Page 79 - 1965-07
P. 79
Nr. 3284 Drumul socialismului Poo* 3
CONGRESUL AL IX-LEA AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN
8 P — M M — — a ^ M — B ^ — — ^ M M B W ■ — — — B — I— I B W M T r g g g r f "
Raportul asupra Directivelor Congresului al IX-lea Raportul asupra Directivelor
al Partidului Comunist Român Congresului al IX-lea al Partidului
privind planul de dezvoltare a economiei naţionale
Comunist Român privind pianul
pe perioada 1966-1970
de 10 ani
prezentat de tovarăşul Ion Gheorghe Maurer
pentru dezvoltarea energeticii
( U r m a r e d i n pag. 2 - a ) Piogram ul dc investiţi» osie conce Pentru realizarea prevederilor in sens esle necesar să lie studiate, ex
put şi trebuie înlăptuit in condiţiile legătură cu dezxoltarea schimburilor perimentate şi apoi folosite noi sti
unei eficiente economice ridicate, comerciale şi a colaborării economice mulente, care să acţioneze mai direct
In perioada noului cincinal, fon
pentru ca eforturile însemnate pe care externe in noul cincinal, ministerelor si. in mai mare măsură asupra ini
duri importante dc invcslilii vor pri
Je facem să dea, in timpul cel mai si întreprinderilor producătoare de ţiativei oamenilor muncii.
mi gospodăriile agricole dc stat pen
scurt, rezultate maxime. In această
tru mecanizarea intr-o m a su ri spo mărfuri pentru export, M inisterului
privinţă, oriei! am insista nu ar li în Comerţului Exterior şi întreprinderi
riţi a proceselor de producte, con prezentat de tovarăşul Chivu Stoica
deajuns pentru a scoate in relief în lor de comerţ exterior, precum şi m i V o lu m u l mare dc bunuri dc con
struirea de unităţi specializate in creş
semnătatea deosebită pe care o au nisterelor beneficiare de importuri Ic sum şi de servicii care urmează să
terea animalelor, pentru lucrări de
concentrarea eforturilor şi resurselor revin sarcini deosebit de importante. fie pus la dispoziţia populaţiei, co
hidroamelioraţii, construcţii dc sere.
pe principalele obiective dc care de respunzător creşterii puterii sale dc
înfiinţarea de noi plantaţii de vii si Este necesar ca ministerele şi Sn-
pinde dezvoltarea viitoare a econo cumpărare, fac necesar ca M inisterul
livezi. Deosebit de important pentru Ircprinderilc producătoare să acorde
miei naţionale, alegerea celor mai a- Comerţului Interior să studieze în Tovarăşi, nată m ăsu ră Ia ridicarea continuă a duse necesare electrificării. C u loa-
realizarea sarcinilor trasate prin pro o atenţie deosebită îndeplinirii in cele
vansate soluţii tehnologice si con deaproape evoluţia cererii populaţiei, nivelului tehnic aii producţiei şi spo te acestea există o răminere in urmă
iectul de Directive acestor go sp o mai bune condiţii a sarcinilor de li Prin amploarea problemelor pe
structive. scurtarea duratei de execu să intervină mat activ în orientarea rirea ptoductivi-tăţii mundo, îndeo în acest sector : aparatura electrică
dării agricole este profilarea si con vrare a mărfurilor la export. Io ter care le examinează, prin înaltul spi
ţie. pregătirea din timp a cadrelor ca producţiei şl ridicarea calităţii bu sebi în industrie. ce se fabrică nu satisface încă ne
centrarea producţiei in unităţi spe menele prevăzute şi la un înalt nivel rit de răspundere ce caracterizează
lificate. cesităţile economiei ca sortiment şi
cializate care asigură economii dc tehnic-calitativ. îmbunătăţirea calită nurilor dc consum, să se preocupe cu lucrările sale, Conqresul al lX -lc a al Econom ia noastră naţională dispu
investiţii, folosirea judicioasă a te îndeplinirea planului de investiţii ţii produselor trebuie să conslituie toată atenţia de lărgirea şi moderni Partidului Com unist Român reflectă ne astăzi de următoarea bază ener cantitate, iar calitatea şi performan
renurilor si a mijloacelor tehnice, in cincinalul viitor este condiţionată un obiectiv esenţial şi permanent, o zarea reţelei comerciale, să îm bu n ă marca sa forţă şi maturitate, rid »ci n- getică : tele unor produse nu se ridică încă
contribuind la creşterea producţiei si dc continua îmbunătăţire a activită îndatorire primordială a întreprinde tăţească deservirea cumpărătorilor. du-se la înălţimea evenimentelor dc Extracţia totală de cărbune se ri Ia nivelul cerinţelor actuale.
a productivităţii muncii, precum şi la ţii beneficiarilor dc investiţii, a pro rilor producătoare Răspunderea pen Staturile populare, prin unităţile in covjrşiloarc importantă pentru des dică în acest an la circa 12 milioane Activitatea practică deslăşurală cu
reducerea preţului de cost. iectanţilor, a furnizorilor de utilaje şi tru calitatea produselor livrate la ex dustriei locale, au datoria ca. in co tinele poporului ş» ale întregii noas tone, la nivelul prevăzut în Direc pasiune şi devotament in uz.inc, po
Cooperativele aqricole de producţie constructorilor, in vederea punerii in port revine în primul rînd şi in cea laborare cu M inisterul Comerţului In tre tăn. A nalizînd multilateral şi pro tivele partidului pentru planul şe- şantiere pentru îndeplinirea impor
funcţiune la termenele prevăzute a mai mare măsură conducerii acestor terior, să-şi concentreze atentia spre tantelor obiective stabilite de partid
vor fi sprijinite in continuare dc ca- fund toate laturile vieţii noastre e- senal. rcprczenlînd peste 10 la sută
Ire stat prin staţiunile de maşini şi noilor capacităţi de producţie. A m întreprinderi. Totodată, ministerele şi dezvoltarea producţiei de serie mică, conomice, politice şi sociale, Rapor din totalul enerqiei primare folosi în domeniul dezvoltării energeticii si
ploarea noilor şantiere, din tare u- celelalte organe centrale trebuie să pentru a completa cu mărfuri de ca electrificării ţării, a constituit o adevă-
tractoare, care le vor pune Ia indc- tul de activitate al Comitetului C e n te. Producţia de cărbuni planificată
nelc jn valoare de multe sute de m i organizeze un riguros control în în r.ită şcoală la care s-au format şi s-au
m ină cele mai noi mijloace tehnice, litate ridicată, solicitate de populaţie, tral. prezentat de tovarăşul Nicolae pentru 1965 constă în proporţie dc
lioane lei anual, ridică probleme teh treprinderile producătoare. sortimentul de bunuri de consum li călii numeroase cadre calificate d«
prin asiqurarea unor ran lilăli sporite nice şi organizatorice tot mai com Ceauşescu, înfăţişează tabloul ma 50 la sul«ă din huile şi 50 la sută din muncitori, tehnicieni, ingineri şi spe
dc îngrăşăm inte chimice, credite, .se Sarcini importante şi de răspundere vrat de industria re p u b lic a n ă ; sâ-si rilor realizări obţinute de poporul lignit si cărbune brun.
plexe. a căror rezolvare necesită co pentru calitatea produselor livrate intensifice eforturile de extindere a cialişti. A cu m u lîn d o bogată experi
minţe din cele mai valoroase soiuri noslru in înfăptuirea prevederilor Producţia de filei este în 19G5 de
ordonarea riguroasă a eforturilor, la export revin şi Ministerului C o reţelei pentru prestaţii de servirii. enţă în proiectarea, construcţia, m on
şi animale dc rasa. celui de al V lll-lca (al lll-lea al
printr-o colaborare permanentă a tu merţului Exterior, precum şi între Este indicat ca şi cooperaţia meşte P.M R.) Congres, trasează un vast circa 12,5 milioane tone, constituind tajul şi exploatarea instalaţiilor ener
In raportul prezentat de tovarăşul turor celor ce concură la activitatea prinderilor de comerl exterior. C o n şugărească să-şi orienteze activitatea 38 Ia sulă din resursele energetice getice. aceste cadre au dovedit prac
N ic o la c Ceauşescu se reliefează că de investiţii Simţim nevoia de a su b trolul tchnic-catilativ atit in produc in aceeaşi direcţie, colaborind strîns program Insulletitor pentru acti primare. tic că pot rezolva cu compctenlă ce
este în interesul liccârei cooperative linia din nou importanta majoră a ţie cit şi la recepţie trebuie să fie cu sfaturile populare în vederea unei vitatea partidului şi poporului in Extracţia de gaz metan. împreună le mai complexe probleme tehnice.
aqricole dc producţie ea, prin mii- măsurilor pentru realizarea in Ier- astfel organizat, incit să nu fie per perioada următoare. O glind in d cu fide cu gazele petrolifere asociate, re Punerea în valoare a num eroase
judicioase amplasări şi profilări a u-
loace proprii, să extindă suprafeţele mcnelc stabilite a lucrărilor prevăzu mise la export decit produse de c a nitălilor. litate linia politică a partidului nos prezintă în acest an peste 44 la sulă lor resurse energetice răspindite in
iriqatc. Pentru a da viată acestei o- te. mai ales in ramurile in care c- litatea prevăzută în acordurile şi con lru. Raportul exprimă grija lui neo dm totalul resurselor noastre ener toată Iar«!, precum şi existenta unui
rienlări deosebit dc importante. C o n forlul dc investiţii este mare încă din tractele încheiate. In proiectul dc Directive sînt pre bosită pentru vi ¡lon d lum inos ol getice. sistem energetic naţional capabil să
siliul Superior al Agriculturii. C o primii ani ai cincinalului. Potrivi» proiectului de Directive, văzute fonduri însemnau* caro urmea tării şi al poporului român, profun In vederea satisfacerii din resur asigure alimentarea cu energie elec
mitetul do Stat al Apelor şi alte or In mod deosebit trebuie reţinui lap- in următorii ani vor fi intensificate ză a fi utilizate pentru continuarea in dul lu» patriotism. Ansam b lu l obiec trică a oricărui consumator au c on
ga n e centrale chemate să sprijine tul că realizarea planului in anii 1966 elorlurile pentru construirea de ca ritm intens a construcţiilor de lo tivelor stabilite, orientarea dezvol se proprii a necesităţilor de energie tribuit intr-o măsură însemnată la ri.
cooperativele de producţie în aceas şi 19G7 depinde in mare măsură dc pacităţi dc producţie care să asi cuinţe. pentru lucrări edilitare şi de tării viitoare pun puternic in eviden ale economiei, statul nostru a făcut dicarca economică şi culturală a tutu
tă consecventa neabătută cu
cercetarea
eforluri
maxime pentru
care
tă acţiune vor trebui să treacă de îndeplinirea planului de investiţii pe gure disponibilităţi sporite de mărfuri înfrumuseţare a oraşelor noastre, pre geoloqică şi descoperirea a noi rezer ror regiunilor, la repartizarea raţio
indată la elaborarea studiilor şi la anul in curs. Ministerele au sarcina cerule la export. Prin aceasta, vor ii cum şi pentru dezvoltarea acţiunilor partidul noslru aplică învăţătura nală a forţelor dc producţie pe te
orqanizarea producţiei dc utilaje, con să asigure contractarea la timp a u- create mijloace valutare suplimentare social-culturalc. Sloiurile populare şi marxisl-leninistă la condiţiile Rom â ve de combustibili solizi, lichizi şi ritoriul tării.
ducte Si alte produse necesare pentru tilajclor şi livrarea acestora la ter in vederea acoperirii importurilor ne instituţiile centrale care au sarcina niei socialiste. qazoşi In perioada 1951— 19G5 s-au Tovarăşi.
».hclluil in acest scop 10.3 miliarde
Sarcinile principale ale dezvoltării
iriqatii. menele prevăzute in contracte — c o cesare pentru dezvoltarea în perspec de a înfăptui prevederile din acest economiei naţionale în perioada 1966- Ici, ceea ce reprezintă peste 9 la
domeniu
trebuie să situeze printre
M ă su rile îndreptate spre consolida relate cu graficele de construcţii si tivă a economiei noastre naţionale. preocupările de bază utilizarea efici 1970 sini definite in Directivele C o n sulă din totalul investiţiilor indus Creşlerea în ritm susţinut a pro
rea oconomico-orqanizalorică a c o o de montaj, — să se preocupe perm a In scopul realizării acestei sarcini, gresului al IX-lea cu privire la noul triale. Aceasta a asigurai menţine ducţiei dc energie reprezintă o c on
nent ele întocmirea proiectelor de e- este necesar să fie luate din timp entă a fondurilor alócale., Fslc nece diţie esenţială pentru a line pasul cu
perativelor de producţie şi cointere olan cincinal. Prevederile acestor rea şi creşterea producţiei de com
xeculic si aprovizionarea ritmică a toate măsurile pentru darea în func sar să fie temeinic orqanizată munca progresul tehnic actual şi a realiza
sarea materială a cooperatorilor in Directive îndreaptă clortunic popo bustibili şi rezervele necesare dez
şantierelor, pregătirea probelor teh ţiune a noilor obiective la terme pentru realizarea proqramului de lo abundenta dc produse şi servicii ce ru
rezultatele muncii lor. expuse pe larg rului nostru spre direcţiile dc însem voltării în perspectivă n ramurilor
nologice. astfel incit să existe ga r a n nele planificate şi asigurarea produ cuinţe si a edificiilor culturale, artis tă dc dcsăvîrşirca construcţiei socia
în raportul general al Comitetului nătate vitală pentru creşterea puter enerqeliciî. Lucrările geologice au
ţia desfăşurării in ritm susţinut a lu selor la nivelul calitativ existent pe tice şi de ocrotire a sănătăţii, a lu liste. Ţara noastră, angojală pe dru
Central, vor contribui nemijlocit la nică a lorlelor de producţie pe bazo Pus în evidonlă cantităţi însemnate
crărilor, de la deschiderea şantierelor piaţa mondială. crărilor de alimentare cu apă şi cana mul transiorm.’ini, intr-un timp scurt,
dezvoltarea iniţiativei inginerilor, ca continuării neabătute o industrializă de liqnit, care devine în prezent o
Si piuă la intrarea în producţie nor lizare. de îmbunătăţire a transpor într-o tară a tehnicii, ştiinţei şi c ul
drelor de conducere şt a tuturor ţă Ministerele şi întreprinderile produ rii socialiste, valorificarea superioa imporlant.ă resursă cncrqelică a tării
mală a noilor capacităţi. tului în comun, precum $i pentru ex turii înaintate şi a unui nivel de trai
ranilor uniţi în aceste unităU pentru cătoare de mărfuri pentru export, în tinderea spatiilor verzi ,şi a locurilor ră a tuturor resurselor tării, dezvol noastre. tot mai ridicai, line seama de aceas
In realizarea lucrărilor de con colaborare cu M inisterul Comerţului
realizarea cu succes a sarcinilor puse de aqremcnt. C u deosebită alenlie tarea intensivă şi multilaterală a a- tă importantă cerinţă a construcţiei
strucţii şi montaj din anii viitori creş Exterior şi, întreprinderile de comerţ Centralele hidroelectrice in func
de partid in fata aqricullut ii. griculturii, satisfacerea într-o m ăsu noii orînduiri.
te răspunderea organizaţiilor de con exterior, trebuie să se preocupe per vor ' trebui studiate şi elabórale so ţiune la finele acestui an însumează
Condiţiile tehnico-matcriale existen luţii care să asiqure o varietate mai ră tot mai însemnată o cerinţelor Realizarea nivelurilor cantitative
strucţii ale luluror ministerelor şi manent de adaptarea cit mai opera o putere insbilată dc 460 M w cu o
te in aqricultură şi cete care se vor mare a tipurilor de apartamente, o materialo şi culturale ale populaţiei. prevăzute in viitorul cincinal pentru
sfaturilor populare. Activitatea de c on tivă a producţiei la cerinţele şi exigen capacitate de producţie anuala de
crea în am i care vin. întărirea si dez mai bună utilizare a suprafeţelor con- In cele ce urmează, dm îm puterni creşterea oroductici in toate ram uri
strucţii a luat o mare amploare în ţele pielei externe. In acest scop, este peste 1,3 miliarde kW h.
voltarea relaţiilor socialiste la sale slzuite, un grad mai înalt dc confort cirea Comitetului Central, vo» pre le economiei depinde în h -o m ăsură
deosebi în anii şescnalului. Vedem necesar să se ia măsuri dc lărgire şi Dezvoltarea susţinută a bazei e-
oferă posibilităţi pontru punerea în şi finisai, concomitent cu accentua zenta Congresului, p o triv it OTdin'u hotăritoare dc sporirea producţiei dc
cu folii că in intreaga ţară se ridică adînrire a activilâ(ii de prospectare nergclice a permis desfăşurarea lar
valoare a marilor rezerve dc care rea eforturilor pentru a da în foto- dc zi stabilite, raportul cu privire la energie electrică şi termică înlr-un
un număr impresionant de com bina a pieţei externe, precum şi de îm b u ca a electrificării tării. România pro
dispune această ramură, în vederea te. fabrici, ansambluri de locuinţe, e- nătăţire a formelor de organizare şi sintă noile locuinţe in mod ritmic, în valorificarea surselor energetici? şi duce in prezent in 24 de zile mai ritm superior celui mediu stabilii
sporirii producţiei aqricole vegetale ^lerlrdicarea tării în perioada 1966— pentru aceste ramuri. In acelaşi timp,
dificii social-culturalc. Const»uctorii a metodelor folosite în realizarea pla tot cursul anului. multă energie electrică decit canti
şi animale, corespunzător cerinţelor noştri aplică metode dc muncă cu c- nului dc comerţ exterior. Pentru o 1975. tatea realizată în întreg anul t938. dezvoltarea bazei energetice şi elec
mereu crescindc ale economiei na licicnţă economică ridicată, care c on mai mare eficacitate a acestor m ă Tovarăşi, In făurirea unei economii moderne, íl'ii a p l a u z e ) In periondo 19:51 — ]965, trificarea tării sînt cerute şi de im
ţionale şi ale oamenilor muncii. tribuie la scurtarea termenelor de c- suri, trebuie să se asigure o strinsă Pe măsura intensificării progresu dezvoltate armonios, o importantă c- puterea instalată în centralele elec portantele procese calitative care au
lui economic şi social, a îmbogăţirii scnlială are creşterea susţinută a loc în economia noastră.
xeculie, la îmbunătăţirea calităţii 5» colaborare Intre întreprinderile de trice a crescut de aproape 5 ori —
tît experienţei şi competentei cadrelor
(inisajului construcţiilor. Sarcinile c in comerţ exterior si întreprinderile bazei energetice şi a producţiei de de la 740 M W la 3.500 M W . N u m a i Energetica are un rol esenţial în
Dezvoltarea activităţii de Iransporl din economie, a creşterii conştiinţei
cinalului viitor necesită noi progrese producătoare do mărfuri pentru ex energie electrică. Partidul nostru a sporul de putere ce se reniiizea/.á promovarea tehnicii avansate, con sti
Si telecomunicaţii în slrînsă concor
şi mai insemnalc în această ramură. port, precum şi o mai mare m obili socialiste a oamenilor muncii, elev» 1*0 Înscris dezvoltarea bazei energetice în anul 1965 faţă de 19G4 esle aproa tuie baza extinderii mecanizării şi a u
dantă cu ritmul de creştere a pro
V a trebui asigurată anual executarea tate a acestora in activitatea comună posibilă şi necesară înfăptuirea dc noi şi electrificarea tării la lo r de fru n pe eg*l cu Întreaga capacitate insta tomatizării producţiei, a dezvoltării
ducţiei industriale şi aqricole, cu am
pe principalele şantiere a unui volum dc prospectare a pielei externe şi măsuri care să dea un continui si te în proqramul său general de cons lată în anul 1950 Indicele de u tili electronicii, rodiotchnicii, a tutu
ploarea lucrărilor de construcţii, arc mai eficient formelor de conducere ror mijloacelor menite să asigure
de lucrări cit mai marc. climinind pe de vînzare a mărfurilor. truire a socialismului. zare anu ală a puterii instn-lale a
în econom ia modernă un 10I principal
rioadele de stagnări de la începutul planificată a economiei naţionale. In ' Considcrînd potenţialul energetic crescut dc la 2 050 orc in 1950 la ridicarea nivelului tehnic al produc
care creşte pe măsura adincirii c o m Sarcini deosebite revin în legătura ţiei, creşterea productivităţii muncii
anului, sporită preocuparea pentru radrul acestor preocupări, se înscrie ca o parte constitutivă deosebit de peste 5 000 orc in 1965
plexităţii legăturilor dintre întreprin permanentizarea şi calificarea m unci cu importul de maşini, utilaje şi in acţiunea de elaborare a planului dc importantă a patrimoniului naţional, si îmbunătăţirea condiţiilor dc lucru.
deri si extinderii schimburilor co stalaţii. Este necesar ca Ministerul In vederea valorilicării complexe
torilor. îndeosebi a celor pentru lu stai pe cinci ani. Programul de dez partidul nostru a stabilit cu clarita Dezvoltarea unor ramuri întregi, cum
merciale externe. Pe baza acestor con crări de instalaţii, montaj şi finisare, Comerţului Exterior, întreprinderile voltare economică şi socială a tării, te, încă do la Conferinţa Naţională a surselor de energic primară, s-n sînt producţia de aluminiu, petrochi
siderente, în următorii cinci ani vom Îmbunătăţită substantial folosirea u de comerţ exterior şi ministerele be concretizat în proiectul de Directive, din octombrie 1945, sarcina dezvol dat o alenlie deosebită producerii mia. oteluri electrice, modernizarea
continua şi intensifica eforturile în lilajclor; pe măsura creşterii investi- neficiare de importuri să intensifice urmează să fie detaliat si desfăşurat tării enorqeiicii şi electrificării tării combinate de energie electrică şi transport urilor, extindere«! unor p ro
dreptate spre sporirea si moderni activitatea de documentare tehnică si termică, ceea ce a făcut posibilă e x
liilor este necesar ca pe toate şa n economică, in vederea realizării im pe ani şi minişlere înlr-un proiect dc ca punct dc plecare pentru întreaqa cedee tehnologice avansate, precum
zarea mijloacelor de transport, alo- tierele să se acorde cea mai mare plan cincinal. Aceasta va crea posi operă dc ridicare economica a R o tinderea termoficărij industriale, u r şi intensificarea mecanizării producţiei
cind M inisterului Transporturilor şi atenţie reducerii consumului de m a porturilor do maşini, utilaje şi insta bilitatea de a se studia mai temeinic bane si rcali/orca unor importante agricole şi zootehnice necesită sp o
Telecomunicaţiilor un volum dc inve s laţii la nivelul celor mai reuşite ti mâniei. Succesele obţinute în înfăp economii la consum ul dc com busti rirea însemnată a producţiei de ener
terial lemnos şi dc metal. puri livrate pe plan mondial, la ter soluţiile privind problemele esenţia tuirea acestui obiectiv fundamental
tiţii cu 30 la sulă mai mare decit in bil. la cheltuielile de investiţii şi de gie. Această creştere este cerută do
înfăptuirea vastului program de menele necesare economiei naţionale le, dc a se lua din timp măsurile al construcţie» noastre economice
cei cinci ani precedenţi Această creş producţie. Econom ia de combustibil asemenea, de dezvoltarea Iransporlu-
construcţii pretinde o creştere sub şi în condiţiile comerciale practicate necesare îndeplinirii obiectivelor c u demonstrează cu putere clarviziunea
tere deosebit dc importantă face nece realizată prin tcrmnlieare în peri rdor urbane, extinderea iluminatului
stanţială a sortimentului şi calităţii in mod curent pe piaţa externă. prinse în planul cincinal, pc întreaga politicii partidului, profunzimea ştiin
sară utilizarea cit mai judicioasă a oada 1960— 1965 reprezinlă peste 3,5 public, de satisfacerea variatelor ne
materialelor dc construcţii şi insta Dezvoltarea în ritm susţinut a e- perioadă şi pe fiecare an în parte. ţifică şi îndrăzneala revoluţionară cu
fondurilor, prin alegerea celor mai a- milioane tone combustibil convenţio voi social-cullurale şi casnice ale
laţii de toate categoriile, însuşirea şi conomiei naţionale accentuează în Planul de stat. în care sînt înscrise care et abordează problemele dez
van taioasc soluţii de sporire a capa nal. populaţiei, de ridicare continuă a n i
livrarea la termen a utilajelor şi u- semnătatea preocupărilor pentru per liniile directoare ale dezvoltării eco voltării noii orînduiri. ( A p l a u z e p u
cităţii sistemului nostru de transport, Cu toate succesele importante ob velului dc trai al o«imcnilor muncii.
nellelor pentru mecanizarea şi îm bu fecţionarea aspectelor calitative ale nomice, principalele ritmuri şi p ro ter nice) .
prin înzestrarea cu mijloace de mare ţinute in anii şescnalului, sarcinile N u m a i pentru televizoarele care vor
nătăţirea calităţii lucrărilor pe şa n procesului dc producţie şi ale porţii, are — după cum şlili — carac
eficientă economică. In acelaşi timp Liniile directoare ale politicii prevăzute tn Directivele C o n g re su funcţiona în anul 1970 va ti necesară o
tiere. întregii vieţi economice Organizarea ter de leqe. ale cărei prevederi sînt partidului în domeniul energeticii
este necesar să se acorde o atentic ştiinţifică a muncii şi utilizarea judi lui precedent al partidului cu privi putere insi.ilală în centralele elec
sporită folosirii cit mai raţionale a Caracterul complex al echipamen obligatorii. C a in orice orqanism viu, si-au găsit concretizarea in prevede re la creşterea puterii instalate şi a trice de 200 M w , ceea ce reprezintă
tului tehnic cu care sînt înzestrate cioasă. pătrunsă de spirit go sp o d ă în economia naţională pot apare si rile planului de electrificare dc 10
capacităţilor de transport, pentru a producţiei totale de energic electri mat mult de un sfert din capacitatea
noile obiective industriale, necesita resc, a fondurilor şi mijloacelor cu tuaţi» noi. determinate de procesul ani pentru etapa I95I-I9G0 şi în D i
asigura cu cheltuieli minime de ex că se realizează cu o mic«! diferen tuturor centralelor electrice cxislcnie
tea respectării cu strictele a tehnolo care sînt dotate întreprinderile, ridi dezvoltării vieţii social-cconomîce, de rectivele C onqrcsului precedent cu
ploatare o deservire promptă, o cir giilor moderne, precum şi cerinţele carea eficientei investiţiilor, a co ţă sub nivelul stabilit, datorită întâr in România în anul 1938.
culaţie rapidă a mărfurilor în peri imbunălălirii calită-lii produselor ridi merţului exlerior, ca şi a tuturor ce proqresul tehnic, precum şi dc alte privire la planul şescnal. N u este de zierilor la punerea în funcţiune a Taro noastră îşi mobilizează in
oadele dc virf si în tot cursul anului. împrejurări. De aceea, în activitatea loc întîmplător că încă de la prim e unor capacităţi dc producţie, care tens resursele energetice si asigură
că c x igcnlc sporite fală de nivelul lorlalte activităţi economice sin! o- de conducere planificată a economiei, le începuturi ale dezvoltării planifi
In domeniul telecomunicaţiilor, grija dc calificare a cadrelor Iată de ce bieclive majore, de permanentă ac noi am considerat întotdeauna planul cate a economiei noastre s-a ela însumează oproape 400 M W , deter gospodărirea lor cit mai raţională pen
principaJă trebuie să lic extinderea este o sarcină dc însemnătate m ajo tualitate. Pcrscverînd pc acest drum, nu ca un mecanism riqid. ci ca un borai un plan de perspectivă mal minate de nelivTarea la timp a unor tru a ajunge într-un timp cît m«ji scurt
capacităţii contralclor telefonice auto ră pentru toate ministerele pregătirea se poale asigura creşterea sistematică cadru in permanentă adaptare Io con îndelungată pentru clcctrilicarcn tă agregate. printre lările cu un consum ridicat
mate urbane si începerea automati temeinică şi în timp a cadrelor care a venitului naţional şi, implicit, a diţiile obiective, concrete, determina rii. Aceasta oglindeşte concepţia jus O importantă realizare o consti de energie electrică pc locuitor. I ii
ultimii 15 ani, stalul noslru a făcut
zării telefonici interurbane pentru a urmează să lucreze în unităţile noi. resurselor pentru înfăptuirea progra te de fenomenele sociale şi econo tă care a stat şi stă la baza întregii tuie crearea si dezvoltarea sistemu mari eforturi pentru dezvoltarea b«j-
asigura la un nivel tehnic şi calilaliv Folosind propria noastră experienţa mului de investiţii şi ridicarea nive mice în desfăşurare. Elaborat în a- politici a partidului nostru cu privi- lui electroonerqetie nalione.l inter zei energetice, investind în acest scoo
ridicat comunicaţii operative cerute pozitivă, socotim indicat ca m unci lului de trai al poporului. cceoşi concepţie, noul plan cincinal Te la dezvoltarea forţelor de produc conectat. care cuprinde aproape 95 fonduri in valoare de 74 miliarde lei,
de dezvoltarea economica şi socială tori, ingineri şi tehnicieni care vor Lărgirea legăturilor de producţie, cere din partea noastră supleţe si g»n- ţie ale tării, în cadrul cărora produc la sută din totalul puterii instalate în care reprezintă peste 42 la sulă din
a tării. forma cadrele de bază ale noilor u- diversitatea resurselor materiale care dire realistă, preocupare continuă pen' ţia de energie trebuie să se afle centrale electrice Sînt în func totalul investiţiilor realizate în ind us
nilăli să ia parte la montarea utila circula între producători şi consu tru realizarea sarcinilor fundamenta ţiune pesie 95 000 km. relele c-
Tovarăşi, jelor si la efectuarea probelor tehno matori necesită îmbunătăţirea sub le în cele mai bune condiţii dc efi mereu cu un pas înainte. In toate leclrice. din care aproape 40 000 trie in această perioadă. Totuşi, con
sumul dc energic eleclric<5 pc locui
logice, pentru a cunoaşte în amănunt toate aspectele a aprovizionării teh- planurile economice, partidul şi sta km linii de tensiuni medii. înalte şi
Ritmurile înalte in care se dezvoltă cienţă, în scopul dezvoltării în ritm tul nostru au asigurat un ritm acce tor în România este de circa 850 k W h .
modul de funcţionaro a instalaţiilor, nico-malcriale. Pe baza experienţei foarte înalte. Deşi in ansamblu cere
econom ia naţională sini rezultatul p o susţinut a întregii economii. lerat de creştere a producţiei de e- fiind încă serios rămas în urmă fală
dstlol incit din primele luni dc ex acumulate trebuie să se acorde o a- rile de enerqie electrică au fost sa
liticii consecvente a partidului nostru ncrgîc, rare a devansat în perm a de alte ţări socialiste, precum şi dc
ploatare a noilor capacităţi să se rea tenlie sporită legăturilor reciproce şi Tovarăşi. tisfăcute. lotuşi au fost cazuri de
de sporire a acumulărilor destinate nentă dezvoltarea celorlalte ramuri alte ţări mai dezvoltate din punct de
lizeze parametrii tehnici şi economici ci! mai operative între ministere s» Proqramul luminos de dezvoltare întreruperi si limitări în alimentarea
Investiţiilor. Dinam ism ul economic» proiectaţi. intre întreprinderi, în dubla lor cali multilaterală a societăţii noastre. în In perioada 1951— 1905, producţia de vedere economic. Această situaţie es
româneşti, creşterea neîntreruptă a enerqie electrică a crescut într-un unor consumatori industriali, provo te o consecinţă a nivelului scăzut
tate, de furnizori şi consumatori. Este făţişat in proiectul de Directive pen cate de lipsa unei puteri suficiente
venitului naţional fac posibilă — asa ritm mediu anual de 15 la sulă. fală al producţie» şi consum ului de ener
Tox arăşi. necesar să fie îmbunătăţit sistemul tru noul plan cincinal, corespunde pe dc rezervă, de unele deficienţe în gie electrică de la care a pornit tara
cum se arată in raportul general al dc 13.3 la sulă cit reprezintă ritmul
contractelor economice, pe linia su- deplin posibilităţilor şi resurselor de funcţionarea şi exploatarea agrega
Com itetului Cenlral — înfăptuirea in D upă cum vă este cunoscut, proiec pletii, operativităţii şi întăririi disci care dispunem, cerinţelor etapei is mediu de creştere a produrliei in telor şi echipamentelor enerqelice şi noastră in anii de după cel de-al d o i
viitorul cincinal a unui proqram de tul de Directive prevede că tara noa plinei contractuale, avînd în perma dustriale globale. lea r«'izboi mondial. Se impune rleri
investiţii dc proporţii mult mai mari stră va continua să dezvolte si să nentă în fală ca obiectiv central în torice Pe care o parcurqem. înfăptui Extinderea corespunzătoare a ba în dotarea cu nnaralură de protec ca o necesitat# imperioasă să a sigu
decit in perioadele anterioare, c o n adinccască relaţiile sale do colabo făptuirea. in cclc mai bune condiţii, rea lui necesită eforturi susţinute din zei tehnice energetice şi a electrifică ţie şi automatizare. răm şi in viilor un ritm suslinut dez
diţie esenţiala pentru a realiza in rare economică cu lările socialiste si a luluror prevederilor planului de partea clasei muncitoare, a ţărănimii, rii a creat posibilitatea creşterii de Pe măsura creşterii producţiei de voltării energeticii.
va extinde legăturile economice cu intelectualităţii, a tuturor oamenilor energie electrică şl a dezvoltării re A v în d în vedere rezultatele ob
continuare, in toate ramurile econo stat Prin măsuri eficiente privind a- ueste 6 ori. în ultimii 15 ani, a pro
toate statele. Aceasta corespunde pe muncii. A v e m încredere nestrămutată ţelelor de distribuţie, s-a intensificat ţinute pe baza planificării pe o pe
miei, o dezvoltare susţinută. De a- provizionarea ritmică a întreprinderi ducţiei industriale st a asigurat dez rioadă mai lungă dc timp a dezvoltă
ceea, în repartizarea venitului naţio deplin politicii partidului şi statului lor, livrarea mărfurilor in sortimen Î 11 enerqia şi capacitatea poporului voltarea nestînienită a tuturor ra şi acţiunea de Heclrif ¡care rurală.
noslru de întărire continuă a prie nostru, care de-a lungul anilor de la In anii 1951 — 1965 s-au electrificat rii energeticii, aşa cum a confirma-
nal ne orientăm permanent spre cre ş tele si de calitatea solicitată. îm bu eliberarea ţării, şi-a însuşit sub c o n murilor economiei naţionale. C o n s u t-o realizarea cu stirces a planului de
terea fondului dc acumulare, cores teniei si colaborării cu toate ţările nătăţirea circulaţiei produselor şi a- mul total de energie a sporit de la peste 7 000 sale, îneît la siîrşilul
socialiste, de promovare consecventă ducerea partidului, o boqată şi rod electrificare 1951— I9C0, şi inlemcin-
punzător nevoii de a menţine un ritm sigurarea stocurilor corespunzătoare, aproximativ 12 milioane tone com acestui nn aproape jumătate din to du-se pc experienţa ţârii noastre ti»
a principiilor coexistentei paşnice in nică experienţă, s-a călit în lupta pen talul satelor tării noastre vor fi e-
inalt de creştere a producţiei, con co se creează în fiecare întreprindere tru făurirea vieţii noi, socialiste. bustibil convenţional in 1950 la a- construcţia xoei<ihstâ. Comitetul C e n
mitent cu asigurarea resurselor pen tre state cu orînduiri sociale diferite. condiţiile necesare pentru utilizarea nroxim aliv 40 milioane tone în 1965, leclrilicate. încă în acest an. reqiu- tral al partidului a ajuns la con
Potrivit proiectului dc. Directive, încheind acest raport, exprimăm adică de 3.5 ori, iar producţia dc nile Hanoi şi Dobroqca vor avea,
tru ridicarea sistematică a nivelului judicioasă a capacităţilor dc producţie, convinqerea lermă că înfăptuirea sar cluzia că dezvoltarea bazei energe
în anul 1970 volum ul total al schim creşterea productivităţi» muncii, re energie electrică de la circa 2,1 m i practic, toate satele racordate la sis tice şi a electrificării tării trebuie să
de trai material si cultural. burilor noastre comerciale externe va ducerea cheltuielilor de producţie şi cinilor ce decurq din Directivele p la liarde k W h la 17,7 miliarde k W h — temul energetic naţional, (/tplnure). se desfăşoare si in viilor în cadiul
Politica noastră dc investiţii rezultă creşte cu peste 40 la sută fată de nului cincinal este cauza scumpă a
dc circulaţie. întregului popor, care strîns unit in de aproape 9 ori. Pe locuitor, con O contribuţie însemnată la înfăp unui plan de perspectiv«! pe o durată
limpede din modul în care repartizăm 1965. Succesele obţinute în dezvol Pentru a îmbunătăţi sub toate a s sum ul anual global de energie pri tuirea proqramului de electrificare de 10 «ini Num ai un asemenea plan
tarea tuturor ramurilor economiei na- jurul partidului, munceşte şi va munci mară s-a mărit în aceeaşi perioadă a tării aduc industria electrotehnică
fondurile ; acestea sînt îndreptate cu pectele activitatea economică vor tre cu pasiune şi elan pentru a obţine poate asigura atit satisfacerea nece
lionale. avintul economic in perioa de aproape 3 ori, iar cel de energie şi constructoare de maşini enerqe- sităţilor de energie în noul cinci
precădere in stera producţiei mate da 19G6— 1970 creează premisele ne bui îmbogăţite formele dc cointere no» victorii în dezvoltarea şi înflo electrică de 6.65 ori. nal. cit şi pregătirea condiţiilor pen-
riale, pontru a susţine astfel dezvol cesare pentru ducerea la îndeplinire sare materială în raport cu rezulta ri rea patriei noastre socialiste. ( A - Creşterea c o n su m u lu i de energie, ticc. create în anii puterii populare.
tarea ramurilor hotăritoare pentru a sarcinilor do creştere a volumului tele concrete obţinute de fiecare lu si sl e n la . in p i c i o a r e , a p l a u d ă pu t er n ic , a gra du lu i de înzestrare energetică Astăzi, industria noastră electroteh ( C o n l i n u a r c in pag. 1-a)
progresul întregii economii. comerţului exterior. crător la locul său dc muncă. In acest î n d e l u n g ). a m uncii au contribuit într-o însem - nică realizează o gam ă largă dc pro-