Page 80 - 1965-07

Pag. 4 Drumul socialismului Nr. 3284

aporiul asupra Oirecfivefor Congresului al IIl-Esa

Partidului Comunist Român privind planul de 'sO ani

pentru dezvoltarea energeticii

prezentat de tovarăşul Chivu Stoica

tU r m a r e di n pag. a 3-a) mară — cărbunii, energia hidroelec­ trare a debilelor si căderilor de apă tru alte activităţi economice, cultu­ tru extracţia cărbunilor, în scopul temului m ondial socialist. (A p la u z e ) măreţ al m arxism-Ieninism ului si in­
trică — si să se treacă înlr-un timp intr-un număr redus de uzine hidro­ rale si odihnă ? lolodată aceasta va creşterii productivităţii muncii, redu­ Pe bună dreptate, R ap ortu l de acti­ ternaţionalism ului socialist. ( A p l a u z t
scurt la folosirea uraniului penlru pro­ electrice de mare putere, cu produc­ vitate al Com itetului Central su bli­ pr e lu n g it e ).
Im creşlerea în continuare a produc­ ducerea de energie electrică. Este ţii ridicate de energie, ceea ce oferă contribui la mărirea gradului de con ­ cerii preţului de cosi. niază ca R o m â n ia pune în centrul
ţiei si consumului de energic in anii fort si igienă« a locuinţelor. Cantită­ Industria constructoare de maşini
evident că ndopiarda acestor soluţii însemnate avantaje economice. politicii sale externe prietenia strin- Tovarăşi,
următori. Elaborarea unui plan de IU ţile do energie electrică destinate va trebui să realizeze aproape în î n ­
duce la cheltuieli de investiţii şi de să şi alianţa frăţească eu ţările so­
ani este cerută şi de laptul că rea­ producţie mai rirlicate. Facem în mod tn 1970— 1971 se va (la in exploatare consumurilor populaţiei vor creste de tregime necesarul de instalaţii hidro­ Ca si celelalte documente ale C o n ­
lizarea obieclivolor noi dm ramurile sistemul hidroenergetic şt de n av iga ­ la 2 miliarde k W h în 1965 la peslc energetice penlru centralele pe rî- cialisto, ceea ce corespunde intruto-
conştient acesle sacrificii penlru a tul intereselor fun dam e ntale ale |x>- gresului al IX-lea al partidului. D i­
energetico necesită elecluarea unor ţie Porţile de Fier, unul dm principa­ 4 miliarde k W h in 1970 si la mai uri interioare si o parte din echipa­
ciula ţiţeiul si gazele Jn vederea va­ porului român, cauzei socialism ului rectivele cu privire la valorificarea
lucrări ample de explorări şi cerce­ lele obiective ale planului de eleclri- mult de 7 miliarde k W h in 1975 A- mentele pentru hidrocentrala Porţi­
lorificării lor superioare ( A p l a u z e ) . şi păcii. Dezvoltarea şi înflorirea fie­ surselor energetice si electrificarea
tări geologice pentru descoperirea ficare, pc care il conslruim în colabo­ ceasla înseamnă că numai producţia le de Fier. Producţia de echipament
Extracţia de cărbuni va cunoaşte cărui stat socialist egal în drepturi, larii in perioada 196b— 1975 au c o n ­
rezervelor, studii şi lucrări laborioase rare cu vecinii noştri iugoslavi. C e n ­ de energie electrică penlru con su ­ pentru cenlrale hidroelectrice tre­
in următorii 10 ani o creştere în­ suveran şi independent, fiecărei n a ­ stituit obiectul unor ample dezbateri
de proiectare, o perioadă mai în­ trala eleclrică de a id va dvea o p u ­ mul populaţiei va depăşi in 1970 dc buie să crească in perioada 1966—
semnată, cxploalhidu-se în mai mare ţiuni socialiste, asigu ră întărirea u n i­ in organizaţiile de partid, în adunări
delungată pentru executarea lucrări­ tere instalată pe partea românească circa 2 ori, si în 1975 de circa 3,5 t975 de 6-7 ori faţă de perioada
măsură importantele rezerve cu ­ tăţii şi coezăiimi ţărilor socialiste, ale oamenilor muncii. Exprim îndu-si
lor şi penlru fabricarea si instalarea de peste 1 000 M w s¡ va realiza o ori întreaga producţie dc energic c- J 95b— ¡965
noscute. Producţia brută totală de ceea ce are n puternică ¡n rm rire adeziunea fală de politica partidului
utilajelor si echipamentelor. In ace­ cărbuni va creste de 1,7— 1,0 ori pină producţie anuală de peste 5 miliarde Icclrică a ţării din 1950. Tim pul îndelungat pe core ¡1 com ­ de ridicare economică a tării, fala
laşi timp. ramurile economiei naţio­ k W h Se lucrează impreună cu Iova portă însuşirea in fabricaţie a agre­ asupra mei*sului înainte al om enirii
în 1070 si «ie peste 3 ori pînă în In perioada 1966— 1970 se urmă­ spre socialism (V ii a p l a u ze ) . de sarcinile stabilite de partid pen­
nale care deservesc cu materiale, uti­ 1975, faţă de nivelul anului 1965. In răşîi bulgari la elaborarea studiilor şl reşte o îmbunătăţire a alimentării gatelor penlru centralele termoelec­ lru dezvoltarea bazei energetice, oa­
laje si echipamente sectoarele ener- Valea Jiului, producţia de huilă se va proiectelor penlru construirea unei populaţiei cu combustibili si ener­ trice face necesar să se întocmeas­ Relaţiile dc lip nou. dc colaborare menii muncii au făcut, totodată, un
gelice trebuie dezvoltate si aduse în dubla. In Oltenia, unde se alia a- hidrocentrale pe Dunăre In zona Is ­ gie termică penlru încălzit $i folo­ că din vreme studii lehnico-ccono- frăţească, slalornicile între ţările so- mare număr de propuneri valoroase
situaţia de a puica satisface neceyi- laz mice aprofundate penlru proiectarea cialisle aduc o contribuţie importan-
proape 90 la sută din rezervele in­ sinţe casnice. Dezvoltarea încălzirii penlru completarea si înfăptuirea lor.
tăţile romurilor energetice, in cele Prom ovlndu se In continuare linia agregatelor ce urmează să lie asi­ 1.1 la progresul economic şi tehnico-
dustriale de lignit cunoscute pina urbano se va baza în primul rînd pe A cesle propuneri, rod al Experien­
mai bune condiţii calitative şi cu o de a concentra producţia In unilătl milate în ţară. Prin calitatea execu­ şliinţific al fiecăreia dinlre aceste
acum, extracţia de cărbune va creşte extinderea term oficării; vor fi ra­ ţei şi compclcnleî muncitorilor, in­
ridicată eficacitate economică. mari, mâi avantajoase din punct de ţiei şi parametrii lor tehnici în e x ­ ţâri. la dezvoltarea sistemului mon­
de aproape 17 ori, de la circa .1,3 cordate la reţelele termice de distri­ ginerilor, tehnicienilor, oamenilor dc
Planul de 10 ani pentru perioada milioane lone în prezent pină la a- vedere economic, In perioada 19GG— buţie publică aproape 95 la sută din ploatare, aceste produse vor Irebui dial socialist în ansamblu, la creşte­ Ştiinţă au pus în evidenţă noi fezerve
1066— 1075 reprezintă o nouă si im­ proximativ 22 milioane lone în 1975, 1975 se vor construi centrale termo­ apartamentele noi prevăzule a fi să se situeze la nivelul tehnicii m on­ rea prestigiului socialismului si a Si posibilităţi penlru creşterea si per­
portantă elapâ în dezvoltarea bazei din care jumătate in cariere. electrice puternice dotate cu a gre ga ­ construite în omi 19G6— 1970. pre­ diale. influentei sale asupra vieţii politice fecţionarea producţiei energetice Ele
energetice si electrificarea tării. EI O caracteristică importantă a pla­ te de puleri mari unitare, de 200 st cum si o mare parte din locuinţele Consumatorii de energie au datoria internaţionale; ele constituie un pu­ silit examinate cu alenlie dc orga ­
continuă linia generală a partidului nului de J0 ani este intensificarea 300 M w fiecare, la nivelul tehnicii construite pină acum. 6ă reducă in continuare consumurile ternic element mobilizator in lupta nele centrale de partid si de stat in
de mobilizare a tuturor resurselor şi acliunii de valorificare a potenţialu­ m ondiale T erm ocentrala de la L u d u ş specifice de energie, ridicînd randa­ pentru eliberare naţională a popoa­ vederea aplicării lor.
posibili 15ţilor proprii penlru salisfa- se amplifică pină la 800 M w In aia mentele cu care se foloseşte energia relor din ţările coloniale, penlru apă­
lui hidroenergetic economic amena- Tovarăşi. rarea independentei şi suveranităţii Planul de 10 ani are o Importanţă
. cerea necesităţilor croseînde de ener­ ră de cenlrala electrică de terlnofi- fn diferitele ramuri ale economiei
jabil. Acesta totalizează aproximativ deosebită in procesul de «Icsfivîrsire
gie ale economici naţionale O rienta­ care Craiova. a cărei pulere linală Realizarea imporlanlclor obiective noastre naţionale. In acest fel se va naţionale a statelor recent eliberate,
24 miliarde k W h producţie anuală, pentru eliberarea socială a oamenilor a construcţiei socialiste din tora n o as­
rea dată de către partid politicii ener­ va fi de 1000 M w si care va folosi pe care Direclivcle C on gresu lu i al putea realiza reducerea consum uri­
din care circa 12 miliarde k W h re­ muncii din ţările capitaliste. tră Realizarea lui arc loc in condiţii­
getice a ţării in următorii 10 ani este drept combustibil principal lignitul, IX-lea al partidului nostru le pre­ lor specifice energetice cu cel puţin
vin cursurilor interioare de apă, iar le vicloriei depline şi definitive a s o ­
clar exprimată în proiectul de Direc­ se prevede ca In viitorii 10 ani să se văd pentru dezvoltarea energeticii 10 la sulă in medie în cincinalul împreună cu celelalte ţări socia­
restul — pârlii româneşti o potenţia­ cia lism u lu i — cucerire istorică a în ­
tive ale Congresului ol IX-lea al mai construiască o centrală de 1000 şi electrificării tării impune clorturi 1966— 1970 si încă 8— 10 la sută în liste, România, mililînd pentru apăra­
lului Dunării. Dinlre lóale sursele cla­ tregului noslru popor, consfinţită In
Partidului Com unist Român cu pri­ M w (n zona de transport economic deosebite din partea stalului si a anii 1971 — 1975. rea păcii, dezvoltă legături economice
sice de energie primară care contri­ proieclul noii Conslituţii Oglinditul
vire ia valorificarea surselor enor- o lignitului din O ltenia şi o centrală întregului popor. In primul rînd. va Si culturale cu toate statele, indife­
buie la acoperirea batantei noastre Este necesar să se dea în conti­ stadiul calilalîv superior In care se
qolicc s» electrificarea larii, care sla- de i 000 M w pe bază de huilă In a- rent de orînduirea lor socială, con­
energetice in viitorii 10 ani. cele hi­ trebui înfăptuit un important volum nuare o mai mare atenţie valorificării al IA tara noastră, noua Constiluţie
bilesle următoarele sarcini princi­ propierca zăcămintelor din V a le a J iu ­ siderând că schimburile mulldnleralc.
droelectrice vor cunoaşte cea mai im­ de investiţii. In următorul cincinal resurselor energetice secundare dm va deschide cim p larg dezvoltării o-
pale : lui Se vor realiza, de asemenea, o
portantă creştere — de peste 10 ori. se vor aloca mai mult de 52 miliar­ Industrie si folosirii tehnologiilor a- fără condiţii politice, restricţii si dis­ rinduirii socialiste, creşterii conllnue
— Intensificarea eforturilor penlru Producţia de energie hidroelectrică termocentrală nouă pe bază de p ă ­ de lei, adică aproximativ 36 la sulă vansale, care asigură consumuri mai criminări. contribuie la micşorarea în ­ o hunăslării materiale şi culturale a
descoperirea d e noi rezerve de com ­ va trebui să ajungă la aproape 2,5 cură si o serie de amplificări fn cen­ din totalul investiţiilor industriale, mici de energie. Mobilizarea pe scară poporului, afirmării multilaterale a c a ­
bustibil şi creşterea eiicienlei econo- miliarde k W h în anul 1970 şi la a- tralele termoelectrice existente. pentru dezvoltarea bazei energetice largă n resurselor secundare ener­ cordării internaţionale si la apropie­ pacităţilor creatoare ale tuturor c e ­
mice a lucrărilor de cercetare g e o ­ proxiinaliv 10 miliarde k W h în 1975. Acţiunea de producere combínala şi a electrificării. Potrivit calculelor getice este deosebii de avantajoasă rea Vn'trfc' pOpoâre. (Aplauze). tăţenilor patriei Prin prevederile sale,
logică. In acesle condiţii. în amil 1970 vor ii dc energie electrică si termică va ii estimative, în perioada 1971 — 1975 pentru economia naţională, deoarece întreaga politică externă a ţării proiectul noii Constituţii asigură dez­
— Creşterea producţiei de energie valorificate-aproximaliv 10 4a sută din .conlinuată $i dezvoltată în perioada va fi nevoie de încă aproxim ativ Investiţiile cerule de lucrările efec­ noastre arc la bază principiile respec­ voltarea continuă a naţiunii noastre,
primară, ţiniud seama de silualia re­ potenţialul hidroelectric amenajabll următoare Livrarea de energie ter­ 78 miliarde lei. Aşadar, pe întreaga tuate in acest scop sini de 4-5 ori tării suveranităţii, independenţei na­ creşterea rolului stalului socialisl cu
zervelor geologice, pentru a asigura economic, iar in 1975 măi mult dc 40 mică prin termoficare va creşte la 35 perioadă de 10 ani se vor aloca în mai mici decit acelea care ar fi ne­ ţionale, egali lăţii în drepturi, n eam es­ organizator al întregii activităţi de
în cit mai mare măsură din resurse la sulă. milioane gigacalorii in 1970 si la cir­ acest scop circa 130 miliarde lei, cesare pentru a se asigura aceleaşi tecului in treburile interne şi a v a n ­ construcţie n orînduirii socialiste D u ­
interne nevoile de energie cerute do La amenajările hidroenergelice va ca 40-45 milioane In 1975 Puterea in ­ aproape cit totalul Investiţiilor des­ canlitâli in forme de energie pri­ tajului reciproc. pă cum se arala in Raportul C o m i­
dezvoltarea in continuare a econo­ Irebui să se aibă in verlere utiliza­ stalată a unităţilor de termoficare in tinate întregii industrii în cincina­ mară. Conşlienlă de răspunderea si înda­ tetului Central, dispariţia claselor e x ­
miei naţionale. Dezvoltarea intr-un rea complexă a cursurilor de apă centralele cu combustibili clasici va lul următor. A ce sle fonduri uriaşe înfăptuirea cu succes a sarcinilor torirea fiecărei lări de a face lot ce i ploatatoare a dus la întărirea naţiu­
ritm mai accentuat a extracţiei de căr­ pentru agricultură, alimentarea cu reprezenta 25 la sută din capacitalea vor trebui utilizate cu maximă efi­ dezvoltării bazei energetice si elec­ stă în putinlă penlru apărarea păcii, nii, la cimentarea unităţii sale In
buni şi a amenajărilor hidroenerge­ apă potabilă n oraşelor si cu apă in­ nouă ce se va pune în íunchune In cientă. gospodărite cu un înalt spi­ trificării ţării cere o muncă susţi­ România socialistă desfăşoară o acti­ condiţiile dcsăvîrsirii construcţiei s o ­
tice. pentru ă continua politica de e- dustrială a marilor unităli rle produc­ centralele termoelectrice in anii 1966 rit de răspundere. nută penlru creşterea şi pregătirea vitate externă susţinută, manifestă cialiste, creste rolul stalului, se dez­
cdnotnisire o rezervelor de ti (ei şi ţie, dezvoltarea pisciculturii si alte — 1975 temeinică o cadrelor de muncitori, iniţiative în cadrul diferitelor orga ­ voltă multilateral naţiunea socialistă.
gaze — materii prime importante utilizări, Se va continua acţiunea de concen­ Punerea în funcţiune în termene­ tehnicieni, ingineri şi specialişti din nizaţii internaţionale s> sprijină acele Nu m ai in socialism se poale asigura
penlru industria chimică si utilizări trare a marilor consumatori de ener­ le stabilite a noilor capacităţi con­ manifeslarca deplină a luturor co-
Ţinind seama că rezervele de com ­ diţionează realizarea planului şi Im ­ aceste importante sectoare dc acti­ acţiuni care contribuie la îmbunătă­
tehnologice. gie termică In vecinătatea centrale­ vitate. Trebuie luate din timp toalo racleristicilor naţiunii, comunitatea
bustibili clasici devin insuficiente pune luarea de măsuri pentru îm ­ ţirea clim atului inte rn aţio n al (A -
— Extinderea valorificării resurse­ pentru a echilibra balanţa energeti­ lor republicane de termoficare, care măsurile penlru a se asigura forma­ pl a uz e) . E a se p ronunţă hotărât p en ­ reală de interese economice, o c u l­
bunătăţirea în continuare a activităţii
lor hidroenergetice ale Dunării, in că, lara noastră îşi va îndrepta efor­ va duce la economii de combustibil de construcţii si montai, îndeosebi rea cadrelor necesare construirii noi­ tru încetarea cursei Înarm ărilor, in ­ tură socialistă comună, pusă în sluj­
colaborare cu ţările riverane vecine, turile spre folosirea energiei nurlba- de circa 2,5 milioane tone com bus­ pe marile şantiere ale energeticii. lor obiective energetice si exploa­ terzicerea si distrugerea arm elo r ba tuturor cetăţenilor ce locuiesc pe
şi a cursurilor interioare de apă, in ­ re pentru producerea dc energic elec­ tibil convenţional la nivelul anului tării acestora in cele mai bune con­ nucleare. desfiinţarea blocurilor acelaşi teritoriu, unireo întregului
tr-o proporţie ridicată, prin amena­ trică şi termică In viilor, uraniul va 1970 si de circa 3 milioane tone in Este de mare însemnătate ca pc tot diţii. militare şi retragerea trupelor străi­ popor in lupta si munca penlru În făp ­
jări care, o dală cu construcţia de trebui să devină una din principalele anul 1975 Aceste economii vor con­ timpul lucrărilor să existe o sln n să N o ua etapă de dezvoltare a ener­ ne de pc teritomi! altor state, în ­ tuirea aspiraţiilor sale de bunăstare
hidrocentrale, să asigure utilizarea a- surse energetice ale ţării noastre. tribui într-o măsură importantă la e- colaborare între proiectanţi, cons­ geticii şi electrificării ţării măreşlo făptuirea dezarm ării generale, lichi­ si fericire Naţiunea, statul vor conli-
pelor penlru irigaţii in agricultură, ( A p l a u z e p u t e r n i c e ) Sarcina prevă­ chilibrarea balanţei energetice tructori si beneficiari, care să rezol­ considerabil importanţa muncii de darea răm ăşiţelor celui de-al doi-lea nua să constituie încă multă vreme
alimentări cu apă industrială $i apă Sistemul eleclroenergelic naţional ve in comun problemele ce apar pe război mondial. baza dezvoltării societăţii socialiste.
zută în planul de 10 ani de a se cercetare in aceste domenii. Oam enii
potabilă, pisclcullură şi alte folo­ va continua să lie extins si perfecţio­ parcurs şi să asigure decalajul ne­ Dezvoltarea naţiunii, întărirea statu­
da în fiincliune iii această pe­ de ştiinţă, cercetătorii sînt chemaţi în zilele noastre, alături de ţările
sinţe, nat, urmărindu-se dezvoltarea linii­ cesar între proiectare şi execuţie, c o ­ lui socialist corespund cerinţelor o-
rioadă o putere instalată de apro­ mandarea şi livrarea la timp a uti­ să se ocupe de rezolvarea probleme­ socialiste, in lupta penlru apărarea
— începerea utilizării energiei nu­ ximativ I U00 MVV în centrale cioc­ lor de transport pentru a înlesni cen­ lor legate de exim e lia, prelucrarea sl păcii, împotriva imperialismului, se bieclive ale vieţii sociale. înfăptui­
cleare pentru producerea de energie li onucleare este pe deplin realizabilă tralizarea producţiei de energie elec­ lajelor necesare din Iară si din im­ utilizarea lignitului, de extracţia ţi- ridică clasa muncitoare inlernatio- rea planului de 10 ani va aduce o con­
electrică şi termică. 5¡ justificată prin faptul că ţara noas­ trică in unităli de mare putere In port. leiuluî şi a gazelor naturale. V o r nală, tinerele state suverane, po­ tribuţie însemnată la înflorirea si p ro­
— Extinderea electrificării, conli- tră dispune de zăcăminte de uraniu următorii 10 ani. va fi exlinsă reţea­ Creşterea accentuată a producţiei Irebui Inlreprinsé cercetări ştiinţi­ poarele care luptă penlru cucerirea gresul continuu al întregii noastre s o ­
nuîndu-se politica de concentrare a SÍ prin aceea că tehnico contempo­ ua de foarte înaltă tensiune de 220 de cărbune necesită ca din timp tă fice referitoare la problemele pe care independentei naţionale, pături s o ­ cietăţi |V ii a p l a u z e ) .
puterii în centrale mari echipate cu rană permilc astăzi obţinerea de ener­ — 400 kilovolţi care va lega Intre ele se ia măsuri organizatorice alîl pen­ le pune folosirea tensiunilor foarte ciale largi din toate tarile Iu in ii. Tovarăşi.
agregate de mari puteri unitare. gie electrica de origina nucleară la un ţoale marile cenlrale electrice ale sis­ tru proiectarea minelor, cil şi pen­ înalte la liniile de transport, îm b u ­ C ursul evenimentelor internaţionale Există loate condiţiile favorabile
preţ competitiv cu cef al energiei pro­ temului cu zonele de consumuri mari, tru executarea lucrărilor de deschi­ nătăţirea nerformantelor si a calităţii eslc determinat din ce in ce mai penlru a realiza obiectivele im porlan-
— Continuarea şi intensificarea ac­ industriale şi urbane In aceşti ani se dere si pregătire a noilor capacităţi.
ţiunii generale de economisire si ra­ duse din combustibili clasici. vor construi 2800— 3000 km linii elec­ Este necesar să se acorde o aten­ echipamentelor energetice grele pen­ mult de forţele socialismului şi păcii. le prevăz.ule in planul pehtru v alori­
ţionalizare a tuturor consumurilor de In cincinalul 1066— 1970 va fi înce­ trice de 220— 400 kilovolţi si aproxi­ tru centrale, linii şi staţii C u toate acestea, cercuri agresive ficarea surselor energetice şi electri­
combustibili, energie electrică şi ter­ pută construcţia unei cenlrale elec- mativ 25 000 km linii de 110 kilovolţi ţie deosebită descinderii noilor ex­ Realizarea planului de 10 ani pune imperialiste întreţin focare de ne­ ficarea ţării A v e m astăzi o puternică
mică, prin creşterea randamentelor, tronuclcare cu o pulere de 500— 609 şi de tensiuni mai mici ; se vor dez­ ploatări la zi a lignitului din Oltenia. sarcini de marc răspundere in fala linişte în diferilele părţi ale glo b u ­ bază materială ; dispunem de variate
valorificarea jesurselor secundare e- M w electrici, echipată tu instalaţii volta treptat si moderniza reţelele re­ Proiectele vor Irebui executate în- organizaţiilor de partid, chemate să lui, întreprind provocări si atentate surse de e n e r g ie ; ne-ăm format în
nergelice şi scăderea consumurilor care sa prezinte siguranţă în funcţio­ gionale, raionale si orăşeneşti de d is­ Ir-un timp scurt, pe baza Ion nici i în a ­ atragă în această acţiune masele cele îm potriva parii şi libertăţii p opoare­ decursul anilor Un preţios fond de c a ­
specifice. nare şi economicitate maximă de in­ tribuţie. intate, aplicată la condiţiile de za­ mai largi, să desfăşoare o muncă po­ lor. Slirnesc îngrijorare si indignare dre cu bună pregătire profesională şi
că mint din ţara noastră M in e le noi
lehnică ; am acumulat o preţioasă e x ­
— Extinderea termoficării indus­ vestiţii şi exploatare. Se preconizează vor fî concepute pe principii m o d er­ litică şi organizatorică intensă si îu rîndurile poporului noslru acţiu ­
triale si urbane, valorilicîndu-se la ca o a doua tranşe de cel puţin ace­ Pentru buna funcţionare a siste­ ne cu un înalt grad de mecanizare, sistematică in rîndurile comuniştilor nile agresive ale imperialismului a- perienţă in organizarea sl conducerea
m axim um instalaţiile existente şi cele eaşi putere să intre în funcţiune în mului energetic se va construi un asigu rîn du -se cele mai bune condi­ $' alo tuturor muncitorilor, lehnieie- incrican împotriva poporului vietna­ producţiei A v e m un popor minunat,
noi ce se vor crea, prin amplasarea ultimii ani ai cincinalului 1971 — J975. nou dispecer naţional, care. prin ţii de m uncă pentru mineri. nilor si inginerilor din industria car­ mez si a altor popoare care luptă harnic si talentat, care şi-a dovedit
marilor consumatori industriali de Prin construirea acestor centrale. R o­ caracteristicile sale. va răspunde ce­ boniferă, din industria petrolului şi penlru libertatea si independenta din plin, de-a lungul anilor de con­
energie termică si electrică în jurul mânia va intra in rîndul ţărilor care lor mai exigen!«.1 cerinţe ale tehnicii U n rol deosebit de important în dc pc şantierele planului de electri­ lurii lor. C onsidcrind că este dreptul strucţie socialistă, capacitatea de a
centralelor de termoiicare. utilizează pe scară largă energia nu­ contemporane. înfăptuirea exemplară a sarcinilor ficare. a constructorilor şi montorilor slînt al fiecărui popor de a-şi holâri rezolva cu succes problemele com ple­
xe ale făuririi noii orinduiri. A v e m
singur soarta, poporul nostru işi e x ­
— A sigurarea unui nivel tehnic ri­ cleară în scopuri paşnice. ( A p l a u z e A gricultura devine un consumator dezvoltării bazei energetice si elec­ de cenlrale şi relele electrice, a ce­ primă solidaritatea şi sprijinul de­ un conducător încercat — Partidul
lor care produc echipament si utilaj
dicat in exploatarea instalaţiilor ener­ p r e l u n g it e ) . lot mai important de energie elec­ trificării tării revine M inisterului M i ­ energetic — care. toii la un loc, for­ plin faţă de lupta eroică a poporului Com unist Român, care înarmat cil î n ­
getice ; pregătirea cadrelor de m u n ­ trică. Num ai irigarea suprafeţei de nelor si Energiei Electrice, precum si mează un pulernic detaşament în ac- vietnamez, condam nă cu holărire ac­ văţătura marxist-leninislă. îsi în d e ­
citori. tehnicieni si ingineri cu inaltă Tovarăşi, circa 400 000 ha. prevăzută penlru altor organizaţii economic«» cenlrale, liunea dc dezvoltare a bazei ener­ ţiunile agresive ale Statelor Unite plineşte cu cinste înalta sa misiune
calificare. anii 1066— 1970 va necesita un con­ care au datoria de a-şi mobiliza în ale Americii în Vielnam şi în Repu­ istorică de călăuză a poporului pe
Directivele C ongresului al IX-lea at acest scop toate forţele, întreaga lor getice a ţării. M u n ca plină de abne­
— Dezvoltarea în continuare a in­ sum de circa 500 milioane k W h pc blica Dominicană. Prin acliunca unită
partidului cu privire Ia planul de 10 capacitate tehnică şi organizatorică. gaţie a comuniştilor, pregătirea pro­ drumul socialism ului şi com unism u-
dustriei constructoare de maşini Şi an Va trebui extinsă acţiunea de a larilor socialiste, a partidelor c o ­
ani prevăd un puternic ovini al elec­ 1*,: ( A p l a u z e î n d e l u n g a t e ) .
a industriei electrotehnice penlru sa ­ Pentru a produce în tară energia fesională în continuă perfecţionare,
trificării tării, creşlerea simţitoare a ţnlroducere á energiei cleclrico in munisto s» muncitoreşti, a tuturor for­
tisfacerea într-o mai mare măsură si electrică de origină nucleară este înalta conşliinciozilate. exemplul lor Ţoale accslca ne îndreptăţesc con­
producţiei de energie electrică. acele procese de producţie agricolă ţelor păcii şi progresului, pot ii stă­
la un înalt nivel tehnic a necesităţi­ personal însufleţesc şi mobilizează vingerea că, la capătul unui deceniu
Pentru a se putea asigura p ro ­ necesar să se ccntinue lucrările (teo­
lor de aparataj electric, utilaje si «- ducţia stabi'litâ — de 32— 34 m i­ în care elecli ificarea Doale duce. in logice spre a determina noi rezerve colectivele in mijlocul cărora m u n ­ vilite podele imperialismului, poale de eforturi si muncă rodnică, preve­
gregate penlru producerea si uliliza- liarde Ic W fi in 1970 şi 55— 60 mod economic, la ridicarea produc­ cesc la îndeulinirea imporlanlclor o- fi apărată pacea în lume. derile planului pe care-l dezbatem
rea energiei. m iliarde k W h în 1975 — se va ţiei si a calilălii ei. la îmbunătăţirea de minereu de uraniu în volum su ­ biective ale planului dc 10 ani. Prin O condiţie fundamentală a viclo- acum vor deveni realitate. Energia
Realizarea sarcinilor planului de instala in centralele electrice o pu­ condiţiilor de muncă si reducerea ficient pentru perspectivă. De ase­ riei cauzei păcii si socialismului o cărbunelui şi a apelor, marea forţă a
menea, vor trebui rezolvate proble­ întreaga lor activitate, organizaţiile
10 ani va determina importante lere nouă de aproximativ 4.000 M w în prelului dc cost. dc partid din toate compartimentele constituie unitatea mişcării comuniste atomului s‘> a electricităţii vor spori
mele complexe ridicole de folosirea
schimbări în structura balanţei ener­ Creşlerea producţiei de energie e- si muncitoreşti inlernalionale. unita­
perioada 1966— 1970 s< dc aproximativ energeticii si electrificării vor trebui simţitor vigoarea economici noastre
getice a ţării. Asllel, aportul cărbu­ 6000 M w în anii 1971 — 1975, Pulereu leclricâ si dezvoltarea reţelelor rle encrqici nucleare ca i punerea la tea ţărilor socialiste (V ii a p l a u z e )
punct a tehnologiei de preparare a să ridice la un nivel mai înalt rolul In plin avlnt, vor face mai produc­
nilor, al energiei apelor si al ener­ nou insialală în centralele electrice transport si distribuţie constituie lor dc conducător si organizator al D u p ă cum arată tovarăşul N icolac tivă munca In uzine şi în laboratoare,
minereurilor şi combustibilului pen­
giei nucleare în acoperirea necesi­ în următorii 10 ani va (i de 4 ori mai baza penlru accelerarea procesului maselor largi de oameni ai muncii C e a u şe sn i in Raportul de activitate vor mări rodnicia ogoarelor, vor a d u ­
lru centrale, alegerea tipurilor de
tăţilor de energie va creste simţilor de electrificare a satelor. In cinci­ al Com itetului Central, esenţial pen­
mare decit puterea instalată în 10 ani in lupta pentru realizarea liniei p o­ ce bunăslare si un grad mai ridicat
în anii următori. El va reprezenta în nalul 1966— 1970 se vor cloci rifica reactoare, amplasarea centralelor tru realizarea şi întărirea acestei u-
anteriori (1956— 1965). (Aplauze). litice a partidului ( A p l a u z e p u t e r ­ de confort în viaţa fiecărui locuitor
si altele. Este nevoie să lie pregă­
1975 aproape 28 la sută, (aţă de apro­ Programul de construcţii de cenlra­ Încă cel puţin 5.000 sate. ceea ce va nice). nităţi este aplicarea consecventă a al ţării noastre, (Aplauze).
ximativ I I la sulă, cît revine în pre­ le electrice în următorii 10 ani va cu ­ crea condi ţii ca acţiunea de electri­ tite din timp cadrele necesare si n orm elor dc bază ale relaţiilor di-nlrc însemnatele succese oblm ule pină
zent cărbunilor si energiei hidroelec­ prinde în principal următoarele obiec­ ficare să fie practic încheiată în anii asigurate condiţiile organizatorice Tovarăşi, partide — respectul şi sti.ma reci­ acum. sub conducerea partidului,
trice. In acelaşi timp, va scădea pon­ tive : 1972— 1973. ( A p l a u z e p u t e r n ic e ) . In penlru conslruirea centralelor nu­ Transpunerea în viată a măreţe­ procă. egalitatea în drepturi, inde­
constiluie pentru poporul noslru un
derea hidrocarburilor — ţiţei, gaze In J9G6 se vor da în funcţiune cen­ întreaga ţară, gospodăriile ţărăneşti cleare. lor planuri de dezvoltare viitoare a pendenţa. neamestecul în treburile pulernic imbold de a munci cu în ­
asociate pelrodifere şi gaz metan trala hidroelectrică „C heorghe Ghcor- vor putea beneficia astfel de marile îndeplinirea în condiţii economice ţării, elaborate de C ongresul nostru, interne ale altor partide şi discuta­ flăcărare şi avînt penlru înfăptuirea
Aceste preţioase resurse, ale căror ghiu -D e j“ de pe A rgeş de 220 M w , avantaje pe care le oferă electricita­ cî| mai avantaioase a planului rle va contribui la creşlerea puterii eco­ rea intre partide in spirit tovărăşesc tuturor sarcinilor marele trasate de
rezerve sînt limitate, sini necesare precum şi centralele hidroelectrice tea. dezvoltare a energeticii cere ca in­ nomice a tării, la ridicarea prestigiu­ a problem elor de interes comun. Congresul ăl IX -lea al Partidului C o ­
spre a asigura pe o perioadă cît mai „Vaduri" si „Bacău' M l de pe rîul Dezvoltarea producţiei de energie dustria noastră constructoare de lui său polilic internaţional. Folosind ( A p l a u z e p u t e r n i c e ) Fiind con vin s munist Român, pehtru înflorirea coh-
îndelungată de timp materia primă Bistriţa — cu aproximativ 100 M w eleclrică în ritmul prevăzut in pla­ maşini energetice si industria intens posibilităţile de care dispune că ceea ee uneşte partidele co­ finuă. penlru progresul si prosperita­
penlru industria chimică si alimen­ putere instalată. In anii 1967— 1968 nul de 10 ani se va reflecta poziliv electrotehnică să se dezvolte ast­ pentru ridicarea forţelor sale de pro­ muniste şi muncitoreşti este infinit tea scumpei noastre patrii — R o m â ­
tarea proceselor tehnologice de bază vor fi puse în funcţiune alto cenlrale In viata oamenilor muncii, va con­ fel incît o parte însemnată din ducţie, ţara noastră îşi dezvoltă con­ mai pulernic decit deosebirile de nia socialism ului victorios. ( P u t e r ­
în industria siderurgică, a sliclei şi pe riul A rg e ş In anii 1971 — 1975 se tribui la ridicarea nivelului lor de nevoile de utilaje să lie acoperită tinuu legăturile sale de colaborare vederi existente, partidul nostru con­ n i ce ovalii. A s i s t e n ţ a . In picioare,
a ceramicei. ver realiza noi centrale hidroelectrice trai. Ea va înlesni folosirea tot mal din producţia internă la nivelul teh­ multilaterală — economică, politică, sideră drept cea mai înaltă îndatorire a p l a u d ă î n d e l u n g )
Partidul şi stalul nostru socolesc pe rîurile Lotru, Sebeş, Someş, Şiret largă a aparatelor clectrocasnice. care nicii avansate. In următorii )0 am culturală — cu larde membre ale inlernaţionalislă a sa de a milita ne- T r z ţ z ş e u Partidul C om u n ist R o -
imperios necesar ca în perioada ur­ Si OII. La toate aceste lucrări, ca si vor reduce si uşura munca în go s­ Industria extractivă dc cărbuni va C.A.C.R, cu lóale ţările socialiste, obîsit pentru întărirea unităţii miş­ nv‘ n ! (17)*:'* p u t e r n i c e , Î n d e l u n g a t e ) .
mătoare să se accentueze dezvoltarea la hidrocentrala de pe Argeş, se vor podării, permilind ca o mai măre trebui sa fie dotată eu utilaje cu un devenind asllel un factor lot mai ac­ cării comuniste mondiale şi a coe­ T răiască şi înflorească R e p u b lica
celorlalte resurse de energie pri­ aplica principiile moderne de concen­ parte a timpului să fie folosită pen­ grad mai mare de complexitate pen­ tiv al creşterii forţei si coeziunii sis­ ziunii ţărilor socialiste, sub steagul Socialistă R o m â n ia (O v a l ii , urale).