririle prevăzute in Statut. C om unistul — aşa ci
cere Statutul — trebuie să se distingă prin energia, • pasiun.
ann regimului burghezo-moşicresc. şi mal cu seamă, după 23 A u ­ democratismului socialisl, M area Adunare Naţională osie alcătui­ Comitetul Central s-a preocujiat sistematic de îmbunătăţirea
gust 194*1, ţărănimea s-a dovedit aliata de nădejde a clasei m u n ­ tă din cei mai dc seamă In ai poporului — muncitori, (ăram. in ­ muncii organelor şi organizaţiilor de partid pentru a asigura creş­ şi devotamentul cu care luptă penlru Înfăptuirea politicii par;
dului, să m am tcslc un inalt simţ de răspundere în indeplir
citoare ,- in momentele hotăritoarc ca a fost alături dc muncitori, telectuali şi alle categorii do oameni ai muncii Ea este organul terea competentei lor in conducerea tuturor domeniilor şi ra­
a urmat şi iniâpluit cu încredere politica Partidului Comunist suprem al puterii de stat şi unicul organ legiuitor al lăni murilor de activitate. Lucrările recentelor conferinţe regionale au rea sarcinilor şi o grijă deosebită penlru apărarea şi întărire
Român. Forţa orinduirii noaslre stă in conştiinţa înaltelor răspun- scos in evidentă particî|>area intensă a comuniştilor la viata in­ proprietăţii obşteşti, să fie model de corectitudine, principial
tale şi conduită morală în activitatea sa profesională şi ol
ternă de partid, bogata experienţă acumulată de
şlească. Lui trebuie să-i fie |)roprie atitudinea înaintată a mc
organele şi organizaţiile de partid, maturitatea
ralei noastre fotă dc familie, de educaţia copiilor, a tinerei
politico-ideoloqică şi capacitatea lor sporită dc
ncratii, o comportare demnă în întreaga sa activitate soeic
organizare şi mobilizare a maselor.
Grija fa|a de membrii de partid şi ajutorul acordat ace
M a i puternic decîl oricind in decursul întregii toro penlru a li. prin întreaga lor viată şi muncă, la înălţime
sale istorii dc aproape patru decenii ş» jumălate. tillului de comunist, trebuie împletită cu exigenta fată de mo*
Partidul Comunist Român, urmat cu devota­ în care ei îşi îndeplinesc îndatoririle care le revin In înfăptu
ment şi încredere neţărmurită de întregul politicii parlidului, in res|>cclarea princij>»ilor şi moralei co.
popor, ¡şi îndeplineşte cu cinste rolul de deta­ nişte. Prcvcizînd măsuri disciplinare împotriva acelora care
şament de avangardă al clasei muncitoare, de calcă aceste principii. Statutul subliniază că sancţiunea
forţă politică conducătoare a societăţii noas­ un scoj) educativ, urmăreşte preiniimpindrea abaterilor şi
tre. ( A p l a u z e p u t er n ic e) . Caracteristica funda­ drcplurcn celui sancţionai.
mentală a partidului nostru este strinsa coezi­ Excluderea, sancţiunea supremă care se aplică unui cc
une a rîndurilor sale, unitatea de nezdrunci­ nist. in cazuri deosebit de grave de încălcare a liniei politic
nat în jurul Comitetului său Central — che­ Statutului partidului, nu trebuie să ducă la îndepărtarea
zăşia dobindirii de noi victorii in lupta pentru partid a celui exclus sau la repercusiuni asupra activilălii
construirea socialismului şi comunismului. profesionale şi cetăţeneşti.
(A plauze p u t e r n i c e )
I i i Statut s-a introdus prevederea că organele şj organîz.
Tovarăşi, Idle de partid. |>e baza unei analize tcmenice. pot — din pro.
prie iniţiativă sau la cererea celui în cauză — să hotărască ri­
Subliniind succesele pe care le-am obţinut în dicarea sancţiunii sau reprimirea celui exclus, dacă acesta do­
diferite domenii ale construcţiei de partid, este vedeşte prin toata comportarea sa că a tras concluziile cuvenţle
necesar să ne oprim, totodată, asujira principale­ din critica ş? sancţiunea primită, că munceşte cu d e v o ,i r u
lor lipsuri care s-au manifestat in activitatea or­ penlru înfăptuirea politicii parlidului.
ganelor şi organizaţiilor de partid. Una din aceste O dală cu aceasla membrul de partid căruia i s-a ri»
lipsuri constă în laptul că munca pentru îndejili- sancţiunea sau a fost reprimit in partid este ro|>us in •
mrea holărîrilor nu este peste tot temeinic orga ­ drepturile, participă la întreaga activitate a organizaţiei
nizată. se acordă iusullcienlă atentic repartizării partid, astfel incit sancţiunea care a fost îndepărtată nu
¡urik iOfise a activului, membrilor de partid, pentru grevează in nici un lei asupra muncii şi vicii) sale. Coi
cuprinderea tuturor sectoarelor de activitate. răni ulii să subliniem necesitatea ca organele şi organ
Sînt comilele de partid care organizează un con ­ de partid să îmbine răspunderea fală de apărarea principiu
trol neeficient al îndeplinirii holărîrilor, nu a- normelor partidului noslru cu grija faţă dc soarta fiecărui n
cordă sprijinul cuvenit organizaţiilor pe care bru de partid.
Ic conduc In munca de control nu sînt antrenaţi
totdeauna activişti» cei inai pregătit» din punct
de vedere politic şi al competenţei profesionale, 2 .
din care cauză controlul devine uneori formai
Unele organe de partid acordă atenlie redusă
participării UUuror membrilor lor la studierea şi colectivă - priacioiul simreti
■ • i
dezbaterea problemclor şi îndeosebi la munca
il conducerii de parii
pentru înfăptuirea hotăiîriior adoptate. De osc- ai
mr nea. Ir* bine să arătăm în fala Congresului că
unele organe şi organizaţii de partid folosesc
Şi stimulează insulicient critica şi, mai ales. auto­ Proiectul noului Statut subliniază că centralismul dem
critica, iipsiiulu-se de această încercată metoda constituie principiul călăuzitor al organizării şi activităţii/
dului. Afirm înd necesitatea dezvoltării democratici inter/
de descoperire şi Înlăturare a lipsurilor, care a-
ASPECT DIN SALA ÎN TIMPUL DESFĂŞURĂRII LUCRĂRILOR CONGRESULUI.
sigură mersul nos'ru înainle. ( C o n t i n u a r e In pag.