Page 78 - 1965-07
P. 78
' Fag. I Dramul socialismului Nr, 3234
asupra Directivelor Congresului al IX-lea
al Partidului Comunist Român privind planul de dezvoltare a economiei naţionale
pe perioada 1866-1970 prezentat de tovarăşul Ion Gheorgtie Maurer
Tovarăşi. partidului, să prezint dezbaterii C o n calităţii mărfurilor pe care le expor ră, punem un accent deosebit pe creş prindeo-le noastre, a dat rezultate snmului productiv şl individual. In Tovarăşi,
gresului raportul asupra proiectului tăm, ţinînd seama dc faptul că — asa terea producţiei de cărbune — şi mai bune S' este apreciat în ţările unde acelaşi timp prin ponderea iu creş
Importanta problemelor ridicate în
de Directive privind dezvoltarea eco cum este firesc — în schimburile c o ales pe extracţia lignitului. l-am exportat In anii viito ri, avem tere in cadrul exportului de produse Raporlul general al Comitetului
i npoiMu! C om itetului Central, pi e/.on-
nomiei naţionale în perioada 1066— posibilii ta tea să desfăşurăm şi mai industriale, chimia devine o ramura Central al partidului nosiru, prezentai
1,11 fie tovarăşul Nicolae Ceauşcscu. merciale externe sini preferate întot Dezvoltarea industriei, agriculturii
1970, care concretizează liniile direc la 1 * 2 munca ele concepţie în vede din ce iu ce mai activă in dc/.vol- dc* tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de
perspectivele pe tare acest raport le deauna acele produse care prin per şi transporturilor, extinderea progre
toare <de politicii economice a parti rea proiectării şi con stru irii unor lareo .schimhunlor comerciale externe fineşte amplu însemnăldlea agricul
descinde înaintării necontenite a ta formantele lor ridicate, satisfac col sului tehnic I ii toate ramurile, ridi
dului, expuse in raportul general ce noi maşini şî utilaje. In acelaşi timp. ale* ţarii noastre. turii iu ansamblul economiei noa-
rii noastre pe calea desavirşirii con mai bine cerinţele cumpărătorului. carea nivelului de trai al populaţiei,
v-n fost prezentat. vom procura ea şi pînă acum do sire naţionale şi Iniienvă pe larg prin
strucţiei socialiste acorda celui de-al Proiectul de Directive cuprinde un necesită o producţie iot mai mare de In 1970 aproape 40 la sută din în cipalele sarcini de dezvoltare o pro
Elaboraţi' no buza indica Iii lor per- cum entaţii si licenţe ale celor mai
IX-lea C on gres al partidului caracte program amplu si complex de măsuri energie electric*. lată de ce dublarea treaga producţie a industriei (bunice ducţiei vegetale şi unim ale.
m onrnie ale conducem partidului, in piuă in 1970 a puterii instalai? şi a bune produse dc pe piaţa mon
rul unui eveniment de mare însem pentru dezvoltarea intensivă şi m u l m ; va obţine in noile inirupriuderi
urma nntu lludii profund* si mulţi- producţiei dc energie electrică re dială, ca o cale eficientă peniru asi In cele ce urmează niă voi ocupa
nătate în viata partidului nostru, in tilaterala a agriculturii — ramură deo ce vor mira in funcţiune în perioada
bteraîc, cu nurlie marea celor mai v a milarea de noi utilaje şi instalaţii. de măsurile mai importante ce irr-
viata poporului român. sebit de importantă pentru mersul prezintă o sarcina deosebit de im cincinalului. De aici rezultă că pro
loroase cadre fljii instituţii centrali1, buie înfăptuite pentru a îndeplini
Raporlul general lace o temeinică înainte al economiei noastre naţio portantă. Realizarea acestui ohiectiv Una dintre direcţiile principale în blema centrală peniru a realiza pro sarcinile cuprinse in raportul ge ne
analiză a realizărilor oamenilor mun Specialişti şi oameni de ştiinţă (Im cele nale. Creşterea cu circa 20 la sută în implică in primul rintl măsuri care rare Ircbuio inclreplnlâ nlcntia M i n is ducţia prevăzută o constituie respec
mai v an ale domnim de activitate, să asigure desfăşurarea susţinută a ral şi îu proiectul de Directive.
cii si a transformărilor sociul-econo- următorii cinci ani a producţiei a- terului Industriei Construcţiilor de tarea riguroasă a termenelor de clare
Directivele vor reprezenta, după a- lucrărilor la marile centrale electrice In actuala etapă este necesar să
mice din perioada care a trecui do gricolc va asigura şi în viilor acope M aşin i in următorii ani este sporirea in exploatare si realizarea in timp cit
probare, documentul care va orienta ce se construiesc. In aprecierea acti realizăm tn agricultură un progres
la ultimul nostru Congres. Constituie rirea nevoilor interne dc produse a- aportului la realizarea instalaţiilor mai scurt, la fiecare uzină noua, a
în următorii cinci ani m u m a de con vităţii din centugle si reţele electri substanţial care sa corespundă cerin
un titlu de mîiulrie pentru poporul gn cole vegetale şi animale şi va mări complexe cu care urmează n ii d o parametrilor tehnici şi economici pro
român înfăptuirea cu .succes in n- strucţie economicii pentru prosperita contribuţia agriculturii la sporirea ve ce criteriul de bază ¡1 constituie func tată economia. A ve m posibilitatea ea iectul!. Ţinind seuniu de experienţa ţelor dezvoltării echilibrate şl arm o
ccsti ani a obiectivelor fundamenta. tea României socialiste m ridicarea nitului naţional. Consolidarea relaţii ţionarea fără avarii a instalaţiilor, a- un număr sporii de instalaţii complexe clin anii şesenalulu 1. rm întotdeauna nioase a economiei naţionale», să sp o
nivelului de trai al poporului. limentarea neîntreruptă a consum ato rească participarea agriculturii la
Ie ale planului şosona), încheierea lor socialiste la sate. o dată eu lăr să fie proiectate prin institutele noa- pozitiva, Ministerul Industriei Petro
La întocmirea proiectului dc Direc rilor Sînlem convinşi că lucrătorii crearea venitului naţional, sâ a sig u
procesului de cooperativizare a a- girea buzei tchuico-muterinle prin ac sire, iar întreprinderile consirurloaro lului şi Chimiei va trebui sa clari
r|r icnii urii si obţinerea o dată ui tivi.' s-a pornii de la analiza realiză centuarea procesului de chimizare, din industria energiei eleeticc vor de maşini să realizeze o parte clin ce* fice dm timp aspectele tehnice şi re ridicarea nivelului de trai al ţă
aceasta, a victoriei depline a social îs- rilor obţinute piinî acum de poporul intensificarea lucrărilor de hidroame depune toate eforturile peniru a în in cc mai marc a instalaţiilor afe economice ale instalaţiilor ce urinea rănimii şi al întregului popor.
nostru in dezvoltarea economiei şt făptui in cote mai bune condiţii sar Aţi văzut cit de mari sint ciordi-
mului la oraşe si sate, a lichidării lioraţii. extinderea mecanizării, spo rente. ză <1 fi realizate şi să asigure. îm preu
culturii socialiste, temelie trainică cinile privind satisfacerea nevoilor nle pe care sintem hotarili sâ le la
pentru totdeauna a exploatării omului rirea numărului dc cadre de spccia- Problemele complexe pe care le ri nă c u M inisterul Induşi r id Construc
pentru noi înfăptuiri, bo.s:nt izvor de crescinde de energie ale economiei
rle către om. Crearea economiei socia ti'di precum şi stimularea interesu dica in perioada următoare dezvol ţiilor de M aşini, contractarea şi li com pentru de/vollarea agriculturii
învăţăminte. Cu deosebită m inuţiozi naţionale. in cincinalul viitor. Realizarea inves
liste unitare, aplicarea consecventă a lui (ărănimn pentru creşterea produc tarea si diversificarea producţiei în vrarea acestora la termenele necesare.
tate au fost studiate posibilităţile si Lin indicator important al nivelului tiţiilor prevăzute solicită din partea
politicii de industrializare socialistă, ţiei, constituie trăsăturile principale industria construcţiilor do maşini im In ce priveşte instalaţiile dm import,
necesităţile in perspectivă ale tuturor de dezvoltare economică îl reprezintă cadrelor care lucrează în agricultură
de valorificare superioară a resurse ale misuritor peniru dezvoltarea a- pun un ritm mal accelerai de însu contractarea lor trebuie realizata clin
ramurii!or şi sectoarelor economiei producţia de metal Ţinînd seamă de si îndeosebi a celor dm conducerea
lor naturale, au dat un puternic a- gricullurii în următorii ani. şire a noilor produse Asimilarea ele vreme, in colaborare cu Ministerul
naţionale. scoţi ud 11- se în evidenţii noi aceasta partidul nostru acordă o a- acestei ramuri o concentrare de forte
vint dezvoltării în ritm susţinui a noi maşini şi utilaje, precum şi per- Comerţului Exterior pc bază de teh
forţelor de producţie, îmbunătăţirii resurse interne, a căror valorificare După cum se arată In raportul g e tentie deosebită dezvoltării unei si- foclionarra relor în fabricaţie cer nologii riguros verificate in practică. mai mare decit piua in prezent, o pre
continue a vieţii materiale şi spiri poale si trebuie să contribuie la mer neral ni Comitetului Central, creşte derurgii moderne, bazate pc procedee dezvoltarea însemnată a bazei tehnice In industria chimică există un nu gătire mai atentă si mai temeinica,
tuale a oamenilor muncit. sul continuu ascendent, echilibrai si rea elirientf'i in toate domeniile de tehnologice Înaintate, in stare să asi a uzinelor prin întărirea scrvirjilor o muncă st,irudoare si însufleţită.
Esenţa transformărilor rcvolutio- în ritm susţinui al întregii economii. activitate necesită concentrarea şi gure sporirea simţitoare a producţiei dc concepţie, infiinlorca de ateliere măr însemnat de oameni de şiimtă şi După cum şt¡ti, o parte importantă
nare sâvirşile de poporul român ¡si In felul acesta prevederile pentru noul mai accentuată a eforturilor spre în şi îmbogăţirea sortimentelor, mai a- ele prototipuri si laboratoare dc în cadre de cercetători cu un înalt nivel din fondurile de investiţii va li folo
găseşte expresia în proiectul noii C o n plau cincinal exprima echilibrul inlre făptuirea consecventă şi multilaterală les cu oteluri aliate şi dc calitate, cercări. precum si alte măsuri nece do pregătire. 111 această ramurii, mai sită peniru lărgirea mecanizării în
stituţii care defineşte stalul nostru cernitele obiective de dezvoltare şi a progresului tehnic. De aceea, în care determină efecte economice deo sare peniru bunul mers al producţiei. mult clocit in oricare alia există po producţia vogm alâ şi in zootehnie,
„stal al oamenilor muncii de la ora posibilităţile resurselor materiale alo proiectul de Directive s-a prevăzut sebit de favorabile în utilizarea efi sibilitatea de a elabora procedee pro precum şi pentru extinderea mecani
şe si sate, suveran, independent 51 economiei noastre. înzestrarea economiei cu maşini, in cientă a metalului. In cadrul com bi Ministerul Industriei Construcţiilor prii de fabricaţie a unor produse v a zării lucrărilor agricole in zonele do
unitar". stalaţii şi ulilaie la nivelul tehnicii natelor şi întreprinderilor siderurgi de M a şin i va trebui să se preocupe loroase. Cercetătorii ştiinţifici din do deal şi munte. In această privinţă
Tim p de o lună şi jumulnl? proiec de atragerea mai activă a oamenilor
La temelia puterii noastre populare tul do Directive a fost dezbătut in or mondiale, aplicarea de procedee teh ce, tehnicienii noştri vor trelnu să-şi meniul chimiei au concrpul procedeul este important să se stabilească do
se afla alianţa frăţească munciiorea- ganizaţiile de partid şi de oamenii nologi« e parlecliunalc si introducerea însuşească temeinic şi să aplice cu dc slimtă la rezolvarea pnnc'¡palelor dc fabricaţie a acel ilenei de joasă către Consiliul Superior al A gricu ltu
că-lărănească, unitatea de nezdrunci în fabricaţie a unor noi produs«', ex consecvenţă procedeele moderne de probleme ale progresului teii 11 ic în presiune prin arc «loclric, procedee rii tipurile dc* tractoare si maşini arin
muncii din uzine, şantiere si unităţi
nat dintre clasa muncitoare — cla agricole, organizaţii de masă. institu tindere,1 mecanizării şi automatizării. elaborare a otelului, pe care se ba întreprinderile constructoare de ma proprii dc obţinere a detergenţilor cóle corespunzătoare fiecărei lucrări
sa conducătoare a societăţii — ţă ţii de ştiinţa, artă şi cultură. Prin viu Vor fi create astfel in întreaga eco zează in cea mai mare măsură dez şini. sfi dezvolte activitatea de cerce din produse petroliere, a acizilor în parte, astfel încit să sc poală în
rănime, intelectualitate si celelalte ca- (trai sî in scris, sute de mii dc oameni, nomie condiţii mai prielnice pentru voltarea siderurgici în cincinalul v ii tare in in “lilui«‘le sale, urmărind, ¡11 graşi din parafină şi de fabricare a tocmi dm timp programul dc asimi
tenorii de oameni ai muncii, lără deo îndeplinirea sarcinilor de mare insem- tor. acelaşi timp. îmbunătăţirea organiză polielileiiei. precum si numeroase lare şi fabricado a acestora.
exprimînd glndurilo întregului popor, alte procedee pentru fabricarea unor
sebire de naţionalitate, însufleţite de şi-nu afumat clin nou deplina ade nâ'nte privind ridicarea productivi In creşterea producţiei de metal un rii şi dolarii laboratoarelor uzinale, Eforturile mari pe care stalul I?
aceeaşi cauză nobitâ — cauza con tăţi muncii şi reducerea cheltuieli aport hotăritor il va avea intrarea astfel incit uncie dinlrc e)o sa poată sortimente de coloranţi si medica face pentru mecanizarea agriculturii
ziune fată de politica partidului. O a mente. Asem enea realizări consi i- se cer insolite de masuri eficiente
struirii socialismului si com unism u lor dc producţie. in funcţiune a Combinatului siderur deveni centre republicane de cerce
menii muncii au găsit în prevederile line pentru autori, ca şi pentru noi pentru folosirea in (ondiţii cit mal
lui (.-Ipinnze p u t e r n i c e ). Procesul neîntrerupt de dezvoltare gic „Gheorghc G hcorglm i-D ej" de la tări specializate, asa cum s-a proce
Directivelor propriile tor aspiraţii, do bune a utilajelor. Staţiunile rle ma
Succesele repurtate fie poporul ro SOcial-cullurală a tării noastre, de Galaţi, care în anul 1070 va trebui dat. ru bune rezultate, tn ■ domeniul toţi, motiv de salrsfacţie şi îndemn
mân in toate domeniile, roade ale rinţa legitimă de a vedea economia şi modeenizniv a economici. solicită să producă aproape o Ireime din pro dispozitivelor semiconductoare. peniru noi înfăptuiri. şini şi tractoare vor treimi să-şi îm
muncii sale pline de nvînf, se dato- viata social cullurală a tării tot nwii cunoaşterea si aplicarea a tot ceea ducţia totală de otel. Realizarea lu Profilarea si specializarea produc Condiţiile create in institutele de bunătăţească continuu activitatea, e-
prospere. Dezbaterile c?ire an avut loc xccutînd o gamă cit mai lărgimile lu-
resc faptului că a urmat si urmează ce este nou si valoros în ştiinţa şi crărilor pe acest şantier de mare am ţiei fac necesară perfecţionarea con cercetări ale Academici, in instîl'j-
înlr-o atmosfera dc* optimism şi în ciări. în termene mai scb^t'e.’V ig'h u -
cu încredere politica partidului, a tehnica mondială, concomitent cu in ploare unde investiţiile în anii 1000— tinuă a relaţiilor de cooperare a în l< le departamentele şi în sectoarele
credere în viitor au scos puternic in >iă calitate şi cu un preţ de cost scă
cărui întreagă activitate este că tensificarea dezvoltării activităţii pro 1068 reprezintă în medie dona mili treprinderilor constructoare dc m a de cercetare clin uzine, permit ca în
evidentă legăturile indisolubile dintre zut
lăuzită de învăţătura marxisl-lenims- prii de cercetări ştiinţifice fundamen arde de lei anual, solicită concen şini si coordonarea programelor teh perioada 1966— 1070 aportul cercetării
parfid şi pnpor. Iiotărirea fermă a m a trarea atenţiei Ministerului Industri Din proiectul dc Directive cunoaş
tă. aplicată creator la condiţiile spe tate şi aplicative; în mod deosebit nice şi de fabricaţie cu întreprinderile proprii să ocupe o pondere mai însem
selor de a îndeplini obiectivele sin- ei M etalurgice şi a celorlalte mini teţi, tovarăşi, că între obiectivele
cifice ţării noastre. va trebui să crească activitatea de altor romuri furnizoare de materiale, nată în creşterea nivelului tehnic si
Iniile de partid. Au fost făcute c u ta stere colaboratoare spre eşalonarea principale, menite să asigure dezvol
Chezăşia înfăptuirii măreţelor sar cercetare în domeniul ştiinţelor teh is t e necesar ca Ministerul Industriei 'argiT'te producţiei industriei chimice.
cini de desăvirşire a construcţiei so 30.000 do propuneri, care di monslrea- nice. Pornind de la această necesi raţională a execuţiei şi organizarea Construcţiilor de Maşini. celelalte Sarc ini însemnate revin în noul cin tarea producţiei agricole in cincina
cialiste o constituie întărirea continuă 7.u încă o dală (inia celor cr m un tate. se prevede lărgirea bazei lehni- cit mai judicioasă a lucrărilor. In ministere si Comitelui do Stat al Pla cinal economiei forestiere, caro valo lul următor sc înscrie executarea de
a partidului ca forţa conducătoare a cesc pentru gospodării An raţională a ce-materialc a ştiinţei, asigurind ca acest scop, va trehui să (ie elaborat nificării să îmbunătăţească coopera rifică una din principalele bogăţii ale către stat a unor importante lucrări
întregii noastre societăţi. Proiectul resurselor de crrre dispunem şi găsi drelor de cercetători condiţii mai bune Intr-un timp cît mai scurt planul mă rea între uzinele care concură la dc îmbunătăţiri funciare sî îu primul
fie Statut al Partidului Comunist R o re! căilor eficiente de înfăptuire a pentru a contribui din plin la progre surilor concrete, a cărui aplicare tre realizarea maşinilor si instalaţiilor, ţării. Pc lingă masa lemnoasă pe care rînd de creştere a suprafeţelor iri
mân, supus dezbaterii Congresului, directivelor. Toate aceste propuneri sul genera! al ştiinţei si tehnicii, pn- buie să asigure darea în funcţiune să perfecţioneze metodoloqia do pla o dan, pădurile au un rol important gate. care urmează să Ajungă in 1970
răspunde acestei ccrinle. El reflectă vor forma obiectul unor studii apro sd)ih;ăti mai largi pentru afirmarea la termen si la un înalt nivel cali nificare si să cointereseze mai acliv In proiecţia solului, contribuie la e- la peste 60U mii hectare, adică do
stadiul actual al dezvoltării construc fundate. constituind elemente preţioa iniţiativei creatoare, a talentului şi tativ a noilor capacităţi do produc întreprinderile în îndeplinirea la ter chilibrul hidrologic, la dezvoltarea vî- trei ori mai mult decît avem în pre
ţiei socialiste, creşterea forţei şi m a se în îndeplinirea vii’orului plan cin priceperii lor. ţie. A ve m convingerea ca la înfăp mene a programelor ele cooperare. naluUu, la frumuseţea peisajului ţă zent în întreaga tară. Pentru înfăp
turităţii partidului, democratismul cinal. tuirea acestor sarcini importante îşi rii. Unele terenuri ale ţării nu pot tuirea acestei importante sarcini. C o
In anii construcţiei socialiste, ca mitetul (te Stat al Apelor şî Consiliul
profund al vieţii interne dc partid, vor da din plin contribuţia construc Necesitatea lichidării rămmerii în fi folosite decit pentru dezvoltarea
urmare* a condiţiilor create de pariul
participarea activă a tuturor com uniş torii şi rnontoni care şi-au dovedit urmă a industriei electrotehnice, des vegetaţiei forestiere, îndeosebi tere Superior al Agriculturii urmează să
Tovjrăşi. şi guvern, s au formal prin şcoli si pre care s-a vorbit ¡n raportul gene nurile puternic erodate do ape. stabilească chiar din acest an un pro
tilor la elaborarea si realizarea poli facultăţi sute de mu de cadre de cu prisosinţă iscusinţa şi hărnicia la
ticii partidului. construcţia combinatelor de Io H u n e ral al Comitetului Central, impune in Principala sarcină in silvicultură gram amănunţii de lucrări pe etape,
Proiectul de Directive, in ansamblul toate* gradele» cu care. (ie drept cu- avîud în vedere în primul rînd am e
Proiectul de Statut realirmă cu pu viul, ne putem mintiei. Necesitatea doara şi Reşiţa. viitorul cincinal un ritm anual de o constituie aplicarea in continuare
tere principiul muncii colective ca său, constituie dună cum s a spus, o de a ridica permanent nivelul gene In asigurarea baz.ei de metal a eco creştere q producţiei în această ram u de măsuri iu vederea creşterii pro najările pentru irigarea terenurilor
principiu suprem al conducerii d*> reafirmare a politicii qi'nerale a nomiei creşte importanţa metalurgiei ră dc (ieste 16 la sută, rilm superior ducţiei pădurilor Ministerul E cono de pe terasa Dunării, precum şi ter
partidului de construire a socialis ral de cultură al populaţiei noastre minarea lucrărilor de îndiguire şi
partid. Importanta deosebită pe care cere sa depunem in continuare efor neferoase. Ţinind seama de dezvol- celui pc ansamblul industriei con miei Forestiere va irehuî să acorde
mului. Concepută iui ă din prunii ani. larea prevăzută o industriei conslrue- desocar? începute in ultimii ani. T -
partidul nostru o acordă respectării structoare de maşini. In felul acesta o atenţie deosebită plantării specii
cind am trecut la făurirea noii orin- turi susţinute peuiru dezvoltarea in- n:nd seama dc volumul mare de in
stricte a muncii colective decurge \ ătăminlului. Va trebui să no îng ri loare de maşini — ca principal consu se va asigura o aprovizionare mai lor de răsinoase şi foioase repede
diiiri soriah*. aceasta politică şi-a de mator — şi in cadrul acestei ramuri, vestiţii prevăzut pentru aceste lu
din concepţia, verificată de viaţa, ca jim cu precădere de formarea m unci bună a economiei cu utilaje energe crescătoare, cu varietăţi de mare pro crări este nevoie ca in cel mai scurt
aceasta asigură elaborarea dc către monstrat iu practică deplina sa ins- torilor şi sprriolişidor bine calificaţi, de creşterea de peste două ori a pro tice grele şi produse electrotehnice, ductivitate. verificate în condiţiile de timp să sc definitiveze soluţiile ce
loto. concretizată in reali/ărdc care
orqanele si organizaţiile de partid a ducţiei electrotehnice, ne propunem precum şi cu bunuri de consum de la noi. Concomitent, sc* impune îm b u
nu situai economia naţională, vuita capabili să tină pasul cu progresul se propun, să se organizeze temeinic
celor mai judicioase liolărîn si m ă tehnic şi care să folosească cu price ca pînă în 1070 metalurgia neferoasă folosinţă îndelungată. nătăţirea calităţii lucrărilor de îm pă
materială şi spirituală ri poporului, să asigure în cîl mai marc măsură elaborarea proiectelor şi execuţia lu
suri ca rezultat al gîndirii si expe pere mijloacele dp producţie moder Ţinînd seama de neajunsurile întîm- duriri si în speria! a celor dc între
rienţei colective. Totodată, munca co pe calea progresului neîntrerupt şi ne cu cdre sini înzestrate întrep rin nevoile economiei de zinc, plumb, a- pinate in acoperirea necesarului de ţinere a plantaţiilor rmntru a asigura crărilor- Eforturi speciale sînt nece
lectivă reprezintă unul din cele mai rapid. Avein. prin urinare, toate m o derile. luminiu şi cupru. Îndeplinirea aces piese de schimb pentru utilajele pro dezvoltarea rapidă a acestora. sare pentru pregătirea cadrelor şi a
puternice instrumente de întărire con tivele de a urma neabătut această p o tor prevederi este nemijlocit legata duse în tară. cît şi pentru cele im tuturor condiţiilor de exploatare efi
litică, fund convinşi ră prin aplicarea Scopul tuturor prevederitor proiec do clarificarea din timp a caracteris In exploatările forestiere şi in in cientă a sistemelor de irigaţii.
tinua a unităţii si coeziunii de monolit portate, este în curs de întocmire un
a partidului si organelor sale de ei vom obţine noi succese in dezvol tului de Directive este valorificarea ticilor zăcămintelor, asigurarea unui dustria de prelucrare a lemnului este Concomitent cu creşterea nivelului
tai ea economica şi iu creşterea bună susţinută a rezervelor şi posibilităţi volum raţional de rezerve, prom ova program cuprinzător pentru organ i nevoie să se persevereze pe linia re de mecanizare si a suprafeţelor iri
conducere. ( A p l a u z e î n d e l u n g a t e ) . lor tării, mobilizarea energiei crea zarea acestei producţii. în cantităţile gate, ştiţi că agricultura va primi în
Statornicirea muncii colective, cu stării oamenilor m um ii. rea metodelor rapide de construire ducerii la minimum a pierderilor si
toare a maselor populare pentru în a noilor capacităţi miniere. In v e şi sortimentele necesare, atît în ca de îmbunătăţire a sortării masei lem 1970 «le .'15 ori mai multe îngrăşă
principiu suprem de conducere, isi Prima dintre sarcinile de bază alo făptuirea telului suprem al politicii drul întreprinderilor constructoare de minte chimice decit in 1965 şj canti
are întreaga ei semnificativ nu nu noului plan cincinal, aşa cum se sub Si iiilrcijii activităţi a partidului n o derea valorificării complexe si cit maşini, cît şi în uzinele şi atelierele noase exploatate, astfel incit să se tăţi sporite de subsLinto pentru c om
mai in viata de partid, dar $i în m un liniază în raportul general ¡1! C om ite stru — prosperitatea materială si mai economice a zăcămintelor de m e din alte ramuri. pună in circuitul economic cît mai baterea dăunătorilor. Folosirea în
ca de zi cu zi a Consiliului de M i tului Central prezentat do tovarăşul tale neferoase, este indicat ca M i mult lemn fără tăieri suplimentare.
culturală a poporului, înflorirea con nisterul M inelor şi Energiei Elec grăşămintelor chimice solicită din
niştri, a tuturor organelor de stat, n Nicolae O a n şc so u . ('.sie continuarea tinuă a României socialiste. Îndeplinirea tuturor sarcinilor mari Aceasta sarcină este cu atit mai partea Consiliului Superior al A gri*
organizaţiilor obşteşti, actionînd ca Industrializării socialiste a ţării. Pro trice, în colaborare cu Ministerul In şi complexe care revin in cincinalul stringentă, cu cît in situaţia actuală,
un puternic factor de sporire a efica pria noastră experienţă a conlirimit dustriei Petrolului şi Chimiei, să e- viitor Ministerului Industriei C o n nu vom spori masa lemnoasă exploa culturii repartizarea judicioasă a a-
cestorn pe zone si culturi, stabilirea
cităţii activităţii lor complexe şi m ul pc deplin că industrializarea consti Tovarăşi, xecute cercetări tehnologice si studii strucţiilor de M a şin i depinde în mare tată. De aceea, vom continua polilica unui sistem corespunzător de depozi
tilaterale. tuie pentru tarile care au moştenit lehnico-economice referitoare la va măsură de modul în care va fi orga de valorificare superioară a masei tare şi distribuire a îngrăşămintelor,
In raportul general prezentat de do la capitalism o stare de înapoiere înfăptuirea noului plan cincinal lorificarea diferitelor tipuri de mine nizată şi condusă intreaqa activitate lemnoase in combinatele care au fost precum şi o colaborare strînsă cu
tovarăşul Nicolae Ceausescu îşi gă- economică tartorul determinant al cere concentrarea eforturilor organe reuri. din rare să rezulte limitele in întreprinderile sî în aparatul cen realizate in anii şesenalului si în cele
6esle o strălucită fundamentare teo progresului întreiţii economii şi al lor şi organizaţiilor «Ic partid, a or optime de extracţie si de calitate în tral al acestui minister. Felul în care prevăzute a li construite pentru a asi Ministerul Industriei Construcţiilor
retică poziţia partidului şi stal n-l ui construirii nou orinduiri sonate. Iu ganelor de stat, a tuturor oamenilor fazele cIp preparare şi de prelucrare Ministerul Industriei Construcţiilor de gura astfel un grad optim de prelu de M a şin i în scopul asimilării .şi fa
nostru în prohtemole privind relaţii acelaşi timp, dezvoltarea intensa a in muncii spre găsirea celor mai efi metalurgică a concentratelor, astfel M a sin î îşi va îndeplini sarcinile rlc crare a lemnului, produse de hună bric.ini utilajelor pentru incorpora
le dintre partidele comuniste si Incit să se realizeze extracţii maxime plan este de asemenea condiţionat în calitate şi o gamă variată de sorti rea lor în sol.
dustriei, fundamentată pe concepţia ciente căi si mijloace pentru bunul
muncitoreşti, relaţiile dintre statele de metale. măsura hotărîtoare dc răspunderea cu mente, cerute de piaţa internă şi la Intensificarea producţiei agricole sl
înarxisl loniniMu a industrializării, re mers al activităţii în toate domeniile
socialiste, precum si în celelalte pro prezintă singura cale p nn care econo vieţii social-economice. care beneficiarii vor preciza din timp export. obţinerea de recolte sporite la hectar
bleme principale ale vieţii interna Tovarăşi, nevoile reaîe de maşini şi utilaje, depind în bună măsură dc soiurile de
mia noastră va putea sa niungă trep M ă voi opri in cele ce urmează, In perioada noului cincinal ne pro
ţionale contemporane. Această pozi precum şi toate cerinţele laţă de c an seminţe folosite. De aceea. Consiliu!
tat la nivelul ţărilor avansate din asupra principalelor sarcini şi măsuri punem să lichidăm rămînerea în urmă
ţie întruneşte unitatea granitică de D u p ă cu m ştiţi, o iir s două treimi titatea, calitatea si nivelul tehnic al Superior al Agriculturii va trebui să
punct de vedere economic. ( A p l a u z e ) . «Ir care depinde îu luină parte rea în dezvoltarea capacităţilor dc pro
vederi a întregului partid, aprobarea din utilajul necesar realizării inves produselor. V a trebui să exercităm se preocupe de producerea în canti-
In anii cincinalului con tinu am să lizarea prevederilor din proiectul de ducţie şi dotarea tehnica a industriei
unanimă a poporului român, devotat tiţiilor din economia naţionala vor II tăti suficiente a seminţelor selecţio.
dezvoltăm industria in ritm îna-lt. Directive. sistematic controlul asupra felului in uşoare, pentru ca această ramură să
trup st suflet m uzei păcii si socialis- livrate în viitorul cincinal de indus nale de gr în. mai productive si do
ca o expresie a politicii neabătute care M inisterul Industriei C onstruc răspundă mai deplin exigenţelor spo
mului. ( A p l a u z e p u l e n i i r e ) . Partidul ★ tria constructoare de mastni. Pentru ţiilor de M aşin i şi ministerele bene calitate superioară, a hibrizilor de
a partidului de creştere şi perfec rite ale populaţiei privind sortim en
şi guverm il nostru nulitea/â cu ţionare Nistcnu lică a forţelor de t ’na dintre condiţiile imperios ne a fi la înălţimea acestei sarcini de cca ficiare se achită de obligaţiile reci tul şi calitatea produselor. încă in porumb adaptaţi fiecărei zone şi con
perseverenţă pentru inlărirrn u ni moi marc răspundere, M inisterul In diţiilor dc irigare, a seminţelor de-
producţie nîe ţării. cesare pentru dezvoltarea economiei proce. N e exprimăm convingerea că, 1966 invesiiliile alocate Ministerului
tăţii tăriilor sistemului m ondial s o naţionale — proces continuu, privit dustriei Construcţiilor de M aşin i va avînd ajutorul permanent al partidu sfeclă de zahăr şi floarea-soarelui cu
cialist, a mişcării rom uneşte şi m u n In procesul de industrializare, parti îulr-o perspectivă rit mai largă — trebui să precizeze, încă în cursul lui şi guvernului, muncitorii, tehni Industriei Uşoare vor fi aproape, du continui ridicat de zahăr şi ulei Este
citoreşti internat ¡omule. îşi e x p ri dul no>lrn iînnr/i/.ă statornic linia dez o constituie creşterea sus(inută a acestui an. împreună cu ministerele cienii si inginerii constructori de ma ble faţă ci«* 1965. iar în întreaga pe necesar, de asemenea, să fie introdu
rioadă 1966— 1970 vor fi de circa 2,6
m i dcplima solidaritate cu lupta voltării mai rapide a industriei grele, resurselor energetice. Obiectivele pia beneficiare, nomenclatoare detaliate şini vor fi la înălţimea sarcinilor ce se îu cultură noi soiuri de legume,
de eliberarea naţionala a popoarelor ca premiză esenţială a reproducţiei nului cincinal privind acest domeniu ale maşinilor si utilajelor cure trebuie lc revin şi vor îndeplini cu cinste, ori mai mari ctecît in cinci ani pre intr-un sortiment mai variat, care
subjugate, acţionează pentru murea lărgite Si ă pioiuovnrii tehnicii m o important lac parte integrantă din fabricate in perioada noului cincinal; ca şi pînă acum. obiectivele planului cedenţi. Un aslfel dc program de 111- să asigure obţinerea dc produse
tuturor forţelor care* sc pronunţă pen derne in întreaga economie. In ace să stabilească modele de referin veslitii şi mai ales o asemenea esp proaspete pe o perioadă cît mai mare
planul de zece ani de dezvoltare a de stat. ( A p l a u z e )
tru salvgardarea păcii. In acelaşi ling», laşi timp. iiu'in toate condiţiile pentru ţă si licenţele necesare, precum si ionare ccr o serioasă mobilizare si o în cursul anului.
prom ovăm cu consecventă politica de creşterea aceeniuată în noul cincinal energeticii. Congresul va dezbate» ra termenele la care aceste utilaje vnr Raporlul prezentat dc tovarăşul N i muncă plină dc spirit de răspundere In domeniul creşterii animalelor se
coexistentă paşnică cu ţoale ţările, a producţiei Imnurilor dc consum. portul consacrat proiectului dc D i li asimilate şi livrate. Nomeuclatoa- colae Ceauşescu ş> proiectul de D i din partea Ministerului Industriei cunoaşte că la noi, in condiţiile ac
indiferent de orinduirca lor socială, rectivi* «ii privire la valorific(irea rective prevăd şi în viitorul cincinal Uşoare şi a organizaţiilor de construc tuale, factorul hotăritor pentru obţi
Pupă cum siili. problema calităţii a surselor energetice şi electrificarea relc* vor ii completate şi actualizat?
pe baza principiilor independentei an de an. în funcţie de cerinţele şi realizarea celui mai înalt ritm de ţii chemate să sprijine realizarea noi nerea unor rezulta ie bune este spori
losl pusa de partidul nostru dc mulţi tării în perioada 1906 — 1 975.
si suveranităţii naţionale, egalităţii in creştere a producţiei in industria chi lor obiective clin arenslă ramură. rea însemnată a producţiei de furaje.
ani in centrul preocupărilor tuturor posibilităţile economiei, ţinînd mereu
drepturi şi avantajului reciproc, res Iti extinderea bazei energetice, ur mică. Este meritul partidului nostru Pentru dezvoltarea industriei ali Consiliul Superior a] Agriculturii va
c l o r ce muncesc şi în acest domeniu pasul cu progresul tehnic ce sc rea
pectării stricte a dreptului fiecărui au fosţ oli|imile» rezultate importante. mărim in primul rînd o judicioasă lizează pe plan mondial. dc a fi atribuit din timp o impor mentare şi înzestrarea fabricilor cu trebui să preocupe de lărgirea sor
popor de a-şi hotărî liber soarta sa, In noul cincinal trebuie neapărat să proporţionare a producţiei şi utiliză tantă deosebită construcţiei unei in utilaje şi instalaţii modern-** s-au fă timentelor dc seminţe de furaje valo
fără nici un amestec dinafară. (A - rii resurselor de energie primarii, in Inginerii, proiectanţii, tehnicienii, dustrii cilindre moderne, a cărei pro cut în cursul şesenaluluî eforturi care roase şi productive si organizeze
L-urm noi progrese în direcţia îm bu vederea asigurării pe o perioa lă cil muncitorii din industria construcţii
p l r u z e pu te r n ic e) , ducţie va continua să crească impe vor fi continuate şi îu c incinalul ur gospodării specializate, mai ales pen
nătăţim Cviliîătu produselor, servicii mai îndelungata a materiilor prime — lor de maşini au dovedii, în decursul
Sorijinindu-se pe temelia solida a tuos şl in cincinalul viitor. Această mător, creîndu-se astfel condiţiile tru producţia dr* seminţe de lu rem ă
realizărilor obţinute piuă acum, pe lor. a tuturor activităţilor economice. gaz metan si ţiţei — nores.-ire in anilor, că au capacitatea de a a sim i pentru prelucrarea mai bună a re Si trifoi. (D creştere simţitoare a pro
abordarea ştiinţifică, intr-o largă vi Insistăm, tovarăşi, alît de mult asupra industria petrochimică si in anumite la produse cu caractcri-uii i superi ramură este eficmală să sporească surselor mereu crescânde dc* produse ducţiei do furaj? poate şi irehuie să
acestei probleme, dcoaiece fiecare procese tehnologico. Ţinind seama de oare. Proiectăm si realizăm astăzi in
ziune de perspectivă. a problemelor si să diversifice baza tcbiiico-nwite- agricole si realizarea unui sortiment fi? ohluuiiii pnn rcmsăiiiîntarca si
ronstruirii noii orînrbiiri, Raportul nouă realizare m ridicarea calităţii de avantajele pe care le prezintă valo tară maşini şi ulilaie de cablate, cu nală a aprovizionării tuturor sectoa cît mai variat dc produse. M in iste aplicare.» de îngrăşăminte pe păşu
Comitetului Central trasează partidu termină efecte t.ivoriihilo în întreaga rificarea superioară a petrolului şt performante ridicate pentru energe relor economice şi să contribuie sub rul Industriei Alimentare are datoria nile şi lînetcte naturale, precum şl
lui, întregului popor un proci ram vast c-conomie naţională, in viata noastră gazului metan, Ministerul Industriei tică. industri'a petrolului, industria să urmărească in permanentă lărgirea prin punerea in valoare a terenurilor
si mobilizator, îmbrătişind toate la de liccare zi. In acelaşi timp. cali Petrolului şi Chimiei va trebui să se ni atenei el or de construcţii, i-ndus- stanţial la ridicarea producţiei a gri varietăţii producţiei, să depună efor erodate. In are-u domeniu nn larg
turile vieţii sociale, in vederea dez tatea superioara a produselor repre preocupe în mai mare măsură de eco tria uşoară şi alimentară, pentru a- cole ; produsele chimiei de sinteză turi mai mari pentru îmbunătăţirea rim p de m ? n ;teslaro au iniţiativa $1
voltării României aocialiste in urmă- zintă un criteriu esenţial pentru a nomisirea acestora. In slrinsă legă gricultură, transporturi şi altele. E - au devenit Indispensabile vieţii m o calităţii şl prezentării produselor, o- priceperea sfaturilor populare.
torii cinci ani. face mărfurile noastre comoctitive pe tură cu utilizarea complexă şi efi chlpamentufl p ixxkn de industria derne si civilizate şt pătrund zi de zi biective majore pentru satisfacerea
Permiteti-ml, iovarăst, ca din îm piaţa Internaţională. Trebuie să acor constructoare de maşini, folosit tn
puternicire* Comitetului Central al dăm In continuare o atenţie deosebită cientă a resurselor de energie prima aproape toate sectoarele şl înire- In domenii tot mal variate ale con- cerinţelor populaţiei. fC.nfi1 <’ • i i'O */ t <q