Page 81 - 1965-07
P. 81
Dramul socialismului Tttg: o
Nr. 3ZM
CONGRESUL AL IX-LEA AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN
HlimillllMI ■ I IIM I IBHm— BI^MBIMW TUn— lW ffyfl^W b— — oBTTW Tînm Tffllim tllll l i lU ITBlîgi m — — ^ 1 —
Raportul Comisiei Centrale de Revizie Discuţii la raportul
Comitetului Central
Raportor tovarăşul Constantin Pîrvulescu al Partidului Comunist Român
şi Ia raportul
Tovarăşi, Raporfâm Congresului cS activita rrescut numărul activiştilor nesala- şi alte sectoare, cazuri eînd propu
tea financiară şi gospodărească s-a riali, care participă la munca orga nerile oamenilor muncii erau igno Comisiei C entrale de Revizie
C u neţărmuriţi satisfacţie si deose desfăşurat in deplină concordanlă cu nizatorică, de propagandă şi la alic rate, unele încălcări ale disciplinei
bita mîndrie, am luni cu tolii cunoş prevederile statutare şi cu hotâririle activilăti de partid. socialiste, manifestări de birocratism,
tinţa do Raportul Comitetului Central, Comitetului Central privind acest do A n de an au crescut fondurile din iăcindu-se propuneri preţioase pen
prezentat do tovarăşul Nicolac meniu de aclivitale. In întreaqa pe bugetul partidului pentru pregătirea tru îndreptarea situaţiilor deficiente.
Ceauşescu şi de celelalte documente rioadă ce a urmat C ongresului al şi perfecţionarea cadrelor cheltuie Atenţia deosebită pe care o acordă
supuşi* dezbaterii Congresului. C u V lll-lca (al Ill-lej»), buqetelc anuale ale lile elective reprezintă 130 la sută Comitetul Central acestei importante
prinsul lor exprima orientarea liniei partidului au asigurat mijloacele ma în anul 1964 iată de 1960. munci constituie o înaltă pildă pen
generate a partidului si faptul c«! o) teriale şi fondurile băneşti necesare In această perioadă aproximativ tru toii activiştii si loate organele Cuvintarea tovarăşului
i$l îndeplineşte cu competent*» rolul bunei funcţionări a organelor si or 3 000 tovarăşi, din care 500 U.T.C.-işII, de partid şi de stat.
sau istoric de organizator şi condu ganizaţiilor de parlid, desfăşurării u* au absolvit cursurile de zi şl fără In urma verificărilor făcute, pre
cător al întregului popor. D ocum en nci rodnice activităţi politice şi or frccvenlă la Şcoala Superioară de cum şî pe baza analizei actelor şl
tele prezintă un bilanţ strălucit al ganizatorice, acţiunii sistematice de Partid „Ştefan Cheorghiu*'. O Intensă documentelor existente la Comitetul
transformărilor revoluţionare care au pregătire şi perfecţionare a cadrelor, muncă pentru pregălirea şi perfec Central. Com isia de Revizie a Parti Nicolae A&achi
schimbat radical lata larii, al marilor dezvoltării muncii de propagandă şi ţionarea cadrelor s-a desfăşurat îi» dului a tras concluzia că munca cu
realizări ohtinulc de poporul român a presei de partid. regiuni. Şcolile de 1 an au fost ab scrisorile s-a îmbunătăţit continuu,
in dezvoltarea economică şi social- solvite de aproape 8 500 tovarăşi, din
Datorit«! creşlerii in continuare a urmărînrlu-se aplicarea holărîrilor şi
cnlturală a patriei noastre socialiste. conştiinţei şi disciplinei de partid, care 2.500 U.T.C.-işli, cursurile de Directivelor Secretariatului.
Fie scot în evidentă autoritatea şi 3— 6 luni de aproxim aliv 8.200 tova
majoritaloa covirşitoare a membrilor Cele mai bune rezultate au fost ob
prestigiul de care partidul se bucură răşi, universităţile serale de marxism-
şi candidaţilor de parlid îşi achită ţinute de comitetele regionale de
Iu rirnlul maselor largi, legătura sa leninism au dat 7 500 absolvenţi şi
cu regularitate cotizaţia. Din datele partid Bacău. Crişano, M u rc ş-A u lo - Doresc ca In primul rlnd să-ml ex (ea muncii. Aceasta a făcui posibil ca tone otel, 12.900 tone laminate fini
indisolubilă cu clasa muncitoare, ţă aproape 5 000 de tovarăşi au absol
centralizate )a Comitetul Central re nomâ Maghiaro, de comitetele raio prim sentimentul de profundă recu numai Intre anii 1960-1965, producţia te şi alto produse în valoare totală
rănimea. intelectualitatea, rn oamenii vit şcolile de economie concretă. noştinţei şi fericire pentru minunatul
zultă că numărul membrilor si can nale do partid Craiova, Făget şi al (Io tontă )«i combinai să crească dc 2 dc aproape 44 milioane lei.
muncii de toate naţionalităţile rare. e- In regiuni şi raioane au fost în prilej ce mi s a ofeiit de a participa
didaţilor de partid care şi-au achitat tele. Pe lingă rezultatele pozitive ob ori. cea de oţel de peste 3 ori. iar Siderurgiştii Imncdoreni, alături de
liberati pentru totdeauna de orice ex şiruiţi prin cursuri de o lună peste la Congresul al IX -le a nl l’.CR. —
cu regularitate cotizaţia a crescut de ţinute, la unele organe locale s-au de iamimilc finite mai mult de 10 ori ceilalţi o.imeni ai muncii din patria
ploatare şi asuprire, s-au unit în ju la 96 la sulă la C ongresul al V III- 20.000 secretari ai organizaţiilor de eveniment dc o importanţă istorică lată de anul Î959. In anul 1965, ulti noastră, au primit cu deosebit entu
rul partidului, rerunoscind în el pe bază din cooperativele agricole do manifestat şi lipsuri în această m u n deosebită In viata partidului şi po mul an al şescnalului, Combinatul si
lea (al lll-leal, la 99.-12 la sulă în că. Astfel, în 1964 Comitetul regio ziasm şi bucurie proiectele de D i
conducătorul lor încercat şi înlcîopi. producţie, gospodăriile agricole de porului nostru. derurgic Hunedoara va produce peste
prezent. nal de parlid Iaşi si Comitetul oră rective alo Congresului privind dez
Pe baza analizei ştiinţifice şi rea Ziarele şi publicaţiile tipărite de stat şi staţiunile de maşini şi trac şenesc de partid Bucureşti au rezol Consliilăm cu satisfacţie şi mîndrie 61 la sulă din producţia de fontă, mai voltarea României socialisto In eta
liste, caracteristică a documentelor toare. că succesele imporUmle ob|inulc de mult dc 67 la sulă din producţia dc pa viitoare In frunte ru comuniştii,
Editura ..Srînteia'* s-au difuzat în a- vat în termen numai 65 la sulă din
noastre de partid, raportul Comitetu Pcnlru asigurarea desfăşurării nor poporul nostru in această perioadă, otel şi 56 la sută din producţia do ci au dezbătut cu multă răspundere
nul 1964 în 5«:i milioane exemplare, scrisorile primite, linele comitete re
lui Central precizează obiectivele male a activităţii rle partid, Comite cil şi programul dc viilor al dezvol laminate a întregii ţări aceste importante documente. La H u
fală de 509 milioane în 1900, din a- gionale, raionale si orăşeneşti de
principale ale viitoarei etape de dez cesloa, tirajul ziarului ..Scinteia*' re lui Central a alocat în anii |96(F— parlid nu au analizat semestrial, pre tării României socialiste, prezentate Cu un singur agregat — furnalul nedoara. producţia va Irebni să creas
voltare a tării, aplicînd creator în v ă prezintă 335 milioane in 196*1. fală 1964 fonduri pentru construirea unor cum prevede Iîntărirea Secretariatu in Raportul Comitetului Central, slut (Io 1 00(1 m c. — realizăm in prezent că in următorii cinci ani n i .300 mii
ţătura marxisl-leninistă la condiţiile sedii noi )a reşedinţele de raioane o continuare firească şi neabătută a mimai in 20 dc* zile întreaga produc tone fontă, aproape 600 000 tone de
de 263 milioane în 1060. In urma spo lui Comitetului Central, modul cum
si realităţile noastre actuale. Succe ririi tirajelor şi a altor masuri luate, sau amenajarea altora, cxeculindu-sc se rezolvă scrisorile. An lost şi ca politicii partidului nostru comunist de ţie de fontă a Hunedoarei din «inul otel şi aproape 500 DUO tone dc lami
sele istorice dobîndile fie la C o n g r e lucrări de bună calitate. dezvoltare armonions«! şi echilibrată 1938. nate. Semnificativ este faplul că nu
beneficiile realizate de Editura „Sein- zuri — spre exemplu la Comitelui a întregii economii, un model de a-
sul al V M I-le a (a ) lll-lca) al partidului Bugetul partidului prevede an de La şcoala producţiei din combinat, mai sporul producţiei dc «tot la com
teia" au crescut în perioada 1900— regional Ploieşti — cind audientele plicare in mod creator a învăţăturii
sînt o chezăşie a înfăptuirilor ce vor an fondurile necesare pentru dez- o dat«! cil darea in exploatare a a- binatul noslru piuă in 1970 repre
1004 cu 23,5 la sulă. existind posibi programate an fost neiuslilical ainî- marxisl-leninistc la condiţiile ţârii
face să crească şi mal mult puterea lităţi pentru îmbunătăţirea în conti vottarea activităţii Uniunii Tinerelu nale. La unele instituţii d<» stat, or greoaielor şi utilajelor, au crescut oa zintă întreaga producţie dc otel u ţă
economică a tării, nivelul de trai ma lui Comunist şi a altor organizaţii. noastre. menii. Iii slăpincsc mai bine proce rii din anul 1950
nuare a activităţii ci financiare. ganizaţii de masă şi obşteşti s-au ma
terial şi spiritual al oamenilor muncii. Conducerea organizaţiei de tineret nifestat cazuri de formalism, tărăgă In cadru) general ol dezvoltării sele tehnologice moderne de fabrica A m reţinu! din raportul prezentat
In ceea ce priveşte Dresa locală, producţiei mijloacelor de producţie,
Proiectul de Statut reflectă stadiul trebuie subliniat faplul îmbucurător a depus in ultimii ani o muncă per nare in rerrelnrea şi rezolvarea ce o alontic deosebită s-a acordat creş ţie a metalului, st* inlrcc lără înce de tovarăşul Nicolae Ce«iuşescu, sar
actual de dezvoltare a partidului, severentă pentru îmbunătăţirea evi rerilor ce sini de competenţa lor şi tare in lupta pentru produse din ce cina de mare răspundere ce slo In
că, fată de anul 1960, cinci numai zia lerii producţiei dc metal Combinatul
creşterea sa politică şi organizatorică, dentei, pentru lămurirea membrilor deficienţe in organizarea audien In ce mai multe si de calitate supe l«da noastră, de a spori înlr-un ritin
rul „Sleagul roşu" din regiunea Bucu siderurgic Hunedoara, unitate de ba
profundul democratism si spiritul in asupra obligaţiei lor statutare de a ţelor. rioară. Potrivii indicaţiei conducerii mai suslinut producţia de oţeluri a-
roşii îşi acoperea cheltuielile din ve ză a industriei noastre siderurgice, a
ternaţionalismului consecvent ce-l nituri proprii, în anul 1964 majori plăti la timn cotizaţia, in anul 1964 Consideram necesar ca presa cen înregistrat in aceşti ani importante partidului, ne-ain îndreptai alentia linie, astfel ca in anul 1970 să reali
caracterizează întreaqa activitate. sumele încasate din cotizaţii sporind spre creşterea do oameni calificaţi, zăm în combinat o producţie de ote
tatea ziarelor regionale n-au mai a- trală si locală să acorde o atenţie creşteri ale capacităţilor de p ro du c luri alinle do 2,8 ori mai mare dectt
H olărirea ca partidul nostru să (ii aproape 80 la sulă fală de anul rapiibili să exploateze şi să Ini retină
pclat la subvenţii de la bugetul parti sporită temeiniciei şi operativităţii ţie, cu un înalt nivel de tehnicitate.
poarte denumirea de Partidul C o m u I96U. tehnica modernă eu c«ire este înzes in acest an Pentru realizarea acestui
dului. S-au croat condiţii favorabile cu care se rezolvă scrisorile oameni Fosta uzină de fier a l lunodourci, salt calitativ, pe care va trebui să-l
nist Român, corespunde profundelor ca, începînd din 1965. oresa locală lor muncii. dotată cu utileii rudimentar, care in trat combimilul noslru
transformări ce au avut loc în pa In etapa actuală, clnd In faţa side obţinem in perioada următoare, încă
în ansamblu să-şi acopere cheltuielile Tovarăşi, Sinlem convinşi că, aplicînd întoc anul 1938 producea 378 tone de din acest an au fosl luate măsuri de
tria noastră, exprimă pe deplin con rurgiei româneşti se pun sarcini im
din venituri proprii. mai hotărîrile şi indicaţiile conduce otel electric, a ajuns astăzi un reconstrucţie şi modernizare ¡\ unor
ţinutul activităţii sale şi telul către Oam enii muncii, ca adevăraţi slă puternic şi modern combinat sirle portante, Iertate dc construcţia n ou
care ne călăuzeşte — construcţia Cu toate că difuzarea presei S-a nini ai tării, se preocupă tot mai rii partidului, organele de partid şi lui centru siderurgic de )<i Galaţi, co importante sectoare de producţie.
îmbunătăţii, trebuie spus că în acest rle st.it vor perfecţiona in continua rurgic care va produce în 1965 mai lectivul noslru şi-a propus să inten In acelaşi ling», rlin documentele)
societăţii comuniste. intens de treburile obşteşti, de pro mult do L2 milioane tone fontă şi a-
domeniu mai sini lipsuri serioase, re munca lor în rezolvorea sesiză sifice activitatea dc pregătire <i ca prezentate Congresului spre dezbate
Imaginea luminoasă a înfloririi pa blemele statului, aduc*îndu«şi contri proape 2.3 milioane tone o|el A c e s
care lac ca o parte din ziare să a- rilor şi cererilor, in analiza propune drelor. care să ( O i i l n h u i e in mod d i re, s au desprins sarcini deosebit de
triei. conturată atlt de pregnant rlc buţia din ce în ce inai activ la rezol te date demonstrează pe deplin grija
junqă cu întirzicre în localităţile mai rilor si sugestiilor oamenilor muncii, rect la punerea in funcţiune a noilor importante pentru oamenii rmmcii din
documentele Conqresului, este între varea acestora. Angajamentele, pro şi alentia deosebită acordată dc
indepărlale, şi mai ales la sate. C o n valoriiîrinr! cu toată grija sprijinul cap«icilă(i industria siderurgică, privind imbu-
gită de proiectul noii Constituţii, pe punerile si sesizările care lormcază Partid acestui centru siderurgic, o
siderăm că organele rare se ocupă deosebit rle preţios ce se acordă pc nălătirea calitălii otelului şi îm bo gă
care poporul nostru a denuinit-o po obiectul a sule de mii de scrisori şi cărui perspectivă şi direcţie de dez Grija partidului şi stalului noslru
cu difuzarea presei trebuie să ia se această calc «ictiviiălii lor. ţirea g«iniei sortimentale.
bună dreptate Constituţia socialism u audiente prin care oamenii se adre voltare au fost stabilite Încă din a fost simţită din plin nu numai in
rioase şi grabnice măsuri pentru in- ce priveşte dezvoltarea combinatului, Un sprijin prelins, putem primi din
lui victorios. sează Comitetului Central conlirină 1945. la Conferinţa National,! a Parti
lă!urarea acestor deficiente. Tovarăşi, ci şi in celelalte domenii do activi partea institutelor dc corectori şi de
însufleţirea cu care oamenii m un si ele acest lucru. dului Comunist Român, aşa cum de
Alentia acordată de Comitetul C e n tate Realmente putem vor Iii a nim Invălăm lnt superior, a oamenilor de
cii de pe întreq cuprinsul patriei au Scrisorile sosite Ia Comitetul C e n Astăzi partidul noslru reprezintă o fapt a fost menţionat in Raport
tral gospodăririi fondurilor şi bunu Creşterea producţiei specifice dc o- despre un oraş non şi modern Ja H u şliinlă care pot să colaboreze mal e-
întîmpinat C ongresul exprimă adîn- trai rellectă satislaclia şi acordul lor forţt*! de neînvins, unit mai puter
rilor partidului, munco sistematica de tcl pc fiecare locuitor de la 22.2 kg nedoara, cu o populaţie de peste iicient cu colectivul nostru şi in mod
ca lor convingere că politica parti cioplin fată do polilica de industria nic ca oricind in jurul Încercatei sale
îndrumare şi control au dus la întă în 1944, la circa 175 kg Iu 1965, ci 62.000 locuitori, pentru care numai in deosebir mai operativ, in aşa fel, ca
dului este expresia fidelă a interese lizare socialistă a tării, laţă de dez conduceri. Exprimind (pudurile şi nă împreună să realizăm tnlr-un timp
rirea continuă a disciplinei financiare fră care sintetizează dezvollarea in primii rinei ani ai şescnalului s-au
lor poporului român, relevă hotărî- voltarea multilaterală şi intensivă a zuinţele cele mai nobile ale oam eni scurt sarcinile majore puse In fata
şi a regimului de economii. La aceas dustriei siderurgice româneşti in a- construit din fondurile centralizate
rca lor de a-st consacra ţoale lorlele, agriculturii socialiste şi ridicarea per lor muncii, lucrările Congresului al siderurgişiilor do conducerea noastră
ta a contribuit in măsură însemnată ccşti ani, a fost realizată in princi ale stalului aproape 5.000 de aparta
întreaga lor capacitate creatoare, manentă a nivelului do trai al color IX-lea (al IV-lea) al Paritcltilui C o m u dc partid şi de stat C u ajutorul M i
grija sporită manifestată de comiio- pal prin dezvoltarea Combinatului s i mente noi, confortabile, spatii emner-
pentru deplina ei aplicare în viată. re muncesc. Ele exprimă adeziunea nist Român sînt urmările cu profund einle, o casă de cultură. i«ir in pre nisterului Industriei Metalurgice va
lele de parlid regionale şi raionale, pentru politica externă a statului nos interes si încredere dc milioanele de derurgic Hunedoara
de conducerile instituţiilor de parlid zent se află in construcţie un m o Irebni să rezolvam problemele de a n
Tovarăşi, tru. politică înţeleaptă, pentru clari muncitori, ţărani şi intelectuali de pc Num ai în anii şescnalului volumul samblu privind corelarea rapacităţii
şi de lucrâloril din sectorul go spo dern complex spitalicesc Imaginea
tatea şi principialitatea poziţiei parti întreg cuprinsul ţării. de investiţii acordai pentru dezvol
Com isia Centrală de Revizie a des dăresc. dului in problemele mişcării com u tarea acestui centru siderurgic se ri Hunedoarei de aslăz.i ne apare şi mai de producţie din sectorul oţelării cu
făşurat o activitate continuă pentru Activilnlea partidului noslru a niste Ş» muncitoreşti internaţionale. Istoricele Hotăriri ale C o n gre su dică la imporlanla sumă de 4,55 m i clar«! dacă ţinem seama dc faptul că sectorul l.iminoare. precum si a
îndeplinirea sarcinilor sale statuta crescut în măsură considerabil«! In lui vor da un nou şi pulcrnic avînt liarde lei. Jn aceasl,! perioadă la numai numărul (‘Iovilor care frec capacităţilor de producţie a oteluri
Prinlr-un număr marc de scrisori, muncii creatoare a întregului popor ventează diferite şcoli este acum de lor dc calitate superioară cu posibili
re. C om isia a controlat regulat m o toate domeniile conslrucliel socia Combinatul siderurgic Hunedoara au
mii de muncitori, ţărani, intelectuali in lupta pentru realizarea perspecti tăţile de prelucrare a acestor oţeluri.
liste. A sporit numărul membrilor şi intrat in producţie furnalul nr. 7 de aproape 2 ori mai mare decit întrea
dul de realizare a venilurilor parti s-au angajat să facă noi eforturi la velor luminoase de desăvirşire a con Pentru o mai bun«! planificare şl
candidaţilor de partid, şi în mod co 1.000 m.e., 5 cuptoare M artin dc 400 ga populaţie a oraşului din anul
dului. de utilizare a fondurilor alo locul lor de muncă pentru îndeplini strucţiei socialiste în tara noastră, organizare a producţiei de laminate
respunzător a crescut numărul orga- rea şi depăşirea sarcinilor de plan la tone pentru fiecare şarjă capacitate, 1938 Pentru sprijinul acordat doz-
cate pentru acoperirea cheltuielilor niznliilor de partid la oraşe şi sale. creşterea continuă a bunăstării mate este necesar să se revizuiască condi
toii indicatorii. In acelaşi timp, au riale şi spirituale a oamenilor muncii, un complex nou dc laminoare cu 5 voll«!rii combinatului, pentru condiţi ţiile fundamentale de conlr«iclare $1
şi a verificat felul cum au fost re In acelaşi timp, in anul 1964 aparatul lost sesizate lipsuri şi greulăti în pentru înflorirea scumpei noastre pa linii continui precum şi alte obiecti ile social-culturnle create siderurgiş-
zolvate scrisorile oamenilor muncii de partid a scăzut cu 13.4 la sulă desfăşurarea procesului de produc irii Republica Socialistă România. ve importante prevăzute in Directi tilor hunedoreni. ne exprimăm pro livrare «i produselor metalurgice, în*
adresate Comitetului Central. fată de anul 1960. Concomitent a ţie, în industrie, agricultură, comerţ (/Ip/aure), truclt acestea nu mal corespund ni
vele celui de-al V lll-lc a Conqres al funda recunoştinţă şi întregul nostru velului aciuai de producţie al c om
partidului. devotament faţă de conducerea parti binatului şl In general nivelului side
Noile construcţii siderurgice date dului noslru. rurgiei noastre.
In funcţiune In anii şescnalului se In numele organizaţiei de partid şl In încheiere vă rog să-ml permi
caracterizează printr-un înalt nivel al Întregului colectiv al combinatu teţi, dragi tovarăşi, să asigur încă o
Raportul Comisiei de validare tehnic de mecanizare şi automatiza lui, raportez conducerii partidului că dală Comitetul Central al partidului
re Prin punerea în funcţiune a unor
toate angajamentele luaie (n cinstea
dc Întregul devotament al suterurgiş-
asemenea agregate, prin formarea li celui de-al IX -le a Conqres au fost tilor hunedoreni, de holărirea lor /ier-
nul puternic nucleu de specialişti cu îndeplinite cu succes. De la începu binte de a lupta pentru a Iraduce in
pregătire superioară, prin calificarea tul anului Com binatul siderurgic H u fapt polilica înţeleaptă a partidului,
şl ridicarea calificării muncitorilor, au nedoara a dat patriei peste plan care conduce poporul român spre co
Raportor tovarăşul Gheoryhe Recula sporii mult producţia şi produclivila- 41.500 tone fontă, mai mull de 20.000 munism, fericire şi bunăstare.
Tovarăşi, qhndeşlo creşterea maturităţii, întă pă cu 415 delegaţi mal mull dccît la legaţi sînt membri de parlid dina
rirea unităiii partidului şi a rolului C ongresul al Vllf-Iea. La C ongres inte dc 23 August 1911; 713 au o
Conferinţele regionale de partid sl său conducător în toate domeniile sini prezenţi 1 356 delegaţi cu drept vechime în parlid intre 16 şi 20 ani
conferinţa organizaţiei orăşeneşti de şi 684 intre 10 şi 12 a n i; 371 din
de aclivitale, in viala întregii noas de vot deliberativ şi 209 delegaţi
partid Bucureşti, care au avut loc în tre societăţi. cu drept de vot consultativ. Lipsesc totalul delegaţilor aleşi au virsla piuă
luna iunie a.c., au analizat activita motivat 3 delegaţi cu drcpl <1 o vot la 35 ani ( 895 între 36 şi 50 ani şi
Conferinţele organizaţiilor regio
tea desfăşurată de organele şi orga deliberativ. 302 au peste 50 de ani.
nale de partid au demonstrat uni
nizaţiile de partid pe anul !054. au Din datele de mai sus rezultă că
tatea de monolit a partidului, hotă-
dezbătut proiectele de Directive ale Tovarăşi, la C on gres participă un număr în
C ongresului al IX-lea al partidului rirca nestrămutată a tuturor com u
niştilor de a-şi slrinqo şi mai puter Analizînd datele referitoare la de semnat de comunişti, lormali şi că
cu privire la dezvollarea economiei liţi In focul luptei ilegale, cadre cu
nic rindurile în iurul Comitetului legaţii aleşi la Congres, rezultă că
naţionale în perioada 1966— 1970, va o bogată experienţă in activitatea
Central al Partidului, conducătorul et reprezintă organizaţiile de parlid
lorificarea surselor energetice şi dc parlid, de stat şi economică, un
încercat al clasei munciloarc, al În din toate domeniile de activitate.
elrclrificarea tării în perioada 1966 număr mare de comunişti tineri,
tregului nostru popor. Conferinţele Din totalul delegaţilor, 793 sînt
*— 1975 şi proieclul Statutului Parti care luptă cu pasiune şi devotament
au stabilit măsuri pentru îm bunătă muncitori, 290 ţărani membri al c o
dului Comunist Român. pentru înfăptuirea politicii partidu
ţirea muncii în toate domeniile de operativelor agricole . de producţie.
Conferinţele organizaţiilor de lui.
activitate, au ales comitetele regio 233 ingineri şi tehnicieni din indus
parlid au făcut bilanţul realizărilor nale de parlid şi delegalii la C o n trie si agricultură, 194 oameni de Dintre delegaţi, 84,57 la sulă sînt
însemnate obţinute de oamenii m u n gresul a) IX-lea al partidului. ştiinţă, artă, literatură, profesori, în români. 9.25 la sută maghiari, 2,29
cii. in frunte cu comuniştii, in înde Verilicînd documentele conferin văţători si alli intelectuali, 43 sînt la sută qermani, iar 3,89 la sută sini
plinirea sarcinilor ultimului an al din jindul celorlalte naţionalităţi.
ţelor organizaţiilor regionale de ofiţeri ai armatei R.P. Române, iar
planului şesenal şi a angajamentelor
parlid, Com isia de validare a con s 15 sint funcţionari. La Congres parlicipă 269 femei, a-
luate in cinstea celui dc-al l.\-lca
tatat că normele do reprezentare sta Dintre delegaţi, 30 poartă înaltul dică 17,16 la sută din totalul dele
Congres al partidului.
bilite de Comitetul Central pentru a- fillu de ..Erou at M u n cii Socialiste''. gaţilor.
In cadrul dezbaterilor, delegalii leqerca delegaţilor la C ongresul al 1 443 au fost decoraţi cu ordine si
$i-au manifestat totala adeziune si Tovarăşi,
IX-lea al partidului, un delrqal cu medalii ale R.P. Române, 17 sini la
aprobare fată de proiectele de D i ureaţi ai Premiului rle Stat ; 323 sînt
drept de vot deliberativ la 900 mem Com isia de validare, vcrificînd do
rective ale Congresului al IX-lea al deputaţi în M a rea A du nare N aţio
partidului, exprimindu-şi holărirea bri de parlid si un delegat cu drept cumentele conferinţelor organizaţi-
nală, 653 deputaţi in sfaturile popu ilor regionale de partid şi alo confe
fermă de a lupta cu toată energia de vot consultativ la 900 candidaţi lare.
rinţei oraşului Bucureşti, a constatat
pentru traducerea în viată a măre de partid, au fost respectate întoc Creşterea nivelului pregătirii po- că la aleqerea delegaţilor pentru
ţelor sarcini ce vor fi stabilite de mai. Ca urmare, au fost aleşi în to litico-idcologice şi profesionale a Congres au fost respectate întocmai
Congres, a căror înfăptuire va ridica tal 1.568 delegaţi, din care 1.359 de membrilor de parlid se reflectă si Statului partidului şi normele dc re
patria noastră socialistă pe noi culmi legaţi cu drept de vot deliberativ, in faptul că din totalul delegaţilor. prezentare stabilite de Comitetul
Central al partidului.
ale civilizaţiei şi progresului. rcprezentînd 1.221.877 membri de 571 au absolvit diferite şroli de Ţinînd seama dc aceasta, Com isia
Conferinţele organizaţiilor regio partid şi 209 delegaţi cu drept de partid, 276 au absolvit şcoli superi de validare supune aprobării C o n
nale de partid si-au exprhnat satis vot consultativ, reprezenlind 189.189 oare de stat ; 80 dintre delegaţi au qresului al IX-lea al P.C.R. validarea
facţia şl acordul deplin fată de pre candidaţi de partid existent! la 1 a- titluri ştiinţifice, sînt academicieni, mandatelor celor 1 359 delegaţi cu
vederile din proiectul Statutului prille 1965. doctori şi candidaţi în ştiinţe. drept de vot deliberativ si a celor
Partidului Comunist Român, docu Ca rezultat al creşterii rîndurilor Din documentele conferinţelor re 209 delegaţi cu drept dc vot consul
ment de mare însemnătate, care o- partidului* U acest congres partlcl- gionale de partid rezultă că 171 de tativ. Un grup 6% drogaţi Intr-o pouzâ o lucrărilor Congresului.