Page 9 - 1965-07

PROLETARI DIN TOATE 7
„ întreaga putere în Republica Socialistă Romania

aparţine p o porului, liber şi stăpîn pe soarta sa.
Puterea poporului se întemeiază pe alianţa munci­

tor ească-ţărănească. In strînsă clasa muncitoare —
clasa conducătoare în societate, ţărănimea, intelectualita­

tea, celelalte categorii de oameni ai muncii, fără deose­

bire de naţionalitate, construiesc orînduirea socialistă, creînd
condiţiile trecerii la comunism

(ARTICOLUL II din proiectul de Constituţie a Republicii Socia­
liste România).

Legea f u n d a m e n t a l ă
CONDUCĂTORI DE PARTID Şl DE STAT

a R om âniei socialiste

In m ijlo c u l o a m en ilo r muncii

Entuziasm la Hunedoara

Proiectul Constituţiei Republicii Cei vîrstnici spun că în vremea bur­ Aprobăm
loc
Socialiste România ocupă un
DIN ORAŞUL PLOIEŞTI important în discuţiile siderurgişti- că egală erau mai slab plătiţi. Stau şi din toată inima
gheziei tinerilor nu Ii se încredin­
ţau munci de răspundere, ba la mun­
lor. Ei isi exprimă totala
adeziune
faţă de legea fundamentală a
ţării,
fsi manifestă adîncă recunoştinţă faţă mă gîndesc cum era posibil să fie
aşa ? SI de flecare dată îmi îndrept
de partid — cel ce a condus cu mă­ gîndul plin de recunoştinţă spre proiectul
iestrie poporul spre victoriile de partid, care ne-a făurit o viată atît
astăzi, care permit să-i spunem pa­ de frumoasă, atît de fericită... Cînd
triei Republica Socialistă România. am numit noua constituţie legea înal­ Constituţiei
In cursul zilei de vineri, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, prim-secre- ducţie este în întregime automatizat, conducătorii de partid şi de stat — Eu aş numi noua constituţie — tei demnităţi m-am gîndit însă şi la
aşa cum ne e înfăţişată în proiectul
tar al C.C. al P.M.R, Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic au primit explicaţii din partea directorului combinatului, Gavril Muscă. supus dezbaterii — legea înaltei dem­ un alt aspect, de care se leagă viata In republica scumpă, nouă tu­
mea. In statul nostru socialist oricare
al C.C. al P.M.R, preşedintele Consiliului de Miniştri şi Emil Bodnaraş, Aici. tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi nităţi — spunea otelarul loan Prodan. cetăţean are dreptul — şi toate con- turor. socialismul a învins pen­
membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R, vicepreşedinte al Consi­ de stat au adresat cuvinte de apreciere în legătură cu activitatea acestor Si cînd spun aceasta mă gîndesc la ditiile materiale — să-şl ridice pe cele tru totdeauna. Exploatarea şi asu­
liului de Miniştri, au fost oaspeţii oamenilor muncii din oraşul Ploieşti. tinere şi harnice colective, subliniind în acelaşi timp necesitatea folo­ mine si la tovarăşii mei, la viaţa mea mai înalte culmi pregătirea sa pro­ prirea omului de către om, epoca
La intrarea în regiune, în comuna Poţi graf u. conducătorii de partid sirii cît mai eficiente şi cu pricepere a instalaţiilor şi agregatelor de şi a lor. De la un capăt la altul, în fesională şi politică. F.u am învătat în care oamenii muncii erau pri­
vaţi de cele mai elementare drep­
şi de stat au fost întimpinaţi de tovarăşii Dumitru Balalia, membru al înaltă tehnicitate cu care au fost înzestrate marile obiective ale indus­ fiecare capitol, se vede clar un scop să stăpînesc oţelul fierbinte,* dar turi reprezintă o lume apusă pe
am fost ajutat de tovarăşii de muncă
unic, scump întregului popor: satis­
C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului regional de partid — Plo­ triei noastre petrochimice. Oaspeţii s-au interesat de eforturile pe care facerea celor mal exigente cerinţe să urmez şi şcoala medie. Mi-au fost veci, la noi in ţară. Energia şi ta­
ieşti. Cheorghe Stan, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popu­ le fac atît constructorii cît şi colectivul combinatului pentru punerea ale omului. Dreptul la muncă, gra­ create în acest sens toate condiţiile lentul maselor au fost descătuşate,
lar regional, de membri ai birourilor comitetelor regional şi orăşenesc în funcţiune, cu întreaga capacitate şi în timpul cel mai scurt, a ce­ tuitatea învăţăm intului de toate gra­ materiale şi morale. dezvoltarea multilaterală a perso­
r'- partid, reprezentanţi ai organelor locale de stat şi ai organizaţiilor lorlalte obiective ale combinatului. Conducătorii de partid şi de stat au dele, profundul democratism, libertate Cuvinte de caldă apreciere fată de nalităţii, îmbinarea intereselor ge­
obşteşti. subliniat importanţa aplicării celor mai bune măsuri şi soluţii, pentru în adevăratul înţeles al cuvîntului — proiectul noii Constituţii a Republi- nerale cu cele individuale capătă
Oaspeţii au făcut primul popas la Uzinele „1 Maim din Ploieşti, ca volumul sporit de investiţii acordat de către stat să fie folosit cu iată doar cîteva prevederi fundamen­ cii Socialiste România au spus si coc- proporţii si semnificaţii necunos­
cea mai mare întreprindere constructoare de utilaj petrolier din ţară. maximum de eficienţă. tale ale proiectului noii constituţii, sarul loan Nimu, maistrul electrician cute de nici o orînduire din isto­
ria poporului nostru.
Luci Martin, cuptorarul Bolea Florian,
Numeroşi muncitori, tehnicieni şi ingineri din uzină au făcut o Ca şi în celelalte unităţi vizitate, numeroşi muncitori, tehnicieni şi care ne înflăcărează inimile. Eu sînt maistrul furnallst Nicolae Mărculescu,
m uncitor; tovarăşii mai vîrstnici îmi
Din conţinutul proiectului de
caldă primire conducătorilor de partid şi de stat, la intrarea în între­ ingineri i-au înconjurat cu căldura pe oaspeţi, asigurîndu-i de hotărîrea spun încă un copil. Dar mi s-a încre­ inginerul Valentin Răileanu şi multi Constituţie rezultă cu pregnantă
prindere. Tineri şi tinere le-au înmînat buchete de flori. însoţiţi de lor pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce le revin privind creş­ dinţat conducerea activităţii de pro­ al|i siderurgişti. Cu totii şi-au ex­ că socialismul se construieşte pen­
directorul tehnic al uzinelor. Ch Petrescu, oaspeţii au vizitat standul terea continuă a producţiei şi îmbunătăţirea calităţii produselor. La ducţie la un mare cuptor M artin, un primat hotărîrea de a munci cu în­ tru ca noi, oamenii muncii, să ne
de probă, unde şeful secţiei, Stelian Teodorescu, a prezentat una din plecare, conducătorii de partid şi de stat au semnat în cartea de onoare proces complex de care depinde pro­ treaga lor capacitate şi pricepere bucurăm de o viată fericită şi
cele mai noi creaţii ale construciorilor de utilaje petroliere de aici — următoarele : „îndrăzneţilor si pricepuţilor constructori ploieşteni ai ducţia de metal a Hunedoarei si a pentru a contribui în acest fel la . îmbelşugată. G rija fa(ă de om este
instalaţia de forai 4 DH-315, destinată forajului pînă la adîncimea socialismului, o caldă urare de succes*. tării. Înseamnă că organizaţia de ridicarea patriei pe cele mai înalte obiectivul fundamental al politicii
culmi ale civilizaţiei şi progresului.
d? 7.000 metri, şi pe care colectivul uzinei s-a angajat să o termine în Pretutindeni, în unităţile vizitate, cît şi pe străzile oraşului, mii de partid, conducerea secţiei, a combi­ IO A N DÂRÂMUŞ partidului şi statului nostru socia­
cinstea Congresului Pe platoul standului, s-a făcut o demonstraţie de oameni ai muncii au făcut conducătorilor de partid si de stat o emo­ natului au avut încredere în mine. corespondent list. Dreptul la muncă, la odihnă,
funcţionare cu instalaţia de foraj 4 LD. Aceasta instalaţie exportată în ţionantă manifestare de simpatie, ovaţionînd cu entuziasm pentru partid la asigurarea materială, dreptul la
numeroase ţări a contribuit prin performanţele ei tehnice superioare si conducerea sa încercată, pentru politica partidului care a adus pro­ învăţătură sînt realităţi incontes­
din
tabile şi fac parte organică
la creşterea prestigiului patriei noastre peste hotare. Oaspeţii s-au in­ funde transformări înnoitoare în viata oraşului Ploieşti, a locuitorilor lui Mîndria marilor viata noastră de toate zilele. Ega­
teresat de asigurarea pieselor de schimb pentru utilajele petroliere ca şi a tuturor oamenilor muncii din ţara noastră. litatea în drepturi fără deosebire
aflate în exploatare şi de rezultatele pe care instalaţiile de foraj le dau După încheierea vizitelor, tovarăşii Nicolae Ceausescu, Ion Cheor­ de naţionalitate, rasă, sex sau re­ I
in producţie. ghe Maurer şi Emil Bodnaras au luat parte la mitingul oamenilor mun­ drepturi şi libertăţi ligie, dreptul de a alege si a fi ales,
Au fost vizitate apoi secţiile: sape de foraj, uzinaj şi hala de mon­ cii din întreprinderile oraşului Ploieşti, consacrat dezbaterii proiectelor dreptul de asociere, libertatea cu­
taj, unde s-au prezentat produsele care se fabrică, metodele folosite de Directive ale celui de-a/ IV-lea Congres al partidului, care s-a ţinut Am citit cu interes fiecare articol ţinem an de an recolte tot mai bo­ vîntului, a presei etc. s-au stator­
şi măsurile luate pentru a se asigura utilajelor o calitate superioară, la pe platoul din curtea Uzinelor „1 Maiu. din aceasta lege a marilor drepturi gate. Deţinem un puternic sector nicit de mult în viata practică şi
în conştiinţa noastră.
nivelul tehnicii actuale. Oaspeţii s-au oprit la maşinile per/ectionafe Cei peste 6.000 de oampni ai muncii prezenţi la miting au primit şi libertăţi şi ne-am oprit în mod spe- zootehnic şt o avere obştească care Profundele transformări revolu­
de cunoscutul inovator ploieştean, losif Lisowski, laureat al Premiului cial la acele articole în care se vor­ însumează 4 milioane lei. Proprie­ ţionare care au avut loc în toate
de Stat. Prin modernizările făcute de el. maşinile respective şi-au du­ cu puternice aplauze şi ovaţii pe conducătorii de partid şi de stat. beşte despre proprietatea cooperatis­ tarul acestei mari avuţii sîntem acum domeniile vie ţii economice, poli­
blat randamentul în exploatare. - Adunarea a fost deschisă de tov. Dumitru Balalia tă. Cîtă diferenţă între trecutul plin noi, membrii cooperativei agricole de tice, sociale şi culturale exprimă
1
riecâzuri, din- \u£ţne~ —s tâ r n iţii
Conducătorii de partid si de stat s-au fntreţinQt cu muncitori şi ku luat cuvihlul Cheorghe Petrescu''director tehftic at~Uzinefor burghezo-moşiereşti şi prezentul lu­ .-proA pctie^roprietatea obştească a în cel m<jj. înalt grad profundul
cooperativei, <ie care ne sînt legate
specialişti din uzină, interesindu-se de felul în care se desfăşoară acti­ „1 Mai", llie Cîşu, directorul Trustului de foraj-extracţii Ploieşti, Con­ minos de astăzi l Si „C onstituţia" lor toate năzuinţele spre viilor, consti­ democratism al orînduirii socia­
vitatea de proiectare în scopul ridicării continue a performanţelor teh­ stantin Fnache, muncitor la întreprinderea de şantiere, construcţii şi vorbea de „proprietate". Dar a cui tuie pentru noi adevărata cale a bel­ liste si îşi găseşte expresia în de­
numirea pe care proiectul de Con­
nice ale produselor, de îndeplinirea ritmică a planului de producţie, de montaje — Brazi, Bujor Olteanu, directorul general al Rafinăriei Trazi, era această proprietate? Ne amintim şugului si bunăstării. Cooperatorii stituţie o propune pentru statul
măsurile luate pentru promovarea progresului tehnic şi ridicarea neîn­ Dumitru Antonescu, vechi membru al partidului, şi Cavril Muscă, cu totii cum o mină de moşieri erau noştri trăiesc o viată plină de dem­ nostru : Republica Socialistă Ro­
cetată a calificării cadrelor, de condiţiile lor de muncă. La plecare, directorul Combinatului petrochimic Brazi. stăpînii păm înturilor fertile. Pentru nitatea omului liber $i stăpîn pe mânia.
noi, ţăranii necăjiţi ne erau lăsate rî-
oaspeţilor le-a fost oferită in dar macheta instalaţiei 4 LD. Dună ce au exprimat sentimentele de mîndrie patriotică pentru pcle. unde nu creşteau decît scăietii. soarta sa. Azi, el au în casă mobilă Proieclul de azi, miine va de­
frumoasă, televizoare, iar locul lămpii
In continuare s-a vizitat o altă mare unitate industrială modernă realizările dobîndite vorbitorii s-au referit pe larg la activitatea pe Nu eram stăpini nici pe braţele noas­ cu petrol care’ a fumegat secole de-a veni legea fundamentală a Româ­
a regiunii Ploieşti —> Rafinăria de la Brazi — intrată în producţie în care o desfăşoară colectivele în mijlocul cărora muncesc şi la măsurile tre obosite de muncă. Slugăream din rindul a fost luat de lumina elec­ niei socialiste. Noi îl aprobăm
anii şesenalului. Conducătorii de partid şi de stat s-au oprit la insta­ pe care le iau nentru îndeplinirea si depăşirea măreţelor prevederi ale noapte-n noapte pentru o bucată trică. din toată inima. Fiecare om de
laţia de reformare catalitică, cea mai mare şi mai modernă instalaţie proiectelor de Directive. Ei au subliniat însemnătatea deosebită pe care amară de pîine şi trudeam după acel Ne umplu inima de bucurie toate bună credinţă se va mobiliza si
pămînt care mai mult ne înrobea de­
de acest fel din ţară. Directorul generat al rafinăriei. Bujor Olteanu, a o prezintă Hotărîrea C.C. al P M.R. de a propune Congresului ca partidul cît ne aducea bucurii. Am cunos­ aceste mari realizări şi sintem cu mai mult pentru a întări, dezvolta
$i apăra proprietatea
obştească,
vorbit oaspeţilor despre preocuparea întregului colectiv de aici pentru să noarte denumirea de Partidul Comunist Român. A fost scoasă în cut în sat la noi cazuri cînd, pentru totii recunoscători partidului pentru de a ridica România socialistă pe
viaţa nouă pe care o trăim. In coo­
valorificarea superioară a fiecărei tone de ţiţei. în vederea obţinerii evidentă însemnătatea ne care o are proiectul noii Constituţii a Repu­ o bucată de teren, s-au dat frate perativa agricolă de producţie, unde culmi şi mai înalte ale progresu­
blicii Socialiste România, proiect care consfinţeşte profundele transfor­
unor produse de cea mai bună calitate La tabloul de comandă, de la pe frate în judecată. proprietatea obştească reprezintă ro­ lui şi civilizaţiei — considerînd
care se dirijează întregul proces tehnologic, oaspeţii au apreciat gradul mări petrecute în ţara noastră în procesul construcţiei socialiste. Azi trăim cu totul alte vremuri, dul strădaniei fiecărui ţăran, noi am aceasta ca una din îndatoririle de
înalt de automatizare, rezultat al instalaţiilor moderne cu care este do­ Primit cu puternice şi îndelungi aplauze, a luat cuvîntul tovarăşul îndrumaţi de partid am păşit pe calea găsit adevăratul drum spre belşug şi bază ale fiecărui cetăţean,
tată noua rafinărie. Nicolae Ceauşescu. Cuvîntarea, urmărită cu viu interes, a fost subli­ agriculturii cooperatiste. Ne-am unit bunăstare. Această proprietate este ing. PETRIŞOR ILIE
forţele şi am pornit hotărîti să ne
şei secţie
In continuare a fost vizitat Combinatul petrochimic de la Brazi, niată în repetate rînduri de aplauze şi urale. facem viaţa îmbelşugată, aşa cum ocrotită de statul nostru, lucru oglin­ ZANCA CONSTANŢA
dit cu profunzime şi în proiectul de
important obiectiv al şesenalului, cetate a „metalelor" şi a „ textilelor“ Intr-o atmosferă plină de entuziasm, participanţii la aduriare au ne-am dorit-o întotdeauna. Avem azi Constituţie. controlor C.T.C.
chimiei, unde petrolul românesc îşi găseşte încă un domeniu de va­ adoptat o telegramă prîn care îşi exprimă hotărîrea de a munci cu o cooperativă agricolă bogată, cu PAVEL TURCU PETRU MUNTEANU
lorificare superioară. Urîndu-le bun venit, reprezentanţii conducerii toate forţele, cu toată energia şi puterea de muncă pentru a obţine noi largi posibilităţi de dezvoltare. De preşedintele cooperativei agricole ajulor de maistru la fabrica
combinatului şi ai comitetului de partid i-au condus pe oaspeţi prin succese în toate domeniile de activitate, pentru înfăptuirea hotărîrilor pe cele aproape 1.000 hectare teren de producţie din Toteşti „Sebeşul" Sebeş
pe care le are unitatea noastră, ob­
secţiile de producţie. pe care le va lua cel de-al IV-lea Congres al partidului raionul Haţeg
La fabrica de olefine şi cea de polietilenă, primele unităţi indus­ N. CIOVANU
triale intrate în funcţiune la acest combinat, unde procesul de pro­ M. IONESCU
CUVÎNTAREA to varăşului nicolae ceauşescu
prim-secretar al C.C. al P.M.R.,
la adunarea de la Uzinele „1 Mai“ Ploieşti

Tovarăşi şl tovarăşe. ca cele mai importante probleme ale mul producţiei marfă a întreprinderii. activitate politico-organizatorică. în ­ Ne aflăm, dragi cititori, în oraşul Sebeş. Abia am la sută, faţă de 55 la sută cit a fost stabilit în pla­
politicii interne si externe să fie su­ Constituie, pe bună dreptate o mîn­ trecerea socialistă a căpătat o amploa­ sosit din munţi, unde am fost oaspeţii muncitorilor nul de şase ani.
Vă rog să-mi permiteţi ca. în nu­ puse dezbaterii maselor largi popu­ drie pentru colectivul dumneavoastră re deosebită, oamenii muncii se pre­
mele celor ce participăm la acest mi­ lare. Consultarea întregului popor în si pentru noi toti faptul că instala­ zintă la Congres cu noi realizări în forestieri. In cele cîteva zile de călătorie prin loca­ Un tablou de realizări deosebite ne-a înfăţişat şl
ting din partea conducerii partidului, problemele dezvoltării României con­ ţiile $i utilajele pe care le produceţi creşterea producţiei, a productivităţii lităţile raionului Sebeş, am vizitat fabrica ..Sebeşul'', tovarăşul Simion Groza, directorul fabricii de cio­
să vă mulţumesc pentru primirea căl­ stituie o practică a partidului nostru, sînt exportate în peste 30 de ţări şi muncii, în îmbunătăţirea calităţii pro­ staţiunea de maşini şi tractoare din Miercurea, rapi şi tricotaje „Sebeşul":
duroasă pe care ne-ati făcut-o şi pen­ o caracteristică a democratismului o- sînt apreciate ca bune. (Aplauze). ducţiei în toate domeniile economiei. gospodăriile agricole de stat din Apoldul de Sus — In anul 1965 realizăm o producţie globală de
tru cuvintele rostite la adresa Comi­ rînduirii noastre. Constructorii întîmpină Congresul şi Petreşti, cooperativele agricole de producţie din 3,6 ori mai mare decît în 1959 şi o productivitate cu
tetului nostru Central. Noi vedem în Am vizitat cîteva secţii din între­
După ce a relevat măreţele reali­ prin darea în producţie a noi capa­ Clinic şi Răhău, am discutat cu mulţi oameni des­ 106 la sută mai ridicată, in condiţiile creşterii numă­
aceasta o manifestare a încrederii zări obţinute de poporul nostru în anii prinderea dv. şi trebuie să spun că cităţi industriale, printre care Uzina
oamenilor muncii în partid, în Comi­ planului şesenal, vorbitorul a spus aveţi posibilitatea să obţineţi rezul­ de alumină Oradea. Uzina de alumi­ pre viata şi munca lor, despre trecut, prezent şi rului de salariaţi cu 73 la sută. Se vede, aşadar, sal­
tetul său Central, care călăuzesc ferm Un aport de seamă la aceste realizări tate şi mai bune. Aveţi ingineri, teh­ niu de Ia Slatina, fabrica de polieti­ viitor. Carneţelele ne sînt pline de cifre şi fapte, tul oe linia mecanizării şi îmbunătăţirii organizării
patria noastră pe căile construcţiei t-au adus oamenii muncii din regiu­ nicieni şi muncitori buni. care au reu­ pelicula fotografică e încărcată de imagini. Ne-a im­ producţiei.
societăţii noi. Totodată, dati-mi voie şit să producă şi să inventeze maşini lenă din cadrul Combinatului petro­ presionai totul; pentru că totul, peste tot pe unde Paşi mari înainte s-au făcut în raionul Sebeş şi
a vă transmit un salut călduros din nea Ploieşti. Regiunea dv. este una de înaltă tehnicitate. Fără îndoială chimic de la Brazi, Complexul minier om trecut, purta pecetea înnoitoare a anilor noştri pe linia dezvoltării agriculturii. La începutul acestui
partea Comitetului Central al parti­ din cele mai industrializate; ea dă că veţi putea rezolva cu competentă Moldova Nouă — Banat, Complexul liberi, purta emblema construcţiei unui viitor ridicat an avuţia obştească era de 74.089 000 lei, fată de
10,4 la sută din întreaga producţie
minier Leşul Ursului — Suceava. (A-
dului nostru. (Aplauze, urale). industrială. Regiunea Ploieşti ocupă şi alte sarcini mai grele, pe care parti­ 17.272.000 lei in 1959, iar fondul de bază de
Proiectele Directivelor cu privire la dul vi le va încredinţa. Am vizitat, plauze). Cu succese deosebite se pre­ la putere. Cum să vă redăm impresiile culese? Ce
dezvoltarea economiei naţionale pc un loc important în valorificarea su­ de asemenea. Rafinăria Brazi şi Com­ zintă în fata Congresului oamenii să vă spunem mai întîi?... Orice selecţie e dificilă 54 952.000 Iei fată de 11.376.000 Iei în primul an al
binatul petrochimic, una din cele
perioară a zăcămintelor
petrolifere
muncii din Ploieşti, precum şi colec­
anii 1966— 1970 si la valorificarea în cazul de faţă, dată fiind bogăţia întregului şi a şesenalului. In drumul lor spre bunăstare, unităţile
surselor energetice şi electrificarea ale tării. In 1965 ea va realiza 65.8 m4i moderne întreprinderi din patria tivul Uzinei „1 M ai". Doresc să sub­ fiecărui obiectiv în parte; pentru descrierea oricît cooperatiste ou avut un bun exemplu şi un sprijin
noastră, o mîndrie a industriei noa­
Ia sută din valoarea globală a în­
liniez activitatea comuniştilor din re­
ţării pe anii 1966— 1975, proiectul de tregii producţii petroliere. S-a dezvol­ stre socialiste. giunea Ploieşti, a Comitetului regio­ ! de sumară o transformărilor înnoitoare survenite în important in gospodăriile agricole de stat. care, de
Statut al Partidului Comunist Român tat, de asemenea, in regiune industria nal de partid — organizaţie puter­ anii şesenalului pe meleagurile Sebeşului ar fi ne­ asemenea, au cunoscut o largă dezvoltare.
şi proiectul Constituţiei Republicii So­ construcţiilor de maşini, a cărei pro­ Am ascultat cu atenţie pe direc­ nică ce îşi îndeplineşte cu cinste sar­ Bonată şi frumoasă este viaţa oamenilor din ra-
cialiste România, au fost prim ite de ducţie reprezintă anul acesta 11,5 la torul tehnic al Uzinei „1 M ai"; el a cinile încredinţate, mobilizează pe oa­ voie de multe pagini de ziarL. i^n! Satele şi oraşele îşi schimbă mereu înfăţişarea.
întregul popor cu entuziasm şi încre­ sută din întreaga producţie a ram urii. înfăţişat realizările dv, precum si menii muncii care, strins unit! în ju­ Comuniştii din raionul Sebeş — şi, urmîndu-le pil­ Case noî — numai din fonduri proprii s-au construit
dere nestrămutată în partidul comu­ Un exemplu grăitor îl oferă între­ perspectivele de viitor. Am ascultat, rul partidului, al Comitetului nostru da, toţi oamenii muncii de aici — au răspuns pre­
niştilor. prinderea „1 M ai". Intre fabrica moş­ de asemenea, pe reprezentanţii Trus­ Central, înfăptuiesc opera de con­ zent la chemarea partidului de a da viaţă obiec­ aproape 4 000 —. şcoli, dispensare, cămine cultu­
rale. cinematografe, toate fac parte din zestrea vie­
tului de fora], întreprinderii de con­
In conferinţele şi în adunările de tenită de la capitalişti, care se ocupa strucţii montaj Brazi. Rafinăriei Brazi, struire a socialismului. Pentru rezul­ tivelor planului de şase ani stabilit de Congresul al ţii noi în fiecare sat.
partid, în m itingurile muncitorilor, ţă­ mai mult cu reparaţiile de utilaj, şi pe tov. Antonescu, vechi ilegalist şi tatele obţinute în munca şi in acti­ III- lea al partidului. Astăzi, în preajma celui He ol
ranilor, intelectualilor şi celorlalte ca­ cea de astăzi, utilată la nivelul teh­ membru vechi al partidului nostru, vitatea dv., vă transmit din partea Co­ IV- lea Congres, toti raportează cu mîndrie „Reali­ N. ANDRONACHE
tegorii de oameni ai muncii fără deo­ nicii moderne, este o deosebire ca pe reprezentanţii Combinatului pe­ m itetului Central cele mai calde fe­ zat", cînd se referă la sarcinile şesenalului. R BUDIN
sebire de nationalilate, sînt discutate de la cer la pămint. In prezent „1 Mai" trochimic Brazi, care au înfăţişat pe licitări. (Aplauze, urale îndelungate). Folo: ILEANA TEREK
pe larg documentele elaborate de Co­ este principala noastră uzină produ­ larg rezultatele şi înfăptuirile colec­ Tovarăşi, — Am avut în 1959 un funicular — ne spunea
mitetul Central al partidului. Subli- cătoare de maşini şl utilaj petrolier. tivelor lor şi au prezentat propu­ inginerul Ion Râulea, şeful serviciului producţie de
După cum ştiti, una din cele mai
niindu-se realismul prevederilor aces­ A ti reuşit să asimilaţi şi să produceţi neri de îmbunătăţire a activităţii de mari realizări obţinute de partidul si Io întreprinderea forestieră Sebeş —, acum avem
tor documente cu multă competentă maşini de nivel tehnic foarte ridicat, viilo r. Toţi tovarăşii au subliniat ma­ poporul nostru în anii şesenalului este 26; am avut 3 fierăstraie mecanice, acum avem 100. Vă redăm în pagina a ll-a a
si spirit de răspundere, se fac nu­ cum sînt instalaţiile de foraj pentru rile rezerve de care dispun întreprin­ terminarea cooperativizării socialiste Mai avem 17 tractoare echipate cu trolii, 3 deco-
meroase propuneri care au drept scop adincimi de 7.000 metri, instalaţii de derile ploieştene, ca de altfel întreaga a agriculturii. Aceasta a creat condiţii vile autotractate, o instalaţie uşoară de corhănît, ziarului nostru de astăzi cîteva
descoperirea de noi rezerve în pro­ foraj E75 cu acţionare electrică şi al­ noastră economie, în vederea înde­ pentru un nou şi puternic avînt al 2 automacarale, garnitură transportoare şi alte uti-
ducţie, completarea şi îmbunătăţirea tele. Uzina „1 M ai" Ploieşti aduce în p lin irii şl depăşirii sarcinilor trasate muncii ţărănim ii noastre, pentru creş­ laîe care au ridicat mult gradul de mecanizare al lu­
prevederilor Directivelor, găsirea ce­ ramura construcţiilor de maşini un a- de proiectul de Directive. terea producţiei agricole în toate re­ imagini ale noului peisaj al ra­
lor mai bune căi pentru înfăptui­ port important la exportul de utilaje In întîmpinarea Congresului al IV - giunile tării. crărilor forestiere. Din totalul masei lemnoase, la
rea lor. şi instalaţii. In cursul anului 1964 s-a lea al partidului se desfăşoară în în* 87 la sută operaţia de doborit-secţîonat se face me­ ionului Sebeş.
Partidul consideră că este necesar exportat peste 60 la sută din volu­ treaga ţară o largă şi m ultilaterală Continuare în pag. a 3-a) canizat; la scos-apropiat mecanizarea este de 57