Page 84 - 1965-07
P. 84
Poo. 2 Drumul socialismului Nr. 3285
M a ja r te I cit privire Ia praSectal Slaiutuiui
Partidulimi Comunist Român
prezentat de tovarăşul Gheorghe Apostol
Dragi tovarăşi, ^ * A şa cum so subliniază în raportul zâ pentru coeziunea sistemului mon fapte. înalta concepţie a partidului tilor vîrslnici, la rezolvarea juslă. cu
Comitetului Central, partidul noslru dial socialist, sprijină mişcarea de nostru despre fizionomia moral-po- maturdale şi pnergure. a sarcinilor
Congresul al l\'-lea ol Partidului Iii. Structura partidului,
Comunist Român constituit' un eve- va pune şi de acum înainte in cen eliberare naţională, întregul front de 11 1ic«i a comunistului, despre trăsătu multiple c«irc stau in fata organiza
trul politicii salr industrializarea so- luptă împotriva imperialismului. Creş rile c.ire trebuie să caracterizc/z l cm -
nimi'nl istoric in violo partidului şi rialislă a ţării, *ic ordm du-se priori terea necontenită a puterii econo ţiilor dc l)«l/«i.
o lorii. Documentele care sini su- tate ¡i k I u xI i Um unde* şi îndeosebi in mice a României şi a bunăstării po Io laturile activităţii şi vieţii sale, se A şa cum s-a arătat in raportul C C , centralismul democratic,
pn-r* dczhal c r i i Congresului ou in oglindeşte in noua prevedere din prezentat de lovarăşnl Nicolae Cerni-
dustriei constructoare dc maşini,- so porului, pc care ne propunem .să le
suflat comuniştilor, întregului popor, Sl.ilui, caic cere (iecărui membru de ş»*scu, miilor de revoluţionari cornii-
va continua valoniirnrea surselor na- realizăm iu viilor, vor constitui
noi energii, ovini şi entuziasm in partid „>«i fio exemplu de torecTilu- inşii, care in aim ilegalilălii, lăr*i s«i
turale, loln-urea celei mai înaintate un «iport efectiv al lăru noastre la organele superioare
luplu pcnlru înfăptuirea inoinlu de cline şi conduită morală in înmiii«: şi ii (ost alunei memlni de partid, au
tehnici în obiectivei«* ce se constru întărirea sistemului mondial socia
termen a pionului do şase om. societate". ( A p l a u z e ) . luplut in orcpini/aliilc d»' inas*i cc»n-
iesc. modernizarea proceselor tehnolo list. a prestigiului şi influentei idei-
Raportul Comitetului Cenlrol ol Partidul nostru a reuşii, uriiPr-o cbi.se dc* R.C.R. şi «ui avui o com por
gice spre a li mereu la nivelul reali ioi socialismului in lume*.
por tulului, prezentat de Io această muncă stăruitoare, tenace, dc- (leraro tare demnă in fata duşmanului de şi locale ale partidului
zărilor tehnico-ştiintifice* pe plan România socialistă se pronunţă
in Im no de tovarăşul Nicoloe Cerni- zi. să ridice nivelul de conştiinţa al clasă, li se va recunoaşte vechimea
mondial. pentru respectarea dreptului liecâ-
şescu, cuprinde o profund*» nii/iliză membrilor săi, să întărească rolul lor ¡11 panici dm momentul intrării lor
ştiinţifică u dezvoltării inireciii vieţi In sfirNiiu) cincuirihilni viilor, lara rni popor de u-şi holuri singur soar in viata societăţii, astfel că astăzi iu mişcarea revoluţionară. (V ii şi p u Tovarăşi, polii ico-educ ative, a jiruic iji«de!or lm-
economice, politice, sochil-rullurale o nofi'îra \ ri li parcurs im n u eîapa ta. pentru lărgirea relaţiilor cu marea majoritate a membrilor de t e r n i c e a pl au ze ). Sul) crunta te t.uiri de jiarlul şi dc stat, la st«il)il:-
torn, o bogatei si mullilrtleralci «icli- însemnaţii pe calea transformării salo toate statele, indiferent de oriuduire pârtiei suit cunoscuţi şi apreciaţi, a- roare a regiimilui bnrghe/o-moşic- In cursul dezvoltări» sale, partidul rc'»i rl«' m.isiiri pentru aplicarea «ic«''-
viloli o pnrtwluhn şi sloiului nostru iiilr-o Iară induşi rudă in-iinliilâ, cu socială. Politica externa a stalului colo unde lucrează, ca oameni <»i o i'c'.sc, aceşli tovarăşi şi-au pus de n<i>lru 4i simt su-st <»dHpt«.*ze cu clar- loia iu viaţi, l«i or«|aiii/«irea şi con-
în Ionic domeniile construcţiei so o ugric iilluiă m plim*i chv.volinre. ni nostru este aşezată pc temelia solidă bună pregătire politică şi calificare multe ori iu primejdie libertatea şi viziune si Mipleţe Iornic*li* organiza Holul îndeplinirii lor
cialiste în această perioadă şi l r ti - o c ii li ură î 11 (1 * î r i î r»*i r r*. a principiilor respectării independen profesională, caro ¡si pun toate apti viata pentru a asigura organizaţiilor torice şi metodele dc muncă sarcini Rroic’d n l de Statul prevede c«i, după
şea/ă liniile directoare ale muncii Aiifiliz.ind Minuţia dc ansamblu pe tei şi suveranităţii naţionale, ale c- tudinile. întreaga lor capacitate, m de partid. 1 ipograti 1 lor presei ilecpife lor şi obicei ivelor concreto «de fie adoptarea holăririlor, minorilalca se
p<i r I î<l ii Iu i, iul r ec|ii lui popur peulru arena mondială, raportul prezentai galilatii in drepturi, neamestecului în stu iha bunului mers al numen, con adăposturi sigure, fente «le ochii si- cărei perioade mimice. Dar. întot .supune necondiţionat majorităţii şi
Iroducereo în viola o înmunoiulm de tovarăşul Nicolnc Cratişcsru infd- treburii“ intern«-, colaborării reciproc stituind adevărate exemplu pentru guranlei. Rrin 111 ulii diuir«' acestui deauna, principiul călăuzitor al este obligată s«i 1»* aplice in practica,
prorpam de înflorire sor.ialisiă o p<i• lisează in mod clar, fundamenlal «lin avantajoase. ( Ip l a u z c ) Sinlem con caro activau 111 orcianiz.atu lecpile structurii organizatorice şi al nclîvi- f.lră rezervi*, că holărîrile organului
vinşi că respectarea neabătută a aces cei rbn jurul lor.
triei noastre. ( A p l a u z e p ut er n ice ). punct de vedere leorrlii. poziţia sun bemilecpile. Partidul Comum.sl talii salo a fOst c enlralismul deino- superior do partid silit obligatorii tu
In perioada de la congresul pri'ce- partidului noslru (a|â «U< probi .'im le tor principii favorizează slăbirea în Puterea partidului se in temei a ză pe ră.spimleri ideile şi lozincile s«tle de cratic, care asigură conducerea uni- mod necondiţionat pentru orgfimz.a-
denl pină in prezent s o n produs din mişcarea comunista internalioea- cordării inter it.i4ipn.ile, mărirea in- munca eon.şlienUi, eniu/i«i*lă. «i 11. luptă, întărea iiifluent«i polii 1 cil salo l.ira şi mobili/are/i tuturor forţelor [ule «le par 1 ui .şi pentru toţi nmmI>rii
transformări fundamenlole în violo Io. ri'afmnind gt'ija sa neslrămnl -da c iederii între popoare, creează con < Aruici dintre membru săi. Calitatea in rîndurile muncitorilor, ţăranilor, pnriuliilui la aplicarea liniei sale pu «le pârtiei din raza sa de actSvitale.
societăţii uoaslro; socialismul o în frip de 1111iIiit*•«» mişcării comuniste ciliu unui ]«u'(| schimb de valori ma de membru al delaşamentului dc a- mieU'Clualilor Prin asenu'nca mu blice. ( A p la u z e) . Stalului subliniază cu putere oi
vins (leii nil iv la oraşe şi sole. SI li — suprema indalonre inlerimt-ion^li* teriale şi culturale intre lo«ile tarile. vaiupirdă aJ clasei munaiioare estr' mu dc lire, pariului .1 inenluu:! şi bdiluiul orcpniizviloric nl parlulu. partidul nu admite exisienla Iracliii-
pim pe soorla lor, oamenii muncii sin a liceăiiu partid comoiusl , jusiificată pe deplin Hutn«»i cinci le dezvoltat lecplUin slnn.se. inrlişolubi- Im, roii-siruit pe principiul Ic'nlonfil 111 lor in interiorul sau, < ¿i orice «n e
conduşi de partid ou dezvoliol intr-un pr-iitru promovarea m'abnluia in ivhi- Tovarăşi, (■(»nsideri — indifc'renl de locul unde le, cu masele muncitoare, a reuşit şi al locului de producţie', îi dă posi vi lat o I r aci io ui.st â emisii Iu ic o cri
rilin impetuos forţele de producţie, liile dintre pariul«* a norimdor in «r- munceşti — un aclivisi obştesc, un sa le mobilizeze în marile bălaii« de bilii.-pea să cuprindă iu ra/a sa de mă împotriva p.irhdului, Imul incom
făurind baza lelinic«i-m<ilerială a so Msl-leninisl«' Idort’prih* perse vei cuie M ai puternic ru oricind, număiind militant pentru trium ful ideologiei clasă, indroplale împotriva fascismu aclivilale şi de inrpiriru to.de doine- patibilă cu calitatea de membru de
cialismului. ale Inluror pa ci idelor pentru apropie a >!iizi peste 1.45(1.1)00 tle membri şi şi polîlic m p<iriidului. lui şi războiului, pcnlru eliberarea niile vii-iii politici', economico si m i * pari id.
candidaţi, sirius unit în jurul C o m i c uit-culturale *»!«• ţării In proiecînt Disciplina de pariul nm onltM /ă in
în munco eroica, plină de .ibiui|«i- re şi înţelegere reciprocă. pentru i i i- Capacitatea «l«* a lupta nonim apli p.driei şi asigurarea uimi viilor lu
tio, pentru construirea noii orindmri. lăpluirea umialii m p ro te in ele fim- tetului sein Central, indisolubil legat carea liniei politice general»* a p«irti- minos poporului român. (V ii ap la uze ). de Slutul al P C.R este deseris cu chi tr-un singur lot or<|a 1 uz«11i 11 p < i r i .
clasa muncitoare şi-a afirmat pe de dameiilaU* ale lii])iei împotriva impe de mase. iubit şi urmat < u încredere clului. de a explica maselor politica Trebuie subliniat, dc' asemenea, că ntale si precizie modul do organizare (Iubii, nsigiirindii-i t«ui«i, dinamismul
plin rolul sau de clasă conducătoare rialismului, pentru pace, pentru vic de acestea, partidul nostru işi ¡nde- partidului, do a Io organiza şi mobi pe baza altei propuneri a Com iT'lu- şi de conducem — de la organizatul şi coinbalivrila!<*a necesare indeplini-
in sloi, s-a consolidat alianţa clasei toria cauzei socialismului reprezintă p lin 'şle cu m isie misiunea istorică liza in înfăptuirea m este strins U- lui Central a| P«iriidului. mem dc* baza piuă la întiecpil pariul. ni rolului de detaşament «Ic «iv.ingiir-
muncitoare cu ţărănimea, baza de o cerinţa primordiala a afirmării for de lor Iii politica conducătoare a so c[‘iiâ do cforlul continuu şi persc-ve- brilor «le pariul proveniţi din lost«'lc Democratismul- profund caro ca- (l.i «1 chisei muncitoare, de forl<i con-
neclintit a României socialiste, s-o ţei şj lănci mişcării comuniste mon cietăţii. LI impteteşlp elanul revolu i'“iU al com unisiului pentru rulicare:i partide social-dcmocrat şi socialist, 1 .u lei iz'*a/«i pariului nostru este o- du(««ioare «1 pojmruhn ( A p la u z e) .
ţionar de luptă *il cla se i muncitoare
cimentat unitatea poporului in jurul diale. ( A p l a u z e p u t e r n i c e ) li s<» va recunoaşte vechimea dc' la glinclit în prevederile iiruic’Clului de
cu tradiţiile progresisic ale po))oru- nivelului său politic si ideologic, în Tovarăşi,
Partidului Comunist, In primul capitol al proiectului de lui român, lulelilah*a neslramulată suşirea ‘învăţăturii marxist-leniniste, chita inscrierii lor in aceste partide*. Stalul rc’feriloarc la elu|il)ilila!eo tu
Rezultatele ultimilor cinci ani au Statut se arată c«î Partidul Comunist <i holăririlor şi directivelor pailidii- Astfel, prin adoptarea color <l< m «1 turor or<|auelor conducătoare de
confirmat intă o dată (aptul c*i p o Român întreţine in spiritul interna Inia de marAism-leuiniiisin cu spiritul lui, lărgirea orizontului cultural, tui propuneri mentionaie. se va da o m- partid, la faptul că hot.iiîrile unui or- Capitolul «lin proie( tul de Siatul
profund c rea lor bu/at pe cunoaşte care sc referă la organele superioa
litica de industrializare socialistă n ţionalismului proletar, legături de membru de partid nu trebuie să >«• nemerit.ii.î preţuire celor aproape l.'l ()an de partid sint valalnlc numai
tării consiilwie temelia de nezdrunci colaborare cu partidele comuni-le >i rea temeinica a realităţilor contrele mulţumească o dată pentru totdeauna mii (!«• militanţi revoluţionari c are «ui chică sini adoptate cu majoritatea v a re cuprinde precizări ah- sarcinilor
din tara noastră, a cerinţelor dezvol
nat a progresului tuturor celorlalte muncitoreşti Irătesii. bazate pe prin cu cunoştinţele polilico-ideolngice po participat l«i lupta pentru doborne«i lurilor membrilor săi. lor, asiepirind înfăptuirea in meii
ramuri ale economici, n ridicării ni tării sociale in fiecare etapă isterică. regimului burghe/omoşieicsc., in- Principiul suprem .11 conducerii de Iunie condiţii a rolului conducător «al
cipiile si normele <l«' relaţii marxist- ««irc- le-a dohîndil ; urni cb'vremv .sau
velului de trai al celor ce muncesc, Partidul <e infălişmr/ă la acest con slrtiirarea orincliurii dernoc ral-popnIar# pailul — întruchipare fidelă <1 de partidului. In Stalul so ccnislinloşl':
a inlărini independentei şi suverani leniniste «il«‘ e«|«ilitftiu in drepturi, gres ca o forţă monolită şi viguroa nun tir/iu, aceasta se reflectă ne- şi lăunrea nou soc i'*!â(i sociali ne, mocraţiei interni' — este principiul 0 atnbulic pe <«iro Conctrc'sul — or-
tăţii naţionale a stolului noslru su* respectului renproc, neamestecului in să culpabilă şi bolărîlă să traducă in 11.iiiv şi in activitatea lin practicul. (A pi auz e. I n d e lu u j u l c ) muncii şi conducerii colective, pn gaiuil suprem al Parlidului Com unist
tialisl. (.‘Iptaure puternice) Irelm nle interne ale fiilor partide. lupt importantei»* obiective ale ani I.’sle dovedii faptul că poli să e x care îşi inlemeiuză activitatea orga Român — a indopliuii-o intnlik'auna :
plici şi să aplici în mod pixl poliiic*r
Tabloul luminos al României de azi Partidul şi guvernul no-drii pun in lor viitori, sa călăuzească poporul ro parlidului numai alunei cînd te slră- To\ arăsi, nele conducătoare ale parlidului no stabilirea liniei c|onor«il<' a partidului
şi-o găsii reflectarea in proiectul de stru. de jos şi pina sus. iu problemele fundamentale al# p o
ce ntrul politicii lor externe di'/vnllu- mân >prc noi trepte ale progresului dnieşti să In in permanentă la c ri-
Conslilulic. in noua denumire a sta r«‘iit oii problemele cu'le mai .ictimlo I.’n accent deosebit ţjune proiectul Practica construcţiei socialiste, a liticii iiii«rnc şi i'xlerue.
tului noslru — Republica Socialista rea relaţiilor «le alianţă şi colaborare si civilizaţiei. f .1 p!tnize p u t e r n ic e , «il»‘ conţii uc li«'i socialiste. de Siatul — in pasajele privind mă- muncii partidului nostru arată cit do Stilul dc muncă al partidului nos
Rominio, (V ii apl auz e). frăţească cu ţările socialiste, mililea- inOclu nq ui c) şurile disciplinare — pe caracterul c- fertilă este aplicarea acestui princi tru, verificat cu succes dc experienţa
clncativ al sancţiunii de partid I ii piu in aciivitatea de zi cn zi a orga ultimilor ani, a dovedit utilitatea ş»
Tovarăşi. munca tumultoasa penii»! înfăptuirea nelor de partid. A co lo unde membrii rodnicia consultării orgoiii/ale a «idi-
politicii parlidului, apar in aviivila- c omilelulu 1 dc p.irlid participă activ vului de partid, <i tuturor comunişti-
I. Organizatorul şi conducătorul tul dc Siiiiut întăririi mulurilor parii- lea unor membri tle partid si inele şi la Iraducoioii tor iu fapt. există Im' m It’găliiră c.u jlrobleinclc ’ îmi io-
O atenţie deosebil-a acordă proiec
la elaborarea .holăririlor si mulsurilor
(Ulm, Mililiimiul înalta exigentă de deficiente si greşeli; ele pol li rvi- 1 *• ridu ale d<* construcţia socialistă,
l«ile. dacă organizaţiile dc p«irlio «le.;- premisa indepliuirii sarcinilor la în de r<• l«»111 Ic din cadrul mişcării c o
car«- sc cerc să fie căl.iu/ife uitpini- f«îsoară o intensă activitale educau- velii! cerinţelor. M a i sini însă unele,
poporului în Supta pentru v.rr 1111o de bază la primirea noilor vă de prevoniic* «*i lipsurilor şi ubai«— corniţele regional«, raionale şi or.i- munisto şi miiiniU'i'oşii ¡nţernaţioiia-
I«', do situaţia politică pe .ir«*n«i inon-
membri de oorlid. „In Pariului C o
rilor. de inlărirc a disciplinei si m o ş(-nesh. unde neglijarea aceslor me diahl. Rc* acest temei, în Statut s-a in
munist Român — arata proiectul — ralei de pariul, de stimulnr»' a unei tod«' dc muncă verificate de viată trodus prevederea ca in perioada din
construirea socialismului activi oameni ai muncii, cure prin ca- ciiiici ş» «iiilocniici principiale. duce la dezvoltarea unor trăsături ne tre c«)iigr<'xc, alunei cinci consider.»
sini primiţi cei mai înaintaţi şi mm
gative în activitatea membrilor tor.
Jitălil«' moral-poliii« e şi prin intreacia In proiectul de Slutul nu s-«m mai I«i tendinţe de îngimfure. de izolare necesară dezbaterea unor probleme
introdus uiu'le măsuri d 1 sc 1;> 1 i 11 ■ 11«* importante ale politicii iiarlidubu si
lor ciclivitaie s«' dovedesc demni dc lată dc masa activiştilor, de suini-
caic şi-au jiieidnt valabilitatea, bu stalului, Comitetul Central să poală
Tovarăşi, r Insei miiuciloar«'. rbis.i «_■ *»u't!n iiluo- de către om şi construirea sorialis înaltul ! ii (n dc roimi nist "* năoară. după cum şl iţi, in wr.niu! piecierc şi substituire a organelor
7cî a .soc letalii, iu strinsa alianţa « n inubn. sini leq.de de numele Partidu Ca o m ărlunc a lăru'i parlidului Statut sc stabilea că pentru neplata de partid, la hotăriri şi măsuri uni- convoca Conferinţa naţională ¿1 parti
Cu deosebii interes şi cu deplină ţărănimea şi in mure cu intelectua lui Comunist Român. ( A p l a u z e p ie nostru, a creşu*rii nnduritătii po li coli/alic'i timp de trei luni, org.,uuru- latc'rale, abstract«', care slăbesc ca dului.
aprobare au primit comuniştii, oam e litatea si cu celelalte categorii de oa lii upite) tice şi organizatorice, spiritului dc tnle de bază puteau să adople o 1 »1- pacitate«» lor organizatorică şi politi Un capitol special al noului Stalul
nii muncii, proiectul de Stalul al meni ai muncii. Inră deosebire tie na In întreaga sa activitate Partidul răspundere şi capacităţii de discernă- t«3rire prin care cel în cau/â înceta că în lupta pentru înfăptuirea sarci — ect final — precizează că modi
Paltinului Comunist Român. Prevede ţionalitate. Comunist Român a losl purtătorul mînl a organizaţiilor de bază este sa mai fie membru de partid A e r a nilor încredinţate de partid. ficarea Statutului Partidului C o m u
rile din proiectul de Statut exprimă O profundă ><-nnnfu «die are adop ideii de imitate politica şi orgnni- apreciată de ră ir^ membrii dc partid şi«« prevedere nu m«n are n i i un Forţd partidului, justeţea politicii nist Român este o atribuţie exclusiva
realităţi fundamentale ale României tarea ci«- către C o m p u s a denumirii z.iilorirâ a clasei munriloarc, Q nus- desliinlar«'-» sl:wiiii!ui do caudul«d. sc'iis, deoarece ¡11 partidul nostru, nu sale işi găsesc izvorul in faptul ră a Congresului sau a Conferinţei na
socialisto, stadiul actinii al activităţii partidului no>tru de „Pariului C o m u râru muncitoreşti, mi lili nd consec Renunţarea l«i staciiul do candidatură am de zile, l)ţ),5 la sulă, în ine,li.*, linia sa qonerală. holărîrile adoptate ţional«', îiilăluriuclu-sc practica de
partidului noslru. nist Român". Prin această schimbare vent pentru ¡nlâplniren acesteia. • '.sie deferminată dc' un şir de no» din membrii de pârtiei îşi iicbii«« c i sini rodul examinării părerilor si piuă acum cînd Comitetul Centrat
N o u l Statut — legea de bazo a «î denumirii se puni' in com or,laid.I Re/nllai al unirii Partidului Cornii- condiţii specificei activilătu actuale a regularitate, lună de lună. cotizaţia propunerilor făcute, expresia qiudirii hotăra diferite modificări sau adău
Partidului Comunist Român — ingo- tilulalnra cu rolul şi emili nulul acti 111 s i Român cu Pariului Social-ITemo- (>rgmi“ lor si organizaţiilor noastre de partid. ( A p l a u z e ) , Renunţarea la .şi înţelepciunii colective. (V ii a~ giri In Statului partidului.
fiu ie partidului, organizaţiilor sole să vităţii Dell luln lui iii (Mapa rlesâvirşi- cr.d, — unire înfăptuită pe It'ineiul de partid In prezent, clasa muncitoa această sancţiune* prevăzută de ve p t i w z c ) In proiectul de Stalul se dă o nouă
ridice la un nivel superior capacita i ii constructivi .so« inlismului. eiciu«i învăţăturii revoluţionare despre pariul re si-a consolidat po7.it ia de clasa chiul Stalul, precum şi la prevedere.1 Principiile muncii şi conducerii co redactare capitolului privind sarci
tea lor organizatorică şi politică dc de înaintare' .spre *1 nI fund — con- — Partidul Muncitoresc Român a uc- conducă (oare a societăţii, ţărănimea privind ndragerea calităţii de m em lective in activitatea organelor de nile Comitetului Central, prcciziiuiu-
mobilizare a oamenilor muncii in strunea soc ¡Halii Im â clas«-. soci.-- (tonal iutotdeiiuna ca un partid mur* a pornii liotăril pc lăcpişid do viată bru de partid pentru inactivihiic. .1 pailul accentuează răspunderea fie- se alnlniţîile sale cn organ conducă
1 ii pi o pentru înfăptuirea măreţului I('le«i (Omunist.i ( A p l a u z e p u t e r n i c e ) x ist-leiúnis!. Pentru oamenii muncii al socialismului, in lelrclnalitalo.i s-a fost determinată dc* dispariţia cauze t.irui membru al acestora in clişeu - tor al parlidului între congrese. Po
ideal — construirea socialismului şi Denumirea de „Partid C o m u n U l”. titlul de comunist a întruchipat şi mtecirat orciamc in efortul in trig ii- lor care le («icedii necesare şi con taiea şi elaborarea holăririlor, croind trivit Statutului, Com itelui Central
comunismului. ( V ii a p l a u z e ). Miimp.i celor cc miincc.se, a fost d*ită iuti uebipează devolanieiilnl nemărgi Ini p«»iior pentru construirea noii u- stituie încă o dovadă elocventă a piemizc* pi'iilm larcpi manifestare a alege biroul Politic, secretarul gene-
In proiectul de Stalul se arată că de M n rx şi Em ieK partidului revolu nit tată dc patrie, lideliialca fală du rim luin . Aslă/i, în fiecare înlreprin- creşterii maturităţii şi nivelului de uulialivei şi capacităţii personale în r«il şi Secretariatul — format din se
aplicarea in viaţa
holăririlor a-
«1
Partidul Comunist Român este c«-a ţionar al clasei mn ucil oare. Partidul m uza poporului, lata de cauza so deie. instilutie, unitate socialistă din conştiinţă al comuniştilor, a înaltului dopt.il«' prm votul majorităţii membri cretarul general şi secretarii C C . bi
mai înaltă formă de organizare a cla Comunist Român, născut in focul m a cialismului şi u internaţionalismului agricullură, există orc|aniz.a(ii de spirit de disciplină şi simt de r«is- lor organului «Ic* pariul respectiv. roul Politic asigură conducerea acti
sei muncitoare, dclaşanv-'utul ei de a- rilor bal.«Iu de clasă de l*i începu proletar. ( A p la u z e) . pariul, caro desfăşoară u mlonsă pundere, c<iractorislice orrpiiu/alnlor O deosebiţi importantă ar«' preve vităţii partidului între plenare, iar
vanqordă, care uneşte in rînclurilc tul celui <le-al treilea d«'remn al v 1- Holărirea adoptată ca parlulu) noi- mnnră poliliro-cducal i vă in m u lu şi membrilor partidului noslru. derea «lin Statul potrivit căreia un S i’crel.irinlul conduce munca cnrenln,
sale pc cei mai înaintaţi şi mai con- colului nostru, are rădăcini adinei 1 r »■ să poarte' demimirp,i dc Partidul rile maselor ; în jurul organizaţiilor Scolîncl in evidentă că excluderea membru de partid nu poale deţine organizează şi eonirolen/â îm leplipv
siicnti muncitori, ţărani, inlrlacluali, iu istoria m işcăm muncitoreşti revo Coinimist Român, iar actualul congres di' bază funclionon/ă un l a ret aci i v este suprema sancţiune de partid, «Incit o singură Im u tie «I»' conducere r<M holăririlor partidului şi selc-cţl -
funcţionari, şi sluieslo cu devotament luţionare din România i el a conti s.i fi«' considerai al IX-lea Concirc's l.iră <lc pariul, care constituio un i.«ie si* aplică numai in ca/nl unor politică, care cere o activitate per- narea cadrelor. f
interesele si năzuinţele vitale ale po nuat şi ridicat pe o treaptă superioa al P.C.R., constituie şi un omagiu a- soniin dc nădoido în activitatea lor abateri grave, proiectul airagc ai«.*n- in«iii('ni«i. fie in organele de pariul, Prm statornicirea funcţiei dc secre
porului. Se consemnează un fapt is ră tradiţiile ele luptă ale poporului dus tiuitei eroice a com u n alilo r pen pcnlru înfăptuirea sarcinilor multiple tia orcpnuzaliilor de partid asuui'.i fie în organele «Iu stal. Se creează tar genernl nl parlidului s«' revine I »
toric de importantă esenţiala şi anu român pentru «'liberare socială şi na tru lichidarea asupririi şi exploatării co Io revin. Oo asemenea, mordă s,« necesilătn de a cerceta cu g n jă t«i- a>ll«'l posibilitatea unei repartizări o denumire tradiţională pcnlru parti
ţională. Cele mai importante eveni capitaliste, pentru victorii socialis relevăm şi laptul că majordalea co- v ărăşrască si sunt de răspundere to- dul noslru, care exprima mai lima
me că în construirea orîiuluirii so mai judiciOiiNC' <1 sarcinilor mire ( a-
mente din istoria luptelor clase! mun mului pe inlinsul palrîf'i noastre. R e virşitOore a celor prnnili în partid nu’imci.i învinuirilor aduse membru semnificaţia şi conţinutul real al ntn-
cialiste un rol determinant l-a avut «fiele* «Im organele c«m«bicăloare «le
citoare pentru cuceri rea puieru po publica Socialistă România. (Vii u- provin din rîndurile l.’.T.C.-ului şi lui de partid. Fiecare caz în parte Irc- pariul, >e /isKpiră atrocierea lor c- buliunilor po care Ic implică ¿iccasla
şi îl arc lupta călăuzită dc partid a litice, lichidarea exploatării omului pla uzc). ale activului fără de pariul. buie aiuili'/at cu profunzime, in lumi ii'tlivă la întreacia muncă de con- (line tio.
na faptelor şi <1 împrejurărilor care O prevedere importantă a proiec
In lumina celor arătate mai sus, ducere, evit indii ;«■* situatul cînd, prm
le-au general şi litiiiul seama de ceea tului «Ic Stalul e*>lc aceea tare sta
organizaţiile »le bază au conchln să cumul, sc alterează relaţia dintre or
ce caraclori/ea/ă întrc'aga activitate ganul controlat şi organul de partid bileşte că biroul Poidic şi Secreta
cunoască şi s«1 aprecieze. în practica
II. Membrii de partid, îndatoririle muncii de v.i cu 7.1. calităţile moral- a membrului dc partid respectiv. care controlează. cb'Sprc munca depusă, iar Con»iietnl
riatul raportează Comitetului Ccnli.il
I ii situaţiile cînd se impune luarea
Deliinilare«* precisă a rjspuodnrilor
polilice, nivelul de pregătire profe
unei hotăriri privind calitatea dc' ( «'Mirai informează in mod sislenuitic
sională al celor ce solicit«« primirea membru d»' partid, uşurinţa este la Rd leqalc dc exercitarea diferitelor iunc- organizaţiile do pariul asupra activi
şi drepturile lor iii pariul r astfel, existenţa în conti de dăuiialoare. atil in ce priveşte c-x- lii pe linie de partid si «le sl.il gu- tăţii sal«; şi le consnllă asupra prin
ranlCd/ă un real control «Ic partid,
nuare a stagiului do candidat iui se
mai dovedeşte necesară. tluderea l.iră motive temeinice, cit neinfhicnlal dc dependente incom- cipalelor probleme ale polilicii parti
şi loleraiea neprincipiîilă a încălcă dului.
In proiectul dc Statut se prevede p.il ibilc*.
rilor .şi ab«n cri lor cb' la prevu'denl«’ In Statut se slubdcşle schimbarea
l.’n aspect important al vieţii in
Tovarăşi, un accent deosebit pe contribuim fie rişte o obligaţie de mare însem- că toii oamenii muncii care solicită Stfilu lulni, dc* la politica partidului. iei im de pariul, al democratismului (b'înnnini Com isiei Controlului do
cărui comunist la elaborarea hol.irî- nâtalo j-i ortjam'lor şi organizaţiilor intrarea in rîndurile membrilor de Orciaiiizatiei dc partid mi-i poate ptoprin activii«*|ii parlidului este — Partid în Colegiul Centrul de Pariul,
Actuala clapă dc dezvoltare o tării, rilor şl la stabilirea măsurilor pen de pailul ¿ă v ('Cilieze cu cirii«”» nea partid, indiferent de categoria socia (i indiforc'id cc sc' iiitîmplă cu mem «isa rum şr sulrliniază in proiect 111 ceea ce reflect.» cu mai multă preci
vasta muncă politică şi organizatorică tru aplicarea lor. In felul acesta so bătută la respectarea dreptului c o lă din Ctire fac p«irle, prezintă ace- brul de poMid care a losl sancţionai, zie' atribuţiile pc c.ire «irest organ le-.i
pe care o va desfăşura partidul nos consfinţeşte o practică încetăţenită iu muniştilor dc «i-şi spune deschis pă laM număr di* recomandări. Fiecare e«i iiu-l poate lăsa s.i se îndrepte* de «le Siatul — faptul că organdi* de îndeplinii în fapt şi plini în prezenl,
pariul se sprijină în munca lor pe
tru in anii care vin pentru înfăp virila partidului noslru — aceea ci.* rerea în adunările şi presa de portul. comunist este dator să-şi spună des la sine. Însuşi 1 <ir«icierul educativ’ al un larg activ alcătuit «lin comunişti Pmii'elul clh’figeşip sarcinile Coie«|iu-
tuirea măreţului program de înflorire a asigura participarea largă a tuturor s ;i nu admită mei o înrălcivo sau cins părerea asupra calităţilor şi lip sancţiunii, relevai de proiectul S ta competenţi şi experimentali, car«- 111 i Central ii» asirpiraroa respec iă'*ii
economica şi culturală a patriei, pun comuniştilor la dezbaterea probleme ştirbire c\ acestui drept. N u e in firea surilor celui re solicită primirea in tutului, impune organizaţiilor de lucrează in d ile m e sectoare; el tre pievedenlor din Stalul referitoare'-^««»
în fala comuniştilor cerinţe tot mai lor politicii prlrl¡ciulin, expriman»-.» li coin+ipi.şlilor s«î şe împace cu o at- partid. O mare răspundere revine ce partid obligaţia de <1 urmări cu a- buie comphTul cn regularitate din întărirea disciplnu'i şi moralei de
mari, reflectate în prevederile nou beră a părerilor şi punctelor dc ve mosleră călduţă, de îngăduinţă re lui care da recomandarea, cee a cc icntio activitatea celui sancţionat, de rîndurile celor mai huni membri de pariul, la aplicarea sancţiunilor «In
lui Stalul rcfcnlonrc la îndatoririle dere în scopul îmbunătăţii ii muncii. ciprocă, de cocoloşim a lipsurilor, impliră o cunoaştere' temeinică a acti a-i da sarcini concrete şt o-l ajuta partid. Cxperienţa dohinditâ |>ină ri pariul, aceleaşi atribuţii Imul î nd«’-
membrilor de partid. rare duce la .stagnare, la Irinarea ini vităţii şi a vieţii celui recomandat, o s«i le <lu(«i la indcp!i.nirc. Faţ«i de a- cinii arată cit «I«' folositor şi tle rodnic
Un drepi importaul şi, totodată, o plmil«' pe plan local şi «Ic colegiile
Pe priimil plan <il a c e lo r îndato datorie a eomunişlijor este de a fo ţial iv ui. O al moşieră sănătoasa. în apreciere judicioasă a însuşirilor cnrc cei dini re ex( Uisi c.ire dovede-sr < «1 esle nporţul artivulm de ])ar! i d Fi rl| pe lingă c o m iţii'*!*' r«'(|ionaU' do
riri se allâ lupta neostenită pentru losi în întreaga lor activitate cri care punctul de vodi'rc «îl fiecărui îl îndreptăţesc s.ă merit»' titlul de muncesc cinslit pentru lr«iducerea in «Ifíz.batcrea problemelor economice şi p.irt id.
înfăptuirea politicii partidului, sluji tico şi autocritica, (actor de seamă mumbru de )>arlul este luat iu sea membru de partid. Organizaţiile du viată a bot.iririlor şi directivelor
rea cu devotament a patriei socia al dezvoltării »ocictăţii noastre. ( T i mă. in care orice părere sau propunere ba/â. comitetele raional«- şi orăş*- partidului, esie necesară, dc aseme
liste. In acest scop, partidul cere llen principia!.«, pătrunsă de spirit cc* contribuie la îmbunătăţirea m u n nosti »1«' partid trebui»’ să dea dovadă nea o aiiliuhue tovărăşească, din-
membrilor săi să-şi îndeplinească în constructiv bila de neajunsuri, (ala cii este preţuiţii, asigură mobilizarea do un inall Mint d»' răspundere, ex«i- «lu-li-se posibilitatea să se reabiliteze IV. Organizaţiile de bază
mod exemplar sarcinile politice, pro dc' lipsurile şi i|i«*'ŞcTilc oricărui m em tuturor forţelor organizaţiei respec nunînd cu gnjă si atenlic. iu mod in prm intrecirjci lor muncă şi compor
fesionale şi obşteşti. bru cb‘ partid. îngăduie o confrun tive li înfăptuirea bot.iririlor şi di dividual. fiecare c«-r«'rc de primire tare.
in pariul, căl.iuzdv riind <le c|r 1 j<1 nea
Inia dintre cele mai de seamă în tare permanentă cu viata, cu păr«'- rectivelor partidului. bătută pentru Duritatea si tăria rîn- Trebuie spus că o perioadă înde- ale partidului
datoriri ale comuniştilor este apăra rile oamenilor, stimulează puternic Autor ilnleo comunistului in fala «linilor parlidului. ( A p l a u z e ) . bnuiatii. unele organe conducătoare
rea cu fermitate a unităţii şi purită mersul imiinle şi garantează imbu- celorl-illi oameni ai muncii trebui«' Cu salisfarlic au primit comuniştii de partid iui au acordat alenlia » n-
ţii rlndurilor partidului. Tăria de ne nălătirea muncii de partid. să s«* biz»no nu numai po marele venită acestei cernite, n-au urmării Tu\ arăş». problemelor ridicate de viaţă, ro’pţ
zdruncinat a partidului nostru, înte Trebuie să subliniem, in acelaşi prestigiu a) partidului, ci si pc acli- muia prc*vi'clere dm Xiaiut, potrivii cn destulă grijă munca şi eomporia- ¡«•r de conducător politic la ¡orul do
In ultim ii ani. rîndurile orc|ani7.«i-
meiată pe unitatea şi coeziunea in timp. că autocritica sinceră, cinstită, v itaii'n personală de fiecare zi în căreia membru de p.irliil pensionaţi rea celor .sanclionali, intirz.iind («Iră tnlor d<* haz.« s-«au inlăril cu numeroşi muncă. Dc arii v ili,tea organizaţiilor
disolubilă a rindurilor sale, pe pu anali/.i aprofuudată a propriilor lip uzină. »>«' onor, în laborator, la birou, pe motive de v ¡M ă sau s*lur<l«ite au ¡iişliurare. în anumite’ cazuri. în lua muncitori «Ic înaltă calificare, cu ţă de ba/â — l.'in. lia orcianizoloric«i «1
(ornicul spirit dc disciplină care suri şi greşeli, reprezintă o mărtu »ie faptele mai mari sau mai mărunte dreptul să rămînă în orrpmizaţia »1«' rea holăririlor de ridicare a sanc rani rc)c»|)«'r<ilori rar«’ au dovedit li.lr- partidului — (h-pind in mod bo lă rilo r
animă pe membrii săi a constituit rie convingătoare a conştiinţei lidí curo îi delinesc. în ochii celor du» bază rlin rare au lacul parte la dala r< /uitatele obţinute în industrii', nciri-
condiţia esenţială a învingerii greu enle fi corniini-UnIm. constituie o pre- 111 r, profilul politic şi moral. Grija pensionării. Această prevedere arată ţiunilor. O rganele .şi organizaţiile de iiiei«', pricepere, spirit gospodăresc, cultor««, invăţaminl. şiiintă, cultura.
«u ingineri. r«-r< c’tâtori. prob'son si
tăţilor dc tot felul, ix ile in cale, c ho- ini/.i impértanla «le prevenire m în pentru întărirea Inmiliei. a bazelor porlid au obligatul să mniufeMc 1111- Pornind d«' la ae«'st«> nr«*mi-e. pro-
ei morale est«,* o permanentă sarcină aprecierea de rare se hm ură mem «Iţi m ti'b'ctnali de valoare. «V cr«’S- ¡I'itlll (Ir Shunt «leii'»«'SI“ mai prr« |Ş
zăMiind marile victorii cucerite piuă lăturare a slăbiciunilor sî deficien liaiivă iu rirlicfirea sancTiunilor de
i» 11 Iii v /'ip dc preg/ilir«- politică >1
în pro'/oul şi mersul c ontinuu ase eu lelor, de ile/viiftare a spiritului ci’ «le piriid, parie integranta o eticii brii »I * * partid cu un stagiu indclnn- parliPI, la acei lovarăşi care a do ve v i ’cini!" «f ‘Mcral,- ale «1 rci-1«»>z«1 ţ«11«»r
flcnl al palrici noastre pe drumul răspundere, de descaí 11 <<II ,* n iniţia uleolorpcă, s-a hlrgil oiiz.«mhil »»ro- d( ba/«V precum şi n<■ ceh sp«*rife^,
como nişte. Prin întreaga şa viaţă, gal de ucliviinle proh'sion.'Tă şi po dit prin întreaga lor aclivilale ca (“ sional şi cultural al membrilor de
bunăstării şi fericirii poporului. f.T- tivei şi onluzinsmn lui. de v.-ilonlicíire « • irespunzătnare domeniului în c;;ro
p l a u z e p u t e r n i c e ) a întregii em'rriii în slujba indenli- comunistul opune moralei burgheze litică, iar aplicarea ei v <1 «iiut«i l«i v .i- recirelă sincer abalerde săvîrsde, c«1 pariul. A sporii simţitor comimleuţn ole işi desfăşoară aclivilafea.
proiectul noului Slntut, prori/.iml mrii sarcinilor iucredinlate. ( A p l a u 0/ limită demnă, o atitudine modestă, loriiicarea in conllnmir«- a experien muncesc cn hotărire penii n inlăjjlui- organizaţiilor dc baza. capaeilalea lor
drepturile membrilor ele partid, pune ze). o deplin«*» concordantă intre vorbe şi ţei de viaţă si de muncă a comuniş rea politicii Partidului. «le a se orient«! just in complexitatea ( C o n t in u a r e fn nun l-o l