Page 75 - 1965-07

rog. /
Nr. 3283 Drumul socialismului
HI ■! H*

Ne exprimăm deplina solidaritate cu popoarele care tereselor comune ale ţărilor noasire, ale colaborării in această
luptă pentru cucerirea şi consolidarea independenţei naţio­ zonă geografică, al întăririi păcii, (Aplauze)
Ţara noastră va dezvolta si în viitor relaţiile economice,
nale, pentru pace şl progres iocîfal I (Aplauze î n d e l u n g a t e ) .
Una din caracteristicile dezvoltării societăţii contemporane tdhnico-şliintifice, culturale cu toate statele, conslilorind că
este adîncirea crizei generale a sistemului capitalist. Creşterea schimburile multilaterale pe baza avantajului retlproc* iâră con­
atotputerniciei marilor monopoluri în întreaga via 16 socială diţii politice, fără restricţii şi discriminări, contribuie la micşo­
ascute cohtradlctiile inerente capitalismului, alit pe plan naţio­ rarea încordării inter naţionale şi la apropierea între popoare,
nal cit şi internaţional. constituie Liii important factor dc ¡mărire a păcii.
In ţările capitaliste se intensifică lupta oamenilor muncii Politica internaţională a ţării noastre are ca temelie
In frunte cu clasa muncitoare împotriva exploatării, pentru re­ trainică, permanentă, principiile suveranităţii şl Independen­
ţei naţionale, egalităţii in drepturi, neamestecului în trebu­
vendicări economice şi politice, pături sociale largi, cercuri de­
mocratice, personalităţi ale vieţii publice iau poziţie activă îm ­ rile interne, avantajului reciproc. (Aplauze). România militează
potriva politicii antipopulare a monopolurilor, pentru apărarea pentru promovarea consecventă «i acestor principii pe arena in-
libertăţilor şi dreplurilor democratice. icrnatională, considerind că respectarea lur este o condiţie esen­
Datorită politicii ţărilor imperialiste de exploatare sub di­ ţială în vederea dezvoltării colaborării între stole, întăririi în ­
ferite forme a popoarelor, se adhiceşte prăpastia dintre ţările crederii intre popoare, respectării dreptului inalienabil ol fie­
capitaliste înaintate economic si ţările slab dezvbltate, conlinuă cărui popor de a-si hotărî singur soarta. (Aplauze).
I.uînd parte la activitatea Organizaţiei Naţiunilor Unite. R o ­
să existe în lume vaste zone ale foametei, sărăciei şi inculturii.
mânia s-a pronunţat consecvent pentru 'îmbunătăţirea activităţii
In lupla pentru piele dc desfacere, pentru surse de materii
prime şi sfere dc influentă, pentru menţinerea si acapararea de acestui fur internaţional, incit el să oglindească realităţile lumii
poziţii dominante asupra altor popoare, contradicţiile inierim* de azi. Ca o cerinţă esenţială, ne pronunţăm consecvent pen­
tru universalitatea organizaţiei şi pentru restabilirea dreplurilor
perialiste devin lot mai ascuţite.
legitime ale R.P. Chineze, mare putere mondială, singura în ­
Forţele agresive ale imperialismului se opun procesului do
dreptăţită sfi repre/.in'te poporul chinez ( A p l a u z e p u t e r n ic e ) .
transformare social-polilică n lumii, atentează la independenta
Ţara noastră militează pentru încetarea cursei înarmărilor
Si suveranitatea popoarelor, recurg la represiuni colonialiste şi
intervenţii armate deschise, pcrlclillnd pacea mondială. şi înfăptuirea dezarmării, pentru crearea de zone dcnuclcanzale,
pentru interzicerea necondiţionată a lolosirii armelor atomice şi
Agresiunea Statelor Unite ale Americil in Vietnam, ongajn-
distrugerea loială a stocurilor existente. Viata dovedeşte cu
rca forţelor armate americano în operaţiile de război împotriva
împărţirea lumii în blocuri militare agravează încordarea inter­
mişcării patriotice de eliberare din Vietnam ul de Sud şi bom ­
bardarea sistematică a teritoriului Republicii Dem ocrale Vietnam naţional ă, alimentează neîncrederea intri* state, existenţa pac­
telor agresive N A T O., S.lr.A.T.O., C E N.T.O. purtind in sine
au produs o mare îngrijorare si, totodată, protestul lulufor p o ­
sl favorizînd tendinţe do dominaţie din partea unor slalo impe­
poarelor iubitoare de pace. Intervenţia imperialismului ame­
rialiste asupra altor state. Ţara noastră se pronunţă cu hotârîro
rican în Republica Dom inicană este încă o manifestare a po­
( U r m a r e d i n pag. 6-a) să a tarii noastre în concertul culturii şi ariei universale. Aceasta pentru lichidarea oricăror blocuri militare.
liticii dc amestec în treburile interne ale unui stat suveran.
nu presupune Insă atitudine neciitică faţă de lot ce vine din O influentă negativă asupra relaţiilor internaţionale are
Tovarâşi, Poporul român, condam nind cu toată holărîrrn intervenţia i m ­
străinătate, ci dimpotrivă, impune spiht de disccrnâmînl. o jude­ existenţa bazelor militare străine si a trupelor aflate pc teri­
In anii orînduirii socînlislo literatura $1 arin ou cunoscui o perialistă în Vietnam ş-i-a exprimat si îşi exprimă deplina so­
cată proprie în aprecierea creaţiei artistice si a operelor dc artă. toriul altor state. A n g ajîn d u -se iot mai direct in lupta împotriva
conlinuă înflorire r au fost făurite numeroase opere ele valoare, lidaritate cu cauza dreaptă a poporului vietnamez. ( A p l a u z e pu~
V asta activitate desfăşurată pentru propăşirea patriei, pentru mişcărilor democratico dc pretutindeni, S.U.A. ou ajuns sfl aibă
care, exprimînd în mod artistic viata bogată $i munca avinlala tern ice). România cere cu holărîre încetarea intervenţiei ameri-
înflorirea arici şi culturii creează oamenilor de litere şi artă largi care in Vietnam şi retragerea tuturor trupelor străine, poporul aproape jumătate din efectivul lorlelor lor armate împrăştiat©
a poporului, aduc o contribuţie de seamă In dezvoltarea culturii
posibilităţi dc manilcstarc a talentului si tortei lor creatoare, do vietnam ez su fio lăsat să-şi rezolve sin gu r trebunide inlerne. Ţ a ra în diferite părţi ale lumii. In interesul întăririi păcii, lichidării
tării, la formarea conştiinţei socialiste a omului nou. Creaţia oa­
făurire a noi opere dc valoare care, să îmbogăţească tezaurul oricăror forme dc amestec în ireburile interne ale popoarelor,
menilor de litere si arta, care continuă tradiţiile progresiste noastră a acordai şi va continua să acorde sprijin poporului viet­
cultural al tării, să contribuie la satisfacerea necesităţilor spi­ România se pronunţă pentru desfiinţarea bazelor militare şi re­
ale culturii româncşli, a îmbogăţit patrimoniul spiritual al poporu­ namez în lupta sa eroică. ( A p l a u z e î n d e l u n g a t e )
rituale aje oamenilor muncii. tragerea tuturor trupelor aflate pe teritoriul altor state.
lui, buctirîndu se dc preţuirea partidului, a tuturor oamenilor Ce ecou pot găsi şi cum pot fi crezute cuvintele despre O mare însemnătate pentru însănătoşirea climatului in­
muncii. Scriitorii, artiştii plastici, compozitorii, arhitecţii, oame­ .dragoste dc pace", „legalitate internaţionala" rostite de dife­ ternaţional ar avoa-o înlăturarea rămăşiţelor celui de-al doilea
nii de teatru $î cinematografie, criticii, virstnici şi tineri, fără V. ROMÂNIA - FACTOR ACTIV rite persoane oficiale americane, cînd continuă şirul acţiunilor război mondi.il prin încheierea Tratatului dc pace german, por-
deosebire de naţionalitate, sini participanţi activi, alături dc ogresive, al intervenţiilor armate peiilru susţinerea unor regimuri nindu-se de la recunoaşterea realităţii istorice a existenţei celor
întregul popor, la opera de construire a societăţii socialiste. din cele mai reacţionare, respinse dc popoare ? două state germane.
Istoria arată că marii oameni de cultură, adevăraţii artişti ÎN LUPTA PENTRU TRIUMFUL Linia politicii de forţă o cercurilor imperialiste americane si M i Iii i nd pentru apărarea păcii, pentru micşorarea încor­
au exprimai in operele lor realitatea vremii, nu fosl alături dc a actelor lor agresive este lipsită de perspectivă şi sortită eşe­ dării internaţionale, tara noastră acordă o deosebită alentic în ­
popor, pe care l-au ajutat şi însullclit in lupta pentru o viată cului. Ea este condamnată de cercurile largi ale opiniei publica tăririi capacităţii sale dc apărare. Si în viitor, partidul si g u ­
mai bună, pentru progres social. Cu alit mai mult creatorii de CAUZEI PĂCII Sl SOCIALISMULUI mondiale şl nu poate duce deeîi la izolarea promotorilor acestei vernul vor manifesta cea mai mare grijă pentru înzestrarea şi
artă ai societăţii socialiste trebuie să se identifice cu aspiraţiile linii, la discredilatea lor pc plan internaţional şi pînă la urmă pregătirea Forţelor noastre Armate, incit ele, alături de forlelo
celor ce muncesc, să slujească telul măreţ al făuririi unei vicii Tovarăşi, la infringerea acestei politici. ( A p l a u z e ) . armate ale Celorlalte state participante la Tratatul de la V a r ­
lot mai fericite pentru întregul popor. ( A p l a u z e ) . Schimbările revoluţionare petrecute în lume, desfăşurarea Cauza progresului şi civilizaţiei omenirii impune respecta­ şovia. ale tuturor ţărilor socialiste, să-şi poată îndeplini ori­
A v e m o tară frumoasă şi bogata, un popor harnic şi cute­ vieţii internaţionale se caracterizează prin creşterea forţelor rea dreptului fiecărui popbr, fie el mare sau mic, de a-şi alege ei ncl misiunea sacră dc apărare a cuceririlor revoluţionare ale
zător, care timp de peste două milenii, in ani grei do restrişte, mondiale ale socialismului, care determină din ce în ce mai neslingherit calea dezvoltării polilico-sociale şi economice, de poporului, Independentei patriei, cauzei socialismului şi păcii.
tnfrălit cu codrii, riurde şi văile şi-a apărat glia, Iar acum, sub mult cursul întregii evoluţii a societăţii, prin continuarea proce­ a-şi afirma fiinţa naţională, dc a-şi rezolva singur treburile pro­ Poporul nostru priveşte viitorul cu convingerea că prin
conducerea partidului, îşi zideşte o viată nouă. ( A p l a u z e p u t e r ­ sului de destrămare a sistemului colonial, sporirea rolului noilor prii i aceasta constituie totodată o cerinţă esenţială a menţinerii lupta unită a popoarelor, prin acţiunea comună a tuturor for­
nice). şi consolidării păcii.
state independente, prin amploarea crescindă a luptelor clasei ţelor păcii, va fi asigurat triumful cauzei păcii, corespunzător
Intensificarea acţiunilor agresive ale cercurilor imperia­
Poporului, adevăralul fălirilor al tuturor bogăţiilor patriei, muncitoare, o mişcărilor democratice, pentru progres social. intereselor fundamentale ale întregii omeniri. Pentru victoria
trebuie să - i închine oamenii de artă şi cultură lot ceea ce pot Forte uriaşe, cum nu a mai cunoscut isloria, se ridică pc toate liste demonstrează că existenţa imperialismului consliluie o acestei cauze măreţe România va depune toate eforturile şi îşi
crea mai frumos şi mai bun. Desigur, se poale şi este necesar continentele la luptă lot mal holărîlâ împotriva politicii agresive permanentă sursă ele pericole pentru pace, menţine terenul va aduce neprecupeţit întreaga sa constribulie. ( V ii ap la u ze ).
să se creeze in diferite forme şi stiluri. Putem spune creatorilor a imperialismului, pentru apărarea păcii. (A p lau ze p u t er n ic e) . dezlănţuirii unui nou război mondial. M a l mult ca oricind se
de artă : aiegcli lot ceea ce credeţi că este mai frumos in cu­ Succesele ţărilor socialiste, importantele progrese realizolo impune creşterea vigilenţei şi întărirea unităţii tuturor forţelor Tovarăşi,
loare, mai expresiv în grai, rodaţi realitatea cil mai variat in in dezvoltarea economiei si in domeniul tehmco-ştiinliiic, în iubitoare de pace. Întărind continuu unitatea lor, luplind înlr-un Bila n ţu l măreţ al întregii activităţi desfăşurate în dom eniul
singur front, ţările socialiste, clasa muncitoare internaţională, dezvoltării interne şi al relaţiilor internaţionale demonstrează
proză, în poezie, în pictură, sculptură şi muzică, cînlali patria înflorirea culturii si ridicarea nivelului dc trai al poporului, î n ­
si poporul nostru minunat, pc cei ce şi-au închinat întreaga tăresc forţa sistemului mondial socialist şi influenta socialismului noile state independente, mişcarea de eliberare naţională, m iş­ justeţea liniei politice şi organizatorice a partidului nostru, a
viată înfloririi României. ( A p l a u z e î n d e l u n g a t e ) carea mondială pentru apărarea păcii au capacitatea reală de Comitetului său Central. In activitatea desfăşurată între cele
în lume, constituie un factor mobilizator în lupta oamenilor
Sini multe momente importante din istoria patriei noastre, muncii din ţările capitaliste pentru transformarea revoluţionară a apăra pacea lumii şi a salvgarda civilizaţia umană. două congrese, Comitetul Central nu si-a precupeţit forţele
din munca lumulloasă a poporului pentru edilicarea noii socie­ a societăţii. Tovarăşi, pentru a fi la înălţimea încrederii ce i s-a acordai. D ocu ­
tăţi, care nu si-au găsii încă oglindirea deplină in operele literar-or- Periniteţi-mi, tovarăşi, ca de la tribuna Congresului să România manifesliitdu-se ca factor activ pc arena mondială, mentele pe care la va adopta Congresul, Directivele cu pri­
tislice. Abordind in toată amploarea şi măreţia, cu înaltă măies­ adresez un cald salut comunist partidelor frăţeşti din ţările înfăptuieşte o politică externă de pace, desfăşoară o activitate vire b planul dc cinci ani şl la electrificarea tării. Stalutul parti­
trie artistică, tema eliberării poporului, a profundelor prefaceri socialiste care conduc opera istorică de construire a socie­ perseverentă pentru micşorarea încordării internaţionale, pentru dului. obiectivele fundamentale si sarcinile de viitor alo politicii
revoluţionare din România, a relaţiilor sociale şi a vieţii spiri­ tăţii socialiste şi comuniste I (A p l a u z e p u t e r n i c e , î n d e l u n g a t e ) . dezvoltarea colaborării între popoare şi consolidarea păcii in noastre interne si externe stabilite de C on gres vor constitui
tuale a oamenilor, reflcclînd optimismul şi vigoarea poporului, In aceşti ani au crescut m ulurile partidelor comuniste $i lume. program ul dezvoltării întregii noastre societăţi. Cet dc-al IX -lca
talentaţii noştri creatori pot făuri opere care să rămlnă în patri­ muncitoreşti, care cuprind în prezent peste 43 miilîoane de m e m ­ Corespunzător intereselor fundamentale ale poporului ro­ Congres al Partidului Comunist Român va răm inc înscris cu
moniul culturii naţionale şi universale O glind in d politica şi ac­ bri Ele au acumulat o uriaşă experienţă politico-organizatorică, mân, ale cauzei socialismului şi păcii, tara noastră pune in cen­ litere de aur in Istoria României. ( A p l a u z e p u t e r n i c e , î n d e l u n ­
gate).
tivitatea partidului închinată înfloririi patriei, bunăstării poporu­ s-au maturizat din punct de vedere ideologic si se allă în primele trul politicii sate externe prietenia strînsă şi alianţa frăţească cu
lui, lericirii omului, creaţia Ilîcrar-arlîstică e necesar să fie pă­ rînduri ale luptei maselor muncitoare pentru interesele lor vitale. lăriie socialiste. Iii aceşti ani au continuat să se dezvolte m u l­ înfăptuind sarcinile noului plan cincinal, poporul nostru işi
trunsă de un profund umanism socialist. Partidele comuniste au devenit o forţă uriaşă si exercită o in­ tilateral legăturile de prietenie şi colaborare ale României cu va aduce contribuţia sa la întărirea sistemului socialist mondial,
Artei şi literaturii le silit proprii preocuparea pentru con­ fluentă sporită asupra vieţii politice din ţările lor. toate ţările sistemului mondial socialist, au avut loc schimburi a forţelor caro luptă peniru progres social, la victoria cauzei so­
tinua înnoire şi perfecţionare creatoare a mijloacelor dc expri­ Transmitem un salut frăţesc partidelor comuniste şi de vizite ale delegaţiilor de partid si de stat cu reprezentanţii cialismului şi păcii în întreaga lume. (Aplauze). c
mare artistică, diversitatea de sliluri ; trebuie înlăturată orice muncitoreşti din lumea capitalistă, care stau in fruntea luptei U n iu n ii Sovietice. 11.P. Chineze, ft P. Ungare, H P. Bu lgaria, H.S.F. întreaga activitate a organelor şi organizaţiilor de partid,
tendinţă dc exclusivism sau rigiditate manifestate în acest do­ împotriva exploatării şi asupririi şi care în multe ţâri acti­ Iugoslavia, R.P. Polonă, R S. Cehoslovacă, R D. Germană, R P. a comuniştilor din ţara noastră este închinată lericirii poporu­
meniu. Esenţial este ca fiecare artist, în stilul său propriu, păs- vează in condiţiile grele ale ilegalităţii, înfruntă prigoana Albania. R.P.D. Coreeană, R.D. Vietnam, R.P. M ongolă, Repu- lui. V a trebui să desfăşurăm o muncă tot mai intensă peniru
trîndu-si individualitatea artistică, să manifeste o înaltă res­ şi teroarea, ţinind sus steagul independenţei naţionale, al blioii C u b a Aceste întâlniri au prilejuit discutarea tovărăşească a asigura realizarea în cil mai bune condiţii a tuturor sarcinilor
ponsabilitate pentru conţinutul operei sale, să urmărească ca eliberării sociale a celor ce muncesc ! (A p lau ze p u t e r n i c e ) a diferite probleme de interes comun, contribuind la întărirea trasate de C on gresu l nostru. Să punem luată energia şl capaci­
ea să-şi găsească d r u m larg spre mintea şi inim a poporului. Desfăşurarea luptei de eliberare naţională dă lovituri tot prieteniei si colaborării dintre popoarele noastre ( A p l a u z e ) . tatea noastră de muncă în slujba patriei, a cauzei socialismului
(Aplauze). şi comunismului. ( A p l a u z e ) .
mai puternice pulredului sistem colonial » pc harla politică a ţara noastră consideră ca o îndatorire a sa internaţio-
Pentru dezvoltarea conlinuă a artei şi culturii din patria lumii, pc locurile vechilor imperii coloniale, apar noi state in­ halistâ dezvoltarea continuă a relaţiilor frăţeşti cu toate ţă­ N e exprimăm deplina convingere că muncitorimea, ţără­
noastră este necesară dezbaterea principială, liberă. Ia care să dependente. rile socialiste, adueîndu-şi contribuţia activă la unitatea şi nimea, intelectualitatea, întregul popor, vor munci cu şi mai
participe toii oamenii de artă, a problemelor dc creaţie, de teo­ Ţările care si-au cîşligat recent libertatea işi intensific«! coeziunea sistemului mondial socialist. (Aplauze) mult elan pentru traducerea in viată a politicii partidului, pen­
ria şi istoria artei, pc baza concepţiei noastre despre lume şi lupla împotriva noilor forme ale colonialismului, pentru apăra­ Aclionîiul în spiritul coexistentei paşnice, România se pro­ tru înfăptuirea măreţelor sarcini trasate dc Congres. In ur­
societate. rea şi consolidarea independentei lor naţionale. Intr-un şir de nunţă pentru dezvoltarea relaţiilor de colaborare cu toate ţă­ mătorii cinci ani poporul român va parcurge încă i i clapă pe
Critica literară trebuie să analizeze principial activitatea dc noi state se înlăptuiesc programe de naţionalizări şi reforme rile, fără deosebire de sistem social-politic. Considerăm că fie­ drumul vieţii sale noi, se va apropia şi mai mull dc piscurile
creaţie, fără pretenţia de a da soluţii obligatorii cu privire la agrare, se adoptă măsuri economice, sociale şi politice cu ca­ care stat are de dat şi de primit in cadrul circulaţiei valori­ înalte ale civilizaţiei, de societatea comunistă ! (A p lau ze p u t e r ­
lorma şi stilul lucrărilor artistice, să ia poziţie fată de manifes­ racter progresist, în direcţia unei dezvoltări socialiste. lor malcrialc şi spirituale create de popoare. nice. î n d e l u n g a t e .
tările negative si să promoveze operele caro exprimă realităţile M işcarea de eliberare a popoarelor are ca sprijin firesc In aceşti ani s-au dezvoltat si îmbunătăţit relaţiile, în ­ T R A I A S C A P A R T I D U L C O M U N I S T R O M Â N , C O N D U C Â T O -
şi ideile înaintate ale societăţii noastre. Totodată, ea trebuie să forţele socialismului, tarile socialiste, clasa nuincuoare inter­ deosebi pc plan economic, dintre România şi o serie de lări R U L Î N C E R C A T A L P O P O R U L U I ! ( O va ţii , ura te, î n t r e a g a asi s­
contribuie la educarea estetică a oamenilor muncii, la formarea naţională în frunte cu partidele comuniste, — victoriile ei sint ale Europei occidentale, reluîndu-se vechi legături tradiţionale. t e n t ă se r id ică în picioare).
gustului public. indisolubil legate de schimbările intervenite in raportul de forte Constatăm cu satisfacţie că in ullimii ani s-au extins relaţiile T R A I A S C A Şl Î N F L O R E A S C Ă R O M Â N I A S O C I A L I S T A »
Progresul culturii soeioliste se bazează pc cunoaşterea şi în­ pe plan mondial in favoarea socialismului, de colaborare cu si s-au stabilit legături cu noi state din Asia, Alrica, Am erica ( A p l a u z e , o v a li i î n d e l u n g a t e )
suşirea a lot ce are mai înaintat aria şi cultura mondială, pe ţările socialiste. Latină. S U B S T E A G U L I N V I N C I B I L A L M A R X I S M - L E N l N I S M U L U I
dezvoltarea largă a schimbului de valori spirituale între popoare. La n u d u l lor, mişcarea de eliberare, noile state indepen­ Apreciem evoluţia pozitivă a relaţiilor dintre tara noastră S A SE D E Z V O L T E N E C O N T E N I T U N I T A T E A Ţ A R I L O R S O C I A ­
Este dc aceea necesar să fie intensificate legăturile dc colabora­ dente constituie un aliat de nădejde al socialismului, loacă un şi Grecia, în spiritul prieteniei care a existat inlotdeauna între LISTE, A M I Ş C Ă R I I C O M U N I S T E Ş I M U N C I T O R E Ş T I I N T E R ­
re cu oamenii de cultură sl artă din ţările socialiste, cît şi din important rol în viata internaţională, m anifcslindu-se ca o forţa popoarele noastre. Dorim ca şi relaţiile noasire cu Turcia să N A Ţ I O N A L E ! ( O va lii , urale).
celelalte ţări, asigurate condiţii pentru un contact permanent cu antiimperialistă activă, un factor puternic de promovare a ideilor ia un asemenea curs. Dezvoltarea unor legături de bună veci­ T R A I A S C A P A C E A Ş I P R I E T E N I A ÎN T R E P O P O A R E ! ( A -
viata culturală contemporană, pentru manifestarea tot mai inten­ păcii, libertăţii şi independentei popoarelor. nătate, prieteneşti, între toate statele baicanice corespunde in­ p l a u z e p u t e r n i c e , îndelungate).

(urmare dht pag. I) — Delegaţiei Partidului Popular Tovarăşi, treaga sală, in picioare, aclamă înde­ M uncitoresc Român“ în „Partidul C o ­ R A P O R T O R T O V A R Ă Ş U L N I C O L A E pusă în slujba intereselor şi năzuin­
(Tudch) din Iran, în frunte cu tova­ Nu de mull partidul si poporul au lung). munist Român", este aprobată in una­ C E A U Ş E S C U . ţelor vitale ale poporului, a înflori­
— Delegaţiei Partidului Comunist răşul Eskan dary Iradj, membru ol B i­ Făcînd această propunere, C om ite­ nimitate, înlr-o atmosferă do marc 2. R A P O R T U L C O M I S I E I C E N T R A ­ rii continue a României socialiste.
din Finlanda, în frunte cu tovarăşa roului Politic ăl Comitetului Central suferii o grea pierdere prin înceta- tul Cenlral s-a călăuzii de faptul că entuziasm. Pusă la vot, se aprobă în LE D E R E V IZ IE . R A P O R T O R T O V A ­
H crtla Kuusincii. membru al Biroului al Parlidului Popular din Iran. (A p la u ­ rea din viată o tovarăşului noslru de această denumire corespunde cel mai unanimitate propunerea ca prezentul R Ă Ş U L C O N S T A N T I N P Î R V U L E Ş C U . Lucrările şedinţei de luni după-
Politic al Comitetului Central al luptă şi muncă G heorghe Ghcorghiu* mniază n Congresului au fost c on du ­
ze). Dej. fiu credincios şi conducător de bine schimbărilor care au avut loc in Congres să fie numerotat ;,al IX-lea 3 R A P O R T U L A S U P R A D I R E C T I ­
Partidului Comunist din Finlanda. C ongres al Partidului Comunist R o ­ se de tovarăşul Ion G heorghe Maurer,
— Delegatului Partidului Comunist scamă al partidului şi poporului ro­ societatea noastră, stadiului actual de V E L O R C O N G R E S U L U I A L IX -L E A
(Aplauze). Tovarăşul Constantin Pirvulescu a
din Turcia, tovarăşul Ydlaib Dcmir. mân, militant eminent al mişcării co­ dezvoltare a partidului, scopului Său mân". A L P A R T ID U L U I C O M U N I S T R O M Â N
— Delegatului Parlidului Comunist Iricepiild din aceSl moment, — a prezentat Raportul Comisiei Centrale
prim-secrelnr nl Comitetului Central muniste si muncitoreşti internaţionale. linal — construirea societăţii com u ­ P R I V I N D P L A N U L D E D E Z V O L T A R E
din Uruguay, tovarăşul Jose Luis do Revizie.
al Partidului Com unist din Turcia. Propun Congresului ca, in memoria niste. (Aplauze puternice). spus tovarăşul Nicoiae Ceauşescu — A E C O N O M I E I N A Ţ I O N A L E PE PE
Massera, membru al Comitetului Exe- partidul rtosltu va purta denumirea In mímele unor delegaţi din toate
(Aplauze). lui, să păstrăm un moment de recu­ Această propunere s-a bucurat de R I O A D A 1900 — 1970. R A P O R T O R
cutiv al Comitetului Central al Parti­ glorioasă — Partidul Comunist Român, regiunile tării, tovarăşul V a silc V i l-
— Delegaţiei Parlidului Comunist legere. aprobarea entuziastă şi sprijinul de­ T O V A R Ă Ş U L I O N G H E O R G H E
dului Com unist din Uruguay. (Apla- — sub conducerea căruia au fosl răs­ cu. delegat al organizaţiei regionale
din Bolivia, în frunte cu tovarăşul (întreaga asistenţă, in picioare, păs­ plin at tuturor membrilor partidului, M A U R E R .
uze). turnate clasele exploatatoare şi cuce­ de partid Dobroqea, a prezentat apoi
Jorqe Kofle, membru al Secretariatu­ trează un minut de reculegere). ol întregului nostru popor. (Aplauze
— Delegaţiei Partidului Comunist lui şi Biroului Politic al Comitetului rită puter.ea politică. 4 R A P O R T U L A S U P R A D I R E C T I ­ spre aprobare C ongresului com ponen-
din Sudan, condusă de tovarăşul Jo- Cenlral al Partidului Comunist din Bo­ La propunerea făcută dc tovarăşul puternice). Este un moment emoţionam. În ­ V E L O R C O N G R E S U L U I A L IX -L E A la Comisiei de redactare a proiecte­
seph Garang. membru al Comitetului G heorghe Roşu, delegat nl organiza- Pentru ca lucrările Congresului nos­ A L P A R T ID U L U I C O M U N I S T R O M Â N lor de hotarîri şi rezoluţii ale C o n ­
livia. (Aplauze). ţiei regionale de partid Bacău, în nu­ treaga asistentă, In picioare, aclamă
Central &l Parlidului Comunist din — Delegaţiei Partidului Comunist tru să se desfăşoare de la început îndelung, mlnule în şir răsună urale, P R I V I N D P L A N U L DE 10 A N I P E N ­ gresului.
Sudan. (Aplauze). mele şi din însărcinarea unui număr sub această denumire, consideră i că T R U D E Z V O L T A R E A E N E R G E T IC II.
din Columbia, în Irunlo cu tovarăşul de delegaţi din toate regiunile tării, ar fi potrivit ca. încă înaiiile de a se aplauze lurtunoase. C ongresul a ales în unanimitate
— Delegatului Partidului. M u n c ii H crnando Hurtado, membru în C o m i­ Lucrările primei şedinţe a C o n gre ­ R A P O R T O R T O V A R Ă Ş U L C H I V U Com isia alcătuită din tovarăşii :
din Elveţia, to.arăşul Roger Daiîlon. delegaţii au ales apoi. în unanimitate, intra în ordinea de zi, Congresul sâ sului sint conduse de tovarăşul Chi- S T O IC A .
tetul Executiv Central al Partidului in prezidiul Congresului, pe tovară­ se pronunţe asupra acestei propuneri. Ceauşeacu Nicolao, Cliivu Stoica,
secretar al parlidului, membru al C o ­ vu Stoica. 5. R A P O R T U L C U P R IV IR E LA
Comunist din Columbia. (Aplauze). şii : Apostol Gheorghe, Bcrgheanu M au re r Gheorghe Ion, A postol Glieor-
mitetului Director al Partidului M u n ­ In cazul aprobării de către Congres La propunerea, făcută în numele P R O IE C T U L S T A T U T U L U I P A R T I D U ­
— Delegaţiei Parlidului Comunist Maxim , Bîilădoam i Alexandru, Bodna­ ghe, Dîrlădeaini Alexandru, Codnaraş
cii din Elveţia. (Aplauze). a noii denumiri a partidului, apare unui grup de delegaţi din mai multe L U I C O M U N I S T R O M Â N R A P O R T O R
Mexican, condusă de tovarăşul M o- ra.ş Emil. Borilă Petre, Cazncu Vnqil. Emil, Drăghici Alexandru. Răulu Lc-
— Delegaţiei Partidului Comunist nec vital ea să se schimbe numerota­ T O V A R Ă Ş U L G H E O R G H E A P O S T O L
miel Tcrrazas Guerrero, membru al Ceauşescu Nicoiae, Cliivu Stoica, C o ­ regiuni ale tării, de tovarăşul Ion Stă- onlc. N ic u le scii-M iîil Paul, Dane Io-
din Irak, in frunte cu tovarăşul Naji rea Congreselor, roflcctindu-se ast­ nescig delegat al organizaţiei ch
Prezidiului şi secretar al Comitetului lin Dumitru, Dalea Minai, Dănălache 0. A L E G E R E A C O M I T E T U L U I C E N sil, C osm a Ion, Dalcovlclu C on sta n ­
M ahaw i, membru al Comitetului C e n ­ fel continuitatea activităţii parlidu­ partid regionale Oltenia, au fost aleşi
Central a! Partidului Comunist M e ­ Plorian. Drăgan Constantin, Drăghici T R A L A L P A R T I D U L U I C O M U N I S T tin, G a slon G heorghe Marin, G losan
tra! al Partidului Comunist din Irak. lui noslru dc-a lungul istorici sale. Iu in unanimitate, in Com isia de valida­
xican. (Aplauze). Alexandru, Fnache Pelre, Fazokaş Jn- R O M Â N ŞI A C O M I S I E I C E N T R A L E Nicolao. Hudlţeanu Nicoiae, H u lub ei
(Aplauze). cepindu-se numerotarea de la C o n g r e ­ re tovarăşii : Bnlalia Dumitru. Brei-
— Delegatului Partidului M u n cii nos, Eunk Stelania. Gere Miliţii, C I- D E R E V IZ IE . Horia, Lupw Petre, M ăn escu Manea,
— Delegatei Partidului Comunist din Guatemala, tovarăşul Jose M a- dea Suzana, M au rer G heorghe Ion, sul din mai 1921, care a marcat crea­ tenhofer Anton, C crven covici A n ­ C on gresu l a aprobai în unanim i­ M ih o e Gheorghe, M o id o v a n Roman,
din Olanda, tovarăşa H ^nua van O m - nuel Fortuny. membru al C om ite tu ­ M ilila ru Aldca, M o g h lo ro ş A le x a n ­ rea partidului marxist-leninist al cla­ drei, Cireei Ion, Crăciun C o n ­ tate ordinea de zi propusă. Popescu Dumitrii. Popovlcl Tltus, Ră-
mereen AverlncU, membru al C o m i­ lui Central al Partidului M u n cii din dru, M u rgu ie sru 11io, N iculescu-M izil sei muncitoare din lara noastră, şi stanta, Dăniiâ Aurelia, Fazekaş Lu ­ duloscii Gogu, Takacs Ludovic, Trip-
tetului Central al Partidului Comunist Guatemala. (Aplauze). Paul, Oniqa Emil, Pirvulescu C on sta n ­ Iinjnet seama că nu avut loc cinci c o n ­ dovic, Necula Gheorghe, Roşu Gheor- A fost aprobat apoi regulamentul şa Ştelan.
din Olanda. (Aplauze). — Delegatului Partidului Comunist tin, Routu Leonlr, Sălnjnn I.eoniin, grese ale Partidului Comunist, Iar ghc. Ţiulescu Coslache, Uglar Iosif. dc desfăşurare a lucrărilor C o n g r e ­ Trecîndu-se apoi la disculii au luat
— Delegaţiei Partidului Socialist din Iordania — tovarăşul Euad Spâtărelu Ion, Stoica Gheorghe, Tur- după unificarea Partidului C om u n isi La propunerea făcută, din împuter­ sului. Lucrările C ongresului se vor o iv în tiil tovarăşi : Plorian Dănălache.
Unit din Islanda, În frunte cu tovară­ Nassar. secretar general al Partidu­ cu Ion. Vorrlel Ilie, V îlcu Vasilc, cu Partidul Social-Democrat trei con- nicirea unui grup dc delegaţi diii loa desfăşura între 19 si 24 iulie. delegat al organizaţiei orăşeneşti de
şul Kjarlan Olafsson, preşedintele lui Comunist r)in Iordania. (Aplauze). Voitcc Ştefan. gie sc ale Parlidului Muncitoresc R o­ Ic regiunile tării de tovarăşul Iosif La primul punct al ordinei dc z) partid Bucureşti, Glieorqhe Roşu, de­
Comitetului Central al Partidului So- Noi vedem in prezenta la Congres mân, Congresul nostru ar urma să Banc, delegai al organizaţiei regiona­ se dă cu vintu I tovarăşului Nicoiae legat al organizaţiei regionale de
cialisf Unit clin Islanda. (Aplauze). a stimaţilor oaspeţi încă o mărturie In aplauzele asistentei, cei aleşi iau fie cel de al IX-lea C on gres al Parti­ le de partid M u re ş-A u lo n o m â M a ­ Ceauşescu. Primul secretar al C o m i­ partid Bacău. Nicoiae Agachi, dele­
— Delegatului Partidului Comunist a legăturilor slrinse. internaţionaliste, loc In prezidiu, avind dc o parte şi dului Com unist Român. (Aplauze p u ­ ghiară, au (ost aleşi în unanimitate tetului Control al Parlidului Comunist gat al organizaţiei regionale de partid
Tunisian, tovarăşul Mohanieri H a r ­ dintre partidele şi popoarele noastre dc alia pe conducătorii delegaţiilor ternice). în Secretariatul Congresului tovară­ Român este primit de delegau şi in­ Hunedoara, Nicoiae Ştefan, delegat
nici, conducător al comuniştilor tuni- (Aplauze), mi semn de adîncă prie­ partidelor comuniste, muncitoreşti şi Din însărcinarea Comitetului C e n ­ şii : Călin Gheorghe, Iliescu Ion, M a ­ vitaţi cu vii aplauze şi urale. al organizaţiei regionale de partid A r ­
sieni. (Aplauze). tenie şi înaltă preţuire fală de parti­ ai altor partide democratico de peste tral, propun C ongresului următoarele; tei Ştefan. Patilinet Vasile. Păcuraru Raportul a fost subliniat in repe­ geş, G heorghe Goina, delegai al orga­
hotare.
— Delegaţiei Partidului Comunist dul nostru, de poporul român, con ­ După alegerea prezidiului, tovară­ 1. Partidul M uncitoresc Rnmân sâ Andrei, Potop Vasile, Stănescu Ion, tate m uluri de aplauze puternice. nizaţiei regionale de partid Crişana,
din Danemarca, in frunte cu tovară­ structor a) socialismului (Aplauze), o şul Nicoiae Ceauşescu a spus ; se denumească „Partidul Comunist Trofin V irg il; Voicu Ştefan. La încheierea raportului, întreaga Cristolor Slmloncscu, delegat al or-
şul Gelius lum i. membru al Com ite­ manifestare a solidarităţii mişcării c o ­ Dragi tovarăşi, Rom ân“. (Aplauze puternice, ovaţii în­ T ovarăşul C hivu Stoica n supus asistentă, in picioare, aclamă înde­ ga n i'aliei regionale dc partid laşi,
tului Cenlral al Partidului Comunist muniste şi muncitoreşti internaţiona­ delungi) C ongresului următoarea ordine de zi: lung, minute în şir răsună ovalii. Este Nicoiae Tăbîrcâ, delegat al organiza­
din Danemarca. (Aplauze). le. (Aplauze). I e mulţumim tuturor După cum este cunoscui, Comitelui 2 Prezentul C on gres să se nume­ I. R A P O R T U L C O M I T E T U L U I C E N ­ o manifestare puternică a dragostei ţiei regionale de partid Ploieşti-,
— Delegaţiei Partidului Comunist pentru participarea la hirrărilc C o n ­ Central a hotărit in unanimitate să roteze „C ongresul al IX -lca al Parti­ T R A L A L P A R T I D U L U I C O M U N I S T profunde fală dc conducătorul înţe­ G heorghe Stoica, delegai al organiza­
din Argentina, condusă de tovarăşul gresului noslru. (Asistenta, în picioa­ supună aprobării Congresului propu­ dului Com unisi Român". (Aplauze pu­ R O M Â N C U P R I V I R E L A A C T I V I ­ lept al poporului nostru. Partidul C o ­ ţiei regionale de partid Bucureşti.
Hecor Agosti, membru at C om itetu­ re. aplaudă îndelung). nerea ca partidul nostru să poarte de­ ternice, ovalii îndelungi). T A T E A P A R T I D l ?Lt II I N P E R I O A D A munist Român, a încrederii nestrămu­
lui Cenlral al Partidului Com unist Tovarăşul Nicoiae Ceauşescu a numirea : ,,Partidul Comunist R o ­ Pusă In vot. propunerea privind D I N T R E C O N G R E S U L A L V I I I - L E A lu crările C ongresului continuă
din Argentina. (Aplauze). spus în continuare : mân" ; (Aplauze, urale puternice, în ­ schimbarea denumirii „Partidului ŞI C O N G R E S U L A L I X L E A A L P.C.R tate în politica sa marxist-leniiuslă, marii dimineaţa.