Page 8 - 1965-07
P. 8
Pag. 4 Drumul socialismului Nr, 3268
hotare s a n t q DQMINGO: Asasinate în masă
comise de trupele juntei
militare de dreapta
SANTO DOMINGO I (Agerpres). In capitala dominicană s-a anunţat,
Echipa interamericană de crimino- pe de altă parte, că vehicule blin
logi, aflală la Santo Domingo pentru date şi alte unităţi m ilitare au fost
a cerceta asasinatele comise de tru trimise în oraşul Sabana Grande
pele juntei militare de dreapta. □ Boya unde au avut loc lupte între
Demonstraţii de protest împotriva mlbia: încercările de constituire a unui Dizolvarea parlamentului anunţat că a putut identifica cinci detaşamente constiluţionaliste şi e-
lective ale armatei şi poliţiei imber-
din cele 14 cadavre descoperite sub
un pod în apropierea localităţii V iila
tiste. Potrivit ultimelor ştiri, c iv ilii
agresiunii americane în Vietnam nou cabinet de „uniune naţională“ au eşuat norvegian Mella, nu departe de Santo Domingo. înarmaţi s-au retras în munţi după
Printre aceste victime se află Yolan-
ce au atacat prefectura de poliţie din
OSLO 1 (Agerpres). —
Regele Olav al Norvegiei a dizol da Guzman, secretară generală a oraş.
LONDRA ! (Agerpres). — pună punctul de vedere al guvernu BRUXELLES I (Agerpres). — eşecul unui quvern „în trei* va de vat Stortingul — Parlamentul naţio Secţiunii feminine a Partidului revo Pe plan politic, rezolvarea crizei
nal. Acesta se va întruni din nou
luţionar dominican al fostului pre
Peste 5.000 de persoane au partici lui britanic în problema vietnameză. După 38 de zile de criză guverna termina pe Harmel să se orienteze, după alegerile generale programate şedinte Juan Bosch, ziaristul şi co dominicane cîntinuă să se afle in
pat miercuri după-amiază la o de Bray a fost nevoit să-şi întrerupă fără nici o îndoială, spre înjgheba pentru data de 13 septembrie. mentatorul de radio Luis Reyes A- impas. Agenţia Prensa Latina rela
monstraţie în fata Camerei Comune expunerea şi să părăsească sala. mentală, încercările de a se consti costa. Mai multe cadavre au fost des tează că comandamentul trupelor
O treime din cei 150 de deputaţi
lor. cerînd să se pună capăt acţiu Toţi vorbitorii care au urmat au tui un nou cabinet de „uniune naţio rea fostei coaliţii guvernamentale din ai Stortingului dizolvat nu-şi vor mai coperite miercuri în apele riu lu i O- nord-americanc de ocupaţie exercită
nilor agresive ale S.U.A. in Vietnam, stigmatizat politica americană în nală* belgian au eşuat miercuri după- tre social-creşlini şi socialişti. După prezenta candidatura la viitoarele a- zama şi in delta riu lu i Ozama. De presiuni pentru ca fostul preşedinte
Demonstranţii au cerut guvernului Vietnam, precum şi sprijinul pe care amiază. Preşedintele Partidului liber cum se ştie. această coaliţie nu a asemenea, în principalele oraşe din
britanic să se dezică de politica ame guvernul laburist îl acordă acestei tăţii şi progresului. Omer Van Au- reuşit, în urma alegerilor generale legeri. Printre aceştia se află John provincie au avut loc execuţii. Po dominican Joaquin Balaguer, unul din
ricană din Vietnam. O parte dintre politici. denhove, a refuzat propunerea p ri de la 23 mai, să-şi conserve cele două Lyng, lider al Partidului conservator, reprezentanţii „vechii gărzi tru jilli-
ei au pălrun9 in interiorul clădirii, In aceeaşi seară, grupul liberal, din mului m inistru desemnat, Pierre Har- cel mai puternic partid din opoziţie, triv it agenţiei UPI, in oraşul San ste", să fie desemnat preşedinte pro
Francisco de Macoris, trupele jun
ecrind să fie ascullati de membrii Ca Camera Comunelor a depus o moţiu mel, de a se crea un nou guvern for treim i necesare din Parlament pentru Bondevik, şeful fracţiunii parlamen tei de dreapta au executat trei per vizoriu al guvernului ce se intenţio
merei Comunelor. La demonstraţie a ne în Parlament, cerînd guvernului mat dintr-o coaliţie a social-crcştini- a face să fie modificată constituţia. tare a Partidului popular creştin şi
participat şi lordul Russe)l; cunoscut britanic să intervină pe lingă gu lor, socialiştilor şi liberalilor. Ca urmare a acestui lucru, guvernul Nordahl, lider al Partidului muncito soane şi au torturat 16 prizonieri nează să fie impus prin intermediul
activist pe târîm obştesc din Anglia. vernul S.U.A. pentru a întrerupe Refuzul liberalilor de a participa condus de Theo Lcfevre şi-a prezentat resc, care a preluat funcţia de pre luaţi în cursul răscoalei de săptămîna OSA. Balaguer. care a sosit în ur
Concomitent cu demonstraţia, în a- bombardamentele împotriva R.D. V i la o astfel de coaliţie nu a surprins şedinte al U niunii sindicatelor din trecută. Un reprezentant al OSA a mă cu cîteva zile la Sanlo Domingo,
propicre de Westminster Hali, peste etnam pe nimeni. Observatorii politici din demisia. Norvegia. declarat că „cei 16 prizonieri sînt daţi s-a grăbit să declare că „acceptă
2.000 de studenţi au participat la un TOKIO 1 (Agerpres). — Bruxelles nu dădeau, de altfel, nici dispăruţi şi trebuie consideraţi ca
colocviu organizat de „Comitetul u- Studenţii de la Universitatea „H i- o şansă Iui Harmel, desemnat cu două m orţi". să candideze la viitoarele alegeri pre
niversitar pentru Vietnam". Agenţia totsubasi" din Tokio au organizat joi Declaraţia partidului Uniunea Comisia OSA pentru drepturile o- zidenţiale". El a fost, însă, respins
France Prese relatează că partici un miting de protest împotriva inter săplămini in urmă de regele Baudouin mului a dat publicităţii un raport pre de poporul dominican încă in anul
panţii la acest colocviu au prim it cu venţiei m ilitare a S.U.A în Vietnam. să formeze noul cabinet, în încerca 1961 în urma unei răscoale populare,
proteste pe deputatul laburist, Je- Ei au cerut, totodată, lichidarea baze rea sa de a crea un guvern de „u- poporului african—Zimbabwe liminar asupra anchetelor întreprin
remy Bray, care a încercat să ex lor m ilitare americane din Japonia. se în Republica Dominicană, în care şi de atunci a trăit in exil la New
niune naţională*. Nu-ul categoric al DAR ES-SALAAM 1 (Agerpres). — gata să încurajeze regimut rasist al arată că a putut constata „o violare York.
liberalilor la formula preconizată de La Dar-es-Salaam a fost difuzată o lui Smith. După cum se şlie. guver flagrantă a drepturilor om ului". Ra
Puternic atac a l forjelor Harmel este completat de poziţia so declaraţie a partidului Uniunea po nul m inorităţii albe din Rhodesia de portul subliniază că „in regiunile
—
porului
african — Zimbabwe
sud tinde să permanentizeze domi
cialiştilor care nu s-au arătat prea în- (Zapu), în care se arată că proble naţia m inorităţii albe in colonia en controlate de guvernul generalului
patriotice sud-■vidnam eze cinlaţi de perspectiva unei coaliţii cu ma Rhodesiei de Sud nu a fost re gleză pe calea proclamării unilate Imbert Barreras (şeful juntei m ilita De
zolvată nici la Conferinţa prim ilor
rale a independentei ţârii.
aceştia.
SAIGON 1 (Agerpres). — asemenea, morţi şi răniţi. 'Agenţia La Bruxelles se apreciază acum că m iniştri ai Commonwealthului. Reie Intr-o altă declaraţie difuzată de re de dreapta — nr) închisorile sînt
supraaglomerate" şi menţionează a-
Agenţiile de presă anunţă că în United Press International sublinia rindu-se la lucrările acestei conferin partidul Uniunea Naţională africană
noaptea de miercuri spre joi forţele însă că pagubele provocate de ata ţe, declaraţia arată că guvernul A n — Zîmbabwe — (Zapu) se arată că sasinatele în masă întreprinse de pretutindeni
patriotice sud-vietnameze au lansat cul forţelor patriotice se ridică la 5 gliei a evitat din nou să dea un răs „neputinţa Angliei de a rezolva a- imbertişti îm potriva unor persoane
prin surprindere un puternic atac milioane dolari. puns concret la această problemă. ceastă problemă ne sporeşte îngrijo care şi-au afirmat sprijinul faţă de
îm potriva bazei americane aeriene Observatorii politici apreciază că Zapu, se arată în declaraţie, îm rarea. Noi vom păşi pe o cale pro ECHIPAMENTUL BIOLOGIC
de Ia Da Nang una dintre cele mai atacul de la Da Nang reaminteşte de Deficit bugetar părtăşeşte părerea că W ilson este prie". guvernul conslituţionalist. MINIM
mari şi mai importante baze strate atacul lansat de forţele patriotice în Johan Kuzbel, fiziolog la U -
gice americane din Vietnamul de luna noiembrie anul trecut îm potri niversitatea din Viena. a prezen
sud. Baza, situată la 375 mile nord va bazei aeriene de la Bien Hoa care tat concluziile unor cercetări fă
est de Saigon, este dotată cu rachete s-a soldat cu distrugerea şi ’ avarie în S.U.A. cute pe tema: Care este minimul
balistice „H awks” , securitatea ei fiind rea unui mare număr de avioane a- biologic indispensabil pentru ca
asigurată de 9.500 de infanterişti ma moricane U.R.S.S. - La u- organismul omenesc să poată
rini americani. funcţiona?"
Un detaşament al forţelor patrio Reierindu-se la surse sud-vietname- WASHINGTON I (Agerpres). — na din cele mai
tice, acoperit de un baraj de mor- ze, agenţia France Presse anunţă că La 30 iunie s-a încheiat anul fi mari centrale ter După părerea lui Kuzbel, un
tiere, a pătruns pe teritoriul bazei concomitent cu atacul lansat împo nanciar în Statele Unite. Potrivit de moelectrice din om ar putea trăi cu următorul
distrugind şi avariind cu grenade triva bazei de la Da Nang forţele claraţiilor m inistrului de finanţe, ţară — centrala e- „ echipament“ biologic: jumătate
de mină 28 avioane americane, prin patriotice au atacat aeroportul de la Henry Fowler, s-a înregistrat un de leclrică raională din cantitatea normală de singe.
tre care şi aparate de vînătoare cu Quang Ngai, situat la 120 km sud de ficit de 3,5 miliarde dolari. Anul tre de stat Starobeşevo jumătate de plămin. un sfert de
reacţie tip F-102. S-au înregistrat, de Da Nang. cut, deficitul bugetar a atins suma din regiunea Do- ficat, o zecime de pancreas, o ze
de 8,2 miliarde dolari. neţului, a fost dat cime de tiroidă, o cincime de sto
Cu toate că Statele Unite înregi în funcliune al 7- mac, lipsa totală a colonului, a-
Declaraţia comună cite datorită finanţării angajamente lea turbogenerator pendicelui şi cecum-uiui. o trei
strează anual excedente Ia export,
200.000
me de rinichi, jumătate dc creier.
de
kw.
balanţa de plăţi se încheie cu defi
Acest om redus la minimum ar
Prin darea în func
ţiune a acestui a-
putea părea monstruos, afirmă
lor m ilitare americane din străinăta
sovieto-iugoslavă şi altor chettucli în străinătate. atins puterea de Johan Kuzbel, dar ar putea trăi
gregat, centrala a
investiţiilor
te, ajutoarelor externe,
Referindu-se la siutatia economi 1.700.000 kw. şi nu ar fi mai puţin inteligent
decit un om normal.
MOSCOVA 1 (Agerpres) — se pronunţă pentru dezarmarea ge că generală din S.U.A., Fowler a fost In foto; — Noua
In declaraţia comună sovieto-iugo nerală şi totală şi acordă o mare în de părere că expansiunea economică
slavă se subliniază că cele două părţi semnătate ideii privind convocarea americană va conlinua şi în anul turbină de 200.000 UNDE DUC TESTELE
kw.
<tu constatat cu satisfacţie că colabo unei conferinţe mondiale de dezar 1965 avertizînd. însă, că „este posi In S.U.A sint foarte la modă
rarea intre ele se dezvoltă cu succes mare. bilă o nouă recesiune". El şi-a ex aşa-numitele teste — metode de
în toate domeniile pe baza princi Iugoslavia şi Uniunea Sovietică primat scepticismul faţă de prezicerea verificare a aptitudinilor pe ca
piilor internaţionalism ului socialist, sînt vital interesate în crearea unui făcută de preşedintele oficiului fede lea răspunderilor la anumite în
egalităţii depline, respectării suvera sistem adecvat de securitate in Eu ral de rezerve W illiam M artin Me- trebări întocmite de psihologi. Ca
nităţii şi neamestecului în treburile ropa, în reglementarea paşnică a Ghespey., .că ,in .,pr.fcz.ept. S,U,A-..se,.a- să se distreze, membrii Consiliu-
interne. S-a exprimat reciproc do- problemei germane, sprijină propune • flfl‘ Intr-o perioadă in care există Tui directorilor unei firme new-
rinja de a se dezvolta colaborarea rile cu privire la crearea zonelor de- mari asemănări cu perioada dina- yorkeze au hotărtt să se supună
economică, constiluindu-se în acest nuclearizate in Europa centrală şi în inlea crizei economice din 1929-1933. în Consiliul de tutelă unui asemenea test. Unul după
scop un comitet mixt guvernamental, Balcani.' Cele două' ţâri* m ilite z i'p e H - „Eu nu cred, a spus el, că legile e- „0 întrunire de rutină“ a P.S Francez
precum şi colaborarea in alte domenii. tru lichidarea deplină a colonialis altul, directorii s-au prezentat la
.,psihologul şef" al firmei, care
Cele două părţi au confirmat iden mului şi neocolonialismului şi conomice s-au repetai. Este posibilă al 0. N. U. tui cunoştea personal pe nici li
titatea şi apropierea punctelor de fşi exprimă sprijinul pentru popoa totuşi o recesiune, dar în viitorul PARIS 1 (Agerpres). — tru a pregăti sesiunea Consiliului na nul. Crezind că ei urmează să fie
vedere in aprecierea probleme rele din Asia, Africa şi America La mai îndepărtat". Fowler a ţinut să NEW YORK I (Agerpres). — Contrar a ceea ce prevedeau anu ţional al S.F.I.O., care urmează să angajaţi, psihologul a dat pentru
lor principale ale situaţiei inter tină care luolă pentru obţinerea şi precizeze totodată că uşorul declin Cea de-a 32-a sesiune a Consiliu m iţi observatori politici din Paris, în aibă loc în zilele de 17 şi 18 iulie. fiecare in parte un aviz foarte
naţionale actuale. Ele subliniază întărirea libertăţii şi independenţei. economic înregistrat în Europa oc trunirea Biroului Partidului Socialist Consiliul naţional va examina, pro prost, calificindu-i drept debili
că situaţia internaţională agra Ele se pronunţă pentru întărirea ro lui de tutelă al O.N.U şi-a încheiat (P.S.F.) nu a iost decît, după cum a babil, perspectivele politice care stau mintali şi inculţi.
vată „este un rezultat al încer lului şj eficacităţii O.N.U. în menţi cidentală nu se datoreşte programu lucrările miercuri la New York. Par lin u l să precizeze un purtător de cu in faţa partidului după dezistarea lui Directorii s-au supăiut foarte
cărilor celor mai reacţionare forţe nerea păcii şi securităţii în lume. lui american de frînare a scurgerii ticipanţii au adoptat un raport p ri vin! al acestui partid, ,.o întrunire de Gaston Defferre. Agenţia France Pres tare şi au concediat pe loc pe
de a menţine sau recuceri poziţiile Reprezentanţii U niunii Comunişti de dolari în străinătate, ci mai mult rutină". In cursul acesteia, conducă se este de părere că este puţin pro „psihologul şef".
lor imperialiste pe calea agresiunii şi lor din Iugoslavia şi ai Partidului Co „consecinţelor politicii de deflaţie" vind situaţia din Micronezia (insu torii S.F.LO. s-au m ulţum it să exa babil să fie luată vreo hotărîre p ri
intervenţiei armate împotriva altor munist ai Uniunii Sovietice „îşi ex lele din Oceanul Pacific aflate sub mineze situaţia creată in urma retra vind o nouă candidatură a partidului
ţări", condamnă agresiunea armată a primă hotărîrea de a m ilita înlr-o mă pe care o duc guvernele europene. administraţia S.U.A.) Noua Guinee, gerii candidaturii lui Gaston Defferre în alegerile prezidenţiale. Se pare că POST-RESTANT
S.U.A. in Vietnam, exprimindu-şi pro sură deplină pentru a aduce o contri El a apreciat că eliminarea deficite Papua şi insula Nauru, aflate sub tu la alegerile prezidenţiale din Franţa, va fi studiată numai problema con Expedierea Şi primirea scriso
buţie la întărirea mişcării comuniste
funda lor îngrijorare şi cer să i se şi muncitoreşti internaţionale şi a tu lor din balanţele de plăţi ale State tela Australiei, care recomandă să fie care vor avea loc Ia sfîrşitul aces tactelor pc care urmează să le ia so rilor post-restant se practică de
pună capăt imediat. turor forţelor progresiste în lupta lor Unite şt M arii Britanii va duce la acordate drepturi mai mari populaţi tui an. cialiştii cu alte partide de stingă pen peste 450 de ani.
Pe vremea aceea, o călătorie
Declaraţia arată că cele două ţări pentru pace şi progres social. micşorarea lichidităţii internaţionale. ei băştinaşe de a participa la condu Miercurea viitoare, comitetul di tru a se examina problema creaţă din Europa in India dura un an
prin renunţarea lui Defferre la can
cerea ireburilor acestor teritorii. rector al partidului se va întruni pen didatura sa. întreg, iar răspunsul la o scrisoa
re expediată din Europa in C li
ent şosea la doi ani după pleca
rea corăbiei care o transporta. \
Pentru a reduce acest termen,
¡ S p o r t Turneul preşedintelui Republicii Chile în navigatorii fşi lăsau scrisorile pe
malul anumitor golfuri sub nişte
unele ţări lafino-americane şi vest-europene dale de piatră denumite „pietre
poştale". Pe aceste pietre era să
pat numele expeditorului, portul
^ Cel de al 4-lea meci din SANTIAGO DE CHILE 1 (Ager Cercurile politice continuă să dis minicană şi încercarea Statelor Unite in care trebuia să ajungă şi in
cadrul sferturilor de finală ale pres). — Cu prilejul vizitei pe care o cute semnificaţia faptului că, Frei nu de a legaliza această intervenţie prin dicaţii precise cu privire la adre
„ Cupei R P . Române" la fotbal întreprinde în prezent preşedintele a inclus in itinerarul său şi Statele crearea forţelor interamericane ale să. Această practică a fost ini
s-a disputat ieri la Hunedoara in Republicii Chile, Eduardo Frci, prin Unite La conferinţa de presă, preşe O.S.A. Agenţia Associated Press e- ţiată de navigatorii francezi
tre echipele Ştiinţa Cluj şi A.S.A. unele ţări latino-americane (Argen dintele a evitat să dea lăm uriri In videnţiază şi posibilitatea unei în In muzeul din Capetown, pe o
Tg. Mureş, Au ciştigat studenţii tina, Uruguay, Brazilia, Venezuela şi această problemă, in schimb, el a cercări din partea preşedintelui Fran piatră poştală, considerată cea
clujeni cu scorni dc 3-1 (1-1). Au Peru), şi vest-europene (Italia, Fran ţinut să amintească (aptul că primul ţei. Charles de Gaulle, de a obţine mai veche, se poate citi urmă
marcat Adam (din lovitură de la ţa. Marea Britanie şi R.F. Germană), stat care i-a făcut o invitaţie, după prin această vizită accentuarea di toarea inscripţie: „David Diaie
J 1 m), Cimpeanu şi Szabo, res vor fi discutate importante probleme alegerea sa, a fost Marea Britanie şi vergentelor dintre Statele Unite şi din Dieppe, 10 februarie î..." Din
pectiv Gheorfy economice. La o conferinţă de presă apoi celelalte ţări din Europa Occi Chile. Dar, ea aminteşte şi faptul că păcate, inscripţia s-a şters şi data
In urma tragerii la sorti, semi rare a avut loc înainte de plecare, dentală, pc care urmează să le vi- ministrul adjunct de externe al Re exactă rămine necunoscută. Se
finalele se vor disputa astfel: Di- preşedintele Frei a precizat. însă, că ziîeze. Numeroşi observatori fac o publicii Chile, Oscar Pinochet. a de ştie totuşi ră una din cele mai
namo Bucureşti-Dinamo Piteşti: nu intenţionează să negocieze sau să legătură intre faptul că Frei nu va vechi expediţii se referă la anul
Progresul Bucureşti-Ştiinţa Cluj. vizita S.U.A. cu opoziţia puternică clarat că Frei se va opune planuri 1503. Se poate considera că in
ceară îm prumuturi de la guvernele a guvernului chilian faţă dc interven lor franceze de a face experienţe nu acest an a apărut practica expe
+ Semifinalele „Cupei R P . Ro pe care le vizitează. ţia armată a S.U.A. în Republica Do cleare în Pacific. dierii scrisorilor „post-restant".
mâne" la fotbal se vor disputa SUEDIA. ■— Ceea ce constituie
duminică 4 iulie, cu începere de c noutate în oraşul Stockholm
la ora 10 a.m. Meciul dintre Dina pentru acest sezon, sînt „p ilo ţii- PEKIN. ricane. Recent, Statele Unite au pus N aţiunilor Unite, care a avui loc la le însărcinate cu combaterea lăcus ROMA.
mo Bucureşti şi Dinamo Piteşti ghid" — băiefi şi fete — în uni Ia dispoziţia grupării dc dreapta opt Nairobi. în anul 1963. La conferinţă telor de pustiu din Orientul Apro
are loc la Ploieşti, iar cel dintre forme albastre şi căşti care sînt Agenţia China Nouă anunţă că avioane „T-28". Tot in acest oraş participă, de asemenea, observatori piat si estul A fricii. Cele două gru Veteranii de război au organizat
Progresul Bucureşti şi Ştiinţa angajaţi să conducă turiştii străini la invitaţia lui Ciu En-lai, preşedin au sosit 50 de piloţi americani pen din Belgia. Cehoslovacia, Franţa, puri vor avea menirea să acorde a- miercuri la Roma o demonstraţie ce-
Cluj, la Braşov, prin capitala Suediei. tele Consiliului de Stat al R.P. Chi tru a-i instrui pe aviatorii laolieni. Germania occidentală, Olanda, Sue sistenla necesară ţărilor din aceste rind sporirea pensiilor. Citeva mii
IN FOTO: — Pilolul-ghid Ma neze. M ilion Obote. primul ministru In comunicatul său, postul de radio dia şi S.U.A. regiuni pentru a combate lăcus de veterani — m ulţi în cîrje şi că
& Cunoscutul atlet francez riane Hildebrand conducînd o fa si ministrul apărării al Ugandei, va „Vocea Laosului" arată că în cursul tele, extrem de dăunătoare recol rucioare — au plecat de la Coliseum
Michel Jazy confirmă excelenta milie de turişti străini prin ora face o vizită de prietenie in R. P. lunii iunie, aviaţia americană a in BEIRUT. telor. spre clădirea parlamentului, Înainte
formă in care se află. Miercuri cu şul Stockholm. Chineză. tensificai bombardamentele şi m itra de a ajunge în pială, invalizii au
ocazia reuniunii atletice interna lierea regiunilor eliberate, contro Consiliul de M iniştri al Libanului MOSCOVA. trebuit să treacă prin cordoanele
ţionale de la Helsinki el a stabi BEIRUT. late de forţele patriotice. a aprobat acordul semnat la 21 mai de poliţişti şi baricadele ridicole de
lit un nou record european in la Bruxelles cu Piaţa comună euro Agenţia TASS anunţă că, în urma ei. Aceasta este cea de-a doua de
proba de 5.000 m cu timpul de Postul de radio Mecca a anunţat t o k io . peană. Acordul prevede colaborarea tratativelor de la Moscova dintre monstraţie a invalizilor de război din
13’27"6/10. In cadrul aceleiaşi pro Noi disensiuni că guvernul Arabiei Saudite a în Libanului cu ţările Pielei comune cercurile de afaceri ale Uniunii So ultimele săplămini.
cheiat un acord cu un consorţiu
be. cronometrat la 3 mile, Jazy Agenţia J iji Press, citind surse în domeniul tehnic şi comercial. El
de firme britanice privitor la con
a corectat şi recordul european în P . S . Italian guvernamentale, a anunţat că Sta vietice şi Japoniei, a fost creat Co- t o k io .
struirea primei oţelării din Arabia
al acestei probe realizind 13’04" tele Unite şi Japonia au ajuns la o Preşedintele Partidului Socialist
8 10 (vechiul record era de 13’05" Saudilă. Uzina, care va cosla 15 înţelegere asupra cererii Japoniei de din Japonia. Sasaki, a făcut în ora
6 10 şi aparţinea tot lui Jazy). ROMA 1 (Agerpres). — milioane riali, va fi construită în a se permite Companiei aeriene ja şul Urawa o declaraţie în care a
Jn această cursă, Jazy a învins După cum se ştie. la ultima reu portul Jidda 1 ei Marea Roşie. poneze — J.A.L. — să străbată con arătat că socialiştii japonezi vor de
pe toţi aşii mondiali ai probelor niune a Direcţiunii Partidului Socia VARŞOVIA. tinentul S.U.A. Negocierile în le pune toate eforturile pentru a îm
dc fond. in frunte cu australianul list Italian, care a avut loc săplămî- gătură cu acest acord, care s-au ter piedica ratificarea acordurilor japo-
Roii Clarkc, care s-a clasat pe na trecută, s-au produs noi disen Agenţia China Nouă anunţă că giversat multă vreme, au avut loc no-sud-corcene referitoare la aşa-
locul 3 cu rezultatul de 13’29" siuni. Aceasta, datorită (aptului că la 30 iunie a avut loc la Varşovia în ultim ul timp la Washington între zisa normalizare a relaţiilor dintre
gruparea autonomistă (curentul majo
4, 10. cea de-a 126-a întîlnire a ambasa secretarul de stal adjunct Thomas < ele două |ări. Ratificarea acestor a-
ritar al partidului) a acceptat ca PSI dorilor S.U.A. şi R.P. Chineze acre Mann şi ambasadorul japonez Ta- corduri, a spus el. va accelera crea
4} /Isfăz/' in sala Coubertin să continue să facă parte din guvern ditaţi în R.P. Polonă. Convorbirea a keuchi. rea blocului m ilitar N.E.A.T.O. Parti
după dezacordul manifestat între cele dul Socialist din Japonia, a arătat
din Paris, încep întrecerile celei patru partide din coaliţie în cursul durat două ore şi 35 minute. Urmă ADDIS ABEBA. el, a avertizat încă în timpul des
de-a 20-a ediţii a campionatului dezbaterii în Camera deputaţilor a toarea întîlnire a fost fixată pentru făşurării convorbirilor |apono-sud-
17 septembrie 1965.
mondial de scrimă la care parti legii asupra cinematografiei. Aripa Experţi cartografi din 19 târî a- a fost aprobai cu citeva zile in urmă milelu? mixt sovielo japonez de co coreene că principalul scop al lor
de stînga a partidului, care ceruse fricane au început in Sala A fricii de Consiliul ministerial al acestui laborare economică. In afară de a-
cipă peste 400 de sportivi din 30 la reuniunea D irecţiunii PSI ca HANOI. o conferinţă de 10 zile pentru a ela constă tocmai în crearea acestui bloc
de ţări. La această ediţie ţara partidul să iasă din guvern, a orga Agenţia VNA, citind postul de bora planurile privind stabilirea u- organism. cesta se prevede orqanizarea în fie m ilitar agresiv.
care dintre cele două ţări a unui
noastră este reprezentată de T. nizat pentru zilele următoare, după radio „Vocea Laosului*, anunţă că nuia sau mai multor centre de ob ROMA. comitet. Anual vor avea loc confe LONDRA.
Mureşanu, /. Falb, 1. Drimbă, Şt. compromisul la care s-a ajuns prin Statele Unite şi acoliţii lor se pregă servaţie şi carlografierc pentru A fri La Roma s-a anunţat că F.A.O. rinţe in scopul lărgirii relaţiilor eco La Londra a sosit înlr-o vizită o-
tratativele cu democrat-creştinii, o
Kaukler, A Csipler, Olga Orban serie de reuniuni provinciale şi re tesc pentru extinderea războiului in ca. Ideea creării acestui centru a (Organizaţia N aţiunilor Unite pentru nomice dintre cele două ţări. Prima ficială de trei zile Janos Peter, m i
Laos în sezonul ploilor. In prezent,
Szabo. Maria Vicol, Ecaterina len- gionale „in vederea unei acţiuni largi arată agenţia, spre Savannaket sint fost prezentată pentru prima oară la alimentaţie şi agricultură) a holă- conferinţă se va desfăşura la Tokio nistrul afacerilor externe at R.P.
Ungare. El a avut o întrevedere cu
cic. Suzana Tasi şi Ileana Drim şi puternice în apărarea autonomiei transportate din Tailanda arme ame conferinţa cartografică regională a rît să creeze două organisme specîa- în luna martie a anului 1966. premierul britanic, Harold W ilson.
bă. şi unităţii PSI".
Redacţia şl adminislralia ziarului str. Dr, Petru Groza nr. 25, telefon 1588, 1275, 1585. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. - nr. 263 328 din 6 noiembrie 1949. — T iparul: Întreprinderea poligrafică Hunedoara Deva. 40 06*