Page 92 - 1965-07

pag. 2 Dramul socialismului !87

dernizarea agriculturii şi valorificarea superioara a producţiei utilaj de cea mai bună calitate, penlru lucrările dc amena­ Corespunzător volum ului crescut a! veniturilor populaţiei,
agricole. Aceasta este singura < alo care duce spre progres şi jare si de exploatare a terenurilor irigate. se vor mări vin/.ările de mărfuri prut comerţul socialist, de stal
civilizaţie, asigură in fapt independenta şi suveranitatea na­ Organele agricole, gospodăriile de stal, staţiunile dc ma­ şi cooperatist, croscind ponderea m ăriurilor industriale,» jvjdeu-
ţională, apropierea tot mai mult a tării noastre de nivelul sta­ şini şi tractoare, cooperativele' de producţie, trebuie sa valo­ sehj a bunurilor de folosinţă îndelungata. Aceasta cere imbu»
dc*
organelor
comerţu»
a
conducere
activităţii
năbiţirea
Congresul aî IX lc a ol Partidului Comunist Român, rlcz.bă- telor înaintate din punct de vedere economic. rifice marile rezerve de cure dispune agricultura, pentru a a>i-
guru: creşterea producţiei de cereale şi a bazei furajere — dezvol­ lui, a ţuicilor organizaţiilor comerciale Va trebui acor­
lind Raportul Comitetului Central. prezentat de tovarăşul N’im lne In anii noului cincinal se va menţine în continuare un tarea zootehniei — ridicim l ponderea acestei ramuri in cm>am
l. <m i i ş o s c u , aproba in lru lo lu l şi dâ (» înalţii fipr«K iere activiHPtlii ritm intens de dezvoltare induslrială a ţării, se va întări si mal bl ii I producţiei şi veniturilor agrirole, a horii viticulturii şi Irgu- dată mai multă aienlie dezvoltării reţelei şi amplasării unităţilor
rodnice doslnşur*le du Comitelui Control pentru îndeplinirea nuill poziţia iuduslriei ca ramură conducătoare a economiei na­ comerciale, dotării lor cu mijloacele uueesare, pr«*curr\ şi rid i­
micultuni. cării giaduiiii ele pregătire a cadrelor din comerţ, pentru asigu­
sarcinilor stabilite de Congresul ol V lll-le o (ol Ill-lca o] P.M.R,). ţionale. Eslo imperios necesar ca industrializarea să se înfăptu­
Gospudăriile agricole de stal trebuie să-şi îndrepte elorin- rarea unei cleserv in civih/ale a populaţiei. Se va da o ateitT'n»
penlru aplicarea neabătută o liniei p o lii;ce o partidului in opera iască pe baza tehnicii relei mai avansate, asiqnrîndu-sc in tro­
rile spre organizarea producţiei pe ba/.a ştiinţei agricole; celei deosebită dezvoltării turismului interii şi internaţional, l.ircpn-
de desăvir.şire o ro n slrnctici sm ialistc şi in domeniul relaţiilor ducerea conlinuă ni producţie a celor mai noi cuceriri ale ştiin­
ml «vr naţionale. Munca vastă, poli l ico-or«|n n i/nlor ic n o Cornii a ii lui ţei in special mecanizarea şi automatizarea proceselor de pro­ mai avansate, obţinerea unor recolte tot mai mari la hectar, dn-se în acest "scop liaza materială.
dezvoltarea creşterii animalelor ele rasă de înaltă producti­ Volum ul mare al construcţiilor cb* locuinţe i m p u n e organe­
Cenlral, a orrjcinc*Ior şi organizaţiilor de parhd, n dus la muri ducţie. vitate, sporindu-şi în acest fel contribuţia în alcătuirea Ionelului
succese în dezvoltarea economici naţionale si a culturii, h rid i­ a) Pentru realizarea rit nunilor susţinute de dezvoltare eco­ central agricol. Profil in<I si conCRiitriml producţia in unităti lor de proirr laic, constructorilor, arliiterţilor. o grijă sporit/i
carea nivelului de ¡rai al color ce muncesc, la întciviren partidu­ nomica, Irelmie asigurate valorificarea raţionala şi cUrieiilă a specializate, folosind cit mai judicios păminlul şi mijloacele teh­ pentru creşterea gradului de confort at apartamentelor, imbu-
lui, a coeziunii lui, a legăturilor sale iu masele. Comitetul Cenlral resurselor tării, introducerea in circuitul economic a noi materii nice perloclionalc, îmbunătăţind organizarea nnineii, gospodă­ nalăliea finisajului. înlăturarea uiiilorm itălii >i lărgirea varia­
s a dovedit la înălţimea încrederii acordate ; conducerea partidu­ prime. Coiuiresul consideră necesara sporirea eforturilor in riile arincóle de stat trebuie să urmare,iscă permanent creş­ bilii soluţiilor arliileeturale la n iile construcţii de bl.iruri. T r e .
lui se bucură de dragostea şi preţuirea partidului şi a întregului domeniul cercetărilor geologice, pentru dezvoltarea rezervelor terea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost al pro­ huit* dc asemena, aeuidulâ alc rilio îmbunătăţirii arhileidurii cons­
popor, activitatea sa cofospunzinrl pe deplin intereselor patriei, de filei, gaz metan, minereuri, pentru punerea în valoare a re- duselor. trucţiilor industriale.
cauzei socialismului. zerveloi do cărbune şi altele. Trebuie temeinic fundamenlata Staţiunile do maşini şi tractoare, care au un rol lot mai Tinînd seama de volumul important al cotişiruc ţiilor dc* lo­
amplasarea lucrurilor de explorare, pentru creşterea eficienţei însemnai în realizarea politicii partidului în agricultura, trebuie cuinţe şi soci ™-cu hei ral? in mediul rural, este necesar sa so
economico a activităţii geologice. să acorde un aţutor continuu, multilateral in dezvoltarea con treacă la întoc nurca slnriidor de sistematizare* a satelor, penlru
b) Coiuiresul consideră că prevederile planului de 10 ani pcrativelor agricole de producţie, să folosească cît mai indi­ a se tren posibilitatea folosirii in condiţii cit mai bune' a u n i­
I I . cu privire la valorificarea surselor energetice si electrificarea ţării nos mijloacele mecanice, înlreagu lor capacitate, pentru exo tăţilor comerciale, .şcolii, dispensarului, cămincilui. e le c lrilirâ ri1,
alimentării cu apă, in vederea economisirii terenurilor si imbu-
in perioada I9(i(i— I*>75. ritm urile stabilite, precum si orietilarea
cutarea lucrărilor agricole la timp si la un ridicat nivel agro­
sure creşterea mal accentuată a producţiei dc cărbune, dezvol­ tehnic. Tiniiul seama de creşterea numărului de maşini şi trac­ năbîlirh in general a condiţiilor ci * viată iii satele patriei noastre.
Realizările islnrifce obţinuţi» de poporul român în anii rogi- tarea im n u l plrilor hidroenergetice, începerea în următorii am toare, S.M.T. trebuie să se ocupe cu toată grija si râsnun- Este necesar s«i s^ loloseasră <u chibzuinţă >i eu mm multă
inului democral-popular, arlincilc transformări potréenle in eco­ a utilizării energiei nucleare pentru producerea energici electri­ derea ele pregătirea unui număr corespunzător de mecanizatori, eficienlí fondurile aloe ale pentru ac tivitatea scic i.il-c cilturola şi
nomia ţarii, in structura sorieliilii, in vinţa ccior ce muncesc au ce şi termice şi economisirea rezervelor de Indroearburi, în ve­ do ridicarea continuă a calificării lor profesionale. oi rotirea sauălâ|ii ; s,i m m fisc in pentru imbunălă|irca protec.ţici
confirmat pistolea liniei politice a partidului, care se călăuzeşte derea utilizării lor superioare, ca materie primă în industrie — Partidul şi statul se vor ocupa in continuare de inlănron şi seeurităţii nume ii, asistenţei medicale, condiţiilor de odihnă
tn întreaga sa activitate după învăţătura marxisl-lcitinisla, apll- corespund în întregime nevoilor (dezvoltării economiei naţionale. e'(oilonuco-organi/nlorica a cooperativelor agricole de producţie, ule oamenilor muncii de acordare a ajutorului de boală şi altoie,
cind-o creator la condiţiile tării noastre. c) Industria sidernrqlcn ace de îndeplinii o importantă sar­ acordiiidu-lc* sprijin material, ştiinţific si lehnic. Consiliile agri­ penlru dezvoltarea sportului şi educaţiei Fizico, bazei sate ma­
Forţele de producţie au cunoscul in această perioadă o nouă cină — creşterea de aproape două ori a producţiei dc oţel, ne­ cole. specialiştii rare lurreav.ă n^m iilocil în agrieulluiă trebuie' teriale.
sl puternică în flo rire ; s-a dezvoltat în ritm unpeiuos inrlustr'wi cesar dezvoltării întregii industrii. Intensific iudu-so procesul de să apile cooperativele de producţie* să folosească cît mai chib­ Sporirea veniturilor fam iliilor dc salariaţi şi dc ţărani, lăr­
socialistă şi pe această ba/ă au progresat economia naţională, în­ m o d m n /a rc a siderurgiei, va Irobui asiqurală îmbogăţirea sorh- zuit mijloacele proprii si ajutorul acordat de stal. in vederea girea I>c37oi materiale şi dezvoltarea activităţii social-culturale,
treaga societate. S-a încheiat cooperativizarea aqricuMuni. revo­ menlolor, mai ales cu oţeluri de calitate. Trebuie să se acorde creşterii continue a avutului obş'csc şj a veniturilor cooperato­ îmbunătăţirea condiţiilor de locuit şi a serviciilor edilitare vor
luţie profundă in viata ţărănimii, a satelor noastre; relaţiile de o deosebită atenţie m irării in funcţiune la termen a Combina­ rilor, transformării fiecărei cooperativo în 1 r -o unitate economică asigura condiţii de trai mai bune penlru toţi oamenii muncii, un
producţie socialiste s-au generalizat in înlrearţa economie. tului siderurgic de la Galaţi, care urmează să realizeze in 1970 pulerni'-ă. niv el de civilizaţie mai ridicat ; binrlac orile socialismului se v«>r
Trium ful deplin a) socialismului la orase şi sate, lichidarea aproape o treime din producţia totală dc oţel. Este necesar să se ia măsuri dc? perfecţionare a formelor eh* resimţi, lol mai puternic iu fiecare familie. îu via|a (¡('cărui ce­
pentru totdeauna în România a exploatării omului de către om d) In metalurgia neferoasă trebuie extinse capacităţile uzi­ organizare şi retribuire a muncii in cooperative, astfel ca ve­ tăţean. a întregului noşţru popor.
reprezintă cea mai marc victorie politică a partidului nostru după nelor rx is lş m c şi asigurată punerea iu funcţiune a unor noi un i­ niturile realizate dc cooperatori să (io iot mai sirius legale de
cucerirea puterii ; ba întruchipează înfăptuirea visurilor penlru tăţi. penlru creşterea productivi de aluminiu, precum şi a pro­ rezultatele obţinute în producţie, ele cmililaten şi calitaien muncii.
care au luptat şi s-au jertfit cei mai buni fii ai clasei muncitoare, ducţiei de plumb, zinc, cupru şi alic metale. Trebuie îmbunătăţită activitatea de conducere a cooperati­
ai poporului român. i') Industria ronslm otoare de maşini Irelmie să asigure cea velor agricole, inanifestlnrlu-se o preocupare continuă pentru
1. Constalînd cu satisfacţie c3 sarcinile fundamentale tra­ t mui mure porto a programului <le investiţii prcvăz.ule în planul lărgirea democraţiei interne. Va trebui ridicat rolul adunării IV.
in ic de Congresul al V lll-lea, in domeniul dezvoltării economici i cincinal, jin in d pasul cu progresul tehnic pe plan mondial, — in- generale, organul suprem de conducere al cooperativei, singu­
naţionale in perioada 1%0— 1995 sint îndeplinite eu succes, C'on- i suşind în ritm mai accelerat noile produse, induslria construc­ rul In măsurii sa hotărască asupra întregii activităţi econom n*, Congresul cnnvhiiă r â in imiHe domenii alo c nc*ş',^J‘u ştiin­
qresul apreciază lermilalea şi consecvenţa cu care Comitelui toare de maşini . Irehnie să pună un accent mai maro pe fabri­ . fi na nejare şi or(p;n*/niorice o acesteia. Consiliile de conducere ţifice s-au obţinu! rea li/a ii de seama, cure se bucura do preţui­
Central a pus în centrul politicii partidului industrializarea so­ carea de Imn tehnologice completr, pe producerea de utilam ale cooperativelor agricole trebuie- să-şi desfăşoare întreaga acti­ re alit in ţară, cil şi peste hoiare.
cialistă a tării, baza progresului înlrerpi economii, a dezvoltării pentru noile complexe pe care le construim. Sint necesare îmbu­ vitate pe ba/a principiului muncii colective, asiqurind d e /v o ,ta­
1 Programul de dezvoltare a societăţii uoasire în următorii
multilaterale a societăţii noastre socialiste, factor hotăriţor al nătăţirea introducerii în fabricaţie a noilor maşini si utilate, per­ rea cooperativelor în interesul tuturor membrilor lor. rinei (¡ni eMe indisolubil lec/at rle progresul ştiinţei, inleu.şifi-
asigurării independentei şi suveranităţii naţionale. fecţionarea continuă a colaborării şi cooperării întreprinderilor In vederea îmbunătăţirii formelor dc îndrumare si condu
Procesul de industrializare socialistă a ţării se desfăşoară eonslriicloare dc maşini, asigurarea stabilităţii profilurilor do cere a activităţii cooperativelor agricole, Conriresul consideră n<- rarra cerc d ă r ilo r lundamc'nldte şi aplicative in ţoale ramurile.
Intr-un ritm înalt, susţinut. Aceasta este expresia cea mai grăitoa- producţie ale uzinelor. Pentru a face lată necesităţilor de ma­ cosară crearea unor organe interroopr-raiisle — uniuni rmon.-i’r In acest scop trebuie rarul* noi eforturi pentru mărire.*,i cores-
şini şi aparate cleclrotebmee, de aparate de măsurii, ronlroj şi pcinzătoure a bnzei materiale a c rrc riă m stiinţilice. Se impum»
ic a forţei si v ila lîlă lii economiei noastre, a justeţei liniei po li­ si regional** ale cooperativelor arincóle de producţie — şi a ridirari'a continuă a tuveluhii muncii de pretpVţirB a noilor cer-
tice a partidului, a inepuizabilelor resurse de energie " capa­ automatizare, producţia industriei elecl rotehniee va trebui sa unui organ central. A tribu ţiile areslorci trebuie să fie legale de colalon, s|>c'c ializarea lor potrivii progresului ştiinţei contem­
citate creatoare ale clasei muncitoare, ale intrw piU ii popor. uiuigă cel mai ¡nalt riim din sectorul c o n sim tlio i de maşini. Vn coordonarea eforturilor cooperativelor pentru sporirea produc­
trebui lărgită baza industriei electronico, deosebii dc iniporlmilâ ţiei, efectuarea unor acţiuni comune, cum ar li : imbunălâliri porane, dezvoltării actuale şi in pcrspcclivA a economiei şi c u l­
A fost asigurată creşterea cu precădere a industriei q ie k \
pentru (b /vo lla re a in perspectivă, n economiei, de ea depnr/înd funciare, irigaţii, aprovizionarea c.u mijloace tehnice şi mate turii.
t-a introdus t>e scară largă tehnica de înnltfi productivitate. s-a extinderea au I ornai i zării proceselor de produci ie în pas cu cerin­
acordat o atenţie deosebită v a lo rificării resurselor naturale şi riale, prelucrarea produselor arincóle şi valorificarea lor, rezol­ Este' necesar să ti«* mai bine folosită, jn scopul unei acti­
ţele revoluţiei l<-*!unro-şt iiiiţit ice. Trebuie acordata o mare aten­ varea unor probleme social-culturale — precum si de m ijlori- vii,di ştiinţifice m uIIilalerulr, reţeaua do unităţi formală de Inşii-
n fost continuată politica de repartizare judicioasă a forţelor de
ţie organizării producţiei fe pi usc do schimb şi subuiisamble. iu nm relaţiilor dintre cooperativele agricole şi alte organizaţii e Ic!ele Academici şi departamentale, institutele dc invâlămint su­
producţie pe teritoriul intreqn ţări, de dezvoltare economică mul- vederea asigurării funcţionarii normale .şi reînnoirii permanente
tilalcrolâ a tuturor reqiumlor. S-a accentuai procesul de diversi­ conoinire socialiste. perior. laboratoarele marilor ¡nlrrpriiiclr'ri. asigurîndn-se condiţii
ficare a ram urilor şi suhramnrilor industriei, care şi a atcenluat a maşinilor, instalalidor şi mijloacelor do Iranspnrt. Coiuiresul consideră meresar să se stabilească în ret mm corespviii/ flloare rlezvolbirii ccrec'lam sliin ţiiire la caledrc'le din
poziţia preponderentă în cadrul producţiei materiale, asigurunl I) Induslria chimică arc un rol dc marc însemnătate în dez­ srurl timp regimul tic* pensionare la hăirmelo sau in <nz, d<- invătămîntul superior, Sint necesare imbunătăţirea şislemului
creşterea armonioasă, echilibrată şi în ritm susţinui a economiei, voltarea economiei noastre; ea va trebui să satisfacă nevoile Incapacitate de muncă a ţăranilor cooperatori. Fondurile nec e- de orc|ani/ar<* a ac tiv it.llii ştiinţific e cuncenlrarea cadrelor şi
sporirea continuă a pro ductivităţii muncii sociale, contribuind agriculturii ru îngrăşăminte, biostimnlatori şi anlidaunălori. ( o- <are vor fi constituite prin contribuţia cooperativelor agricole a mijloacelor materiale spre obiectivele cu cea mai marc olici-
la dezvoltarea multilaterală şi mlensivă n «i rj r ¡ c 1 1 11 u r 1 1, la riil"a re a rerilo de liljre şî fire ale industriei textile, de materiale plastice a ţărănimii cooperatiste. enţă. Pe lingă Consiliul de M iniştri va lua fiinţă Consiliul N a­
sistematică a nivelului de trai al poporului, la intlorirea gene- şi răşini sintetice, de produse chim ire ale celorlalte ramuri ale Se impune elaborarea unui nou Stalul al cooperativele, r a ţional al Cercetării Ştiinţifice, care va avea sarcina să clabore/o
ralâ a ţării. industriei, dc medic amonte şi bunuri de consum pentru populaţie, gncolo de producte', al cărui proiect să fie larg dezbătut de direcţiile de orientare si programul unitar de cercetare* ş tiin ţi­
l.’n accent m ilem ic va trebui pim în continuare pe dezvoltarea marea masă a cooperatorilor. N’cul Statut va trebui să c ores, fica şi de pregătire a cadrelor, să asigure coordonarea activi­
2. Conqresul subliniază justeţea politicii agrare a partidului, tăţii in acest domeniu.
activităţii Com ilelulm Centrul penlru soluţionarea < elei nun po lro rliim irî. Avînd in vedere c<î aproape pimălale din întrea­ omida condiţiilor creaţi' după încheierea cooperati vizării, ga a-
ga producţie a anului 1970 urmează a fi oblonită in noile între­ •ăqurc' dezvoltarea forţelor de producţie si < onsolulan-a continuă 3. In dezi"'ilare:i eercc'iâm ştiinţifice- Irelmie să se pună no
complexe sarcini a construcţiei socialiste — cooperativ izaren a-
prinderi. trebuie nrordală o admlic dooscbiln respectăm terme­ a relaţiilor de produc ţie socialiste in agricultură. aerenl mai marc* pe ştiinţele tehnice. Pentru a snlKbicc lot mai
ariculturii. Datorită muncii mobosîle, politice şi organizatorice,
Este necesară sprijinirea in continuare a l.lrandor din z o ­
desfăşurată de partid la sate, cooperali vizai ea ariricullurii s--i nelor planiCunte de intrare in luneţiune a lierărm obiectiv ,şj nele dc* deal si munţi' care. datorită condiţiilor naturale, m i s-a bin»' necesităţile de dezvoltare alo industriei, agriculturii şi altor
Încheiat cu aproape 4 ani mai devreme dorit stabilise Conriresul realizăr ii indicator doi tehnico-ccrmomirţ proiec.tali. domenii, m pas cu rele mai noi cuceriri ale ştiinţei mondiale,
anterior al partidului. Caracteristic procesului de cooperativizare (|) Industria materialelor de construi ţii va trebui să produc ă oului cooperaiiviza — în vederea creşterii producţiei, sporirii Irelmie ¡ni'*nsiii( ala ac tivitatea de cercetare din ţafr. noastră.
veniturilor, ¡mlninăiălirn continue o condiţiilor de viată
a aq ricu llu rii din ţara noastră este creşterea continuă a produc­ noi sortimente de materiale eh' construcţie, să asigure necesi­ Oamenii rie şliinţâ din Institutele de cercetare şi de învâ Importul ele utilaje, n iiy iii, procv se tehnologice si licenţe n:i
ţiei veqelale şi animale ; deşi în unu ani au losţ condiţii < luna­ tăţile progiomului di* irigaţii, să imbunâlă|oa>(ă c.ililalea mate trebuie să dură J<i neglijarea activităţii de cercetare proprie,-
tice mai puţin favorabile, s-a asigurat permanent aprovizionarea firdelor pentru instalaţii şi ci celor destinate ii n îmi ju Iu i con>lru< tămint, din staţiunile experimentale. întărind le g ă tu r ile cu u n i­ raminerca în urmă in acest dom nim nu poale* avea decM urmări
populaţiei cu produse aqronlnnrnlare şi a industriei n i materii ţiilor. tăţii* agricolei socialiste, trebuie să Ic* acorde un sprijin spori) negative in dezvoltarea economică şi socială ,i ţării, duce la
penlru aplicarea in prarheă a cuceririlor ştiinţei >i tehnicii iiue
prime aqricole, crearea rezervelor de stat, precum si a unor li) I ii silvic i iItură si industria lemnului Irelmie inlensilirntă iubito. dependenţă ţaţă de străinătate.
disponibilităţi penlru export. acţiunea de plantare a unor sperii valoroase pe terciuit i lo desti­ Congresul îsi exprimă încrederea ră vrednica noastră ţâră Ministerele, organele economice şi ¡ntr-prindcrile au ciulo-
3. Dezvollarea economiei a asigurat creşirrrn venitului na­ nate areslni s c o p , lârâ reducc'rea suprafeţelor aipicolo şi p u m ­ nhne, muncitorii, Inginerii. tHimeiemi, oamenii de silinţa din na sa se preocupe dc v.ilonficoren deplină a rezultatelor Cv ree-
nilor. asigurate buna ¡lUrelinere şi exploatarea raţională a po­ tacu şliiplilicc', să consulte sistematic oamc-mi de ştiinţă in ton­
ţional şi, pe această bază, ridicarea nivelului de lr.ii material si agricultură nu-şi vor precupeţi munca, entuziasmul si pi u t'pr -
rturilor, folosirea cil mai completă a masei lemnoase. ic problemele de specialitate, să asigure participarea lor la ela­
cultural al poporului. A sporit salariul real, au crescut veniturile re.i în vederea îndeplinirii eu sucres a sarcinilor re le r e v i n
ţărănimii, însemnate mijloace au fost alocate penlru satisfacerea i) In anii cincinalului, se va asigura creşterea susţinuta a pro­ neutru creşterea producţiei agricole, pentru în flo rirv*a agricul­ borarea diferilclor soluţii tehnico ştiinţifice cerule dc produc tio.
nevoilor social-culturale ale populaţiei, pentru construí lin de lo­ ducţiei bunurilor de consuni, pentru a salislncc şi mai tune cerin­ turii noastre socialiste. Oamenilor de ştiinţă, cercetătorilor li se cere să întreţină o le­
cuinţe, penlru dezvoltarea bazei material«'a ¡nvălămintului de toate ţele' mereu cresc înde ;de populaţiei. V or trebui luate măsuri pen­ gătura strînsa cu produ'-ţin, să acorde sprijin permanent între­
gradele şi perfecţionarea acestuia pentru ocrotirea sănătăţii pu ­ tru renlr/ari'a la (termen a programului de investiţii care va asi­ v). Ca urmare a dezvoltării întregii economn si creşterii sar­ prinderilor in aplicarea rezultatelor muncii lor.
cinilor transporturilor şi U lorom n nu nţiilor, trebuie' folosite cil
blice. Rezultate importante au fost obţinute în dezvoltarea ariei. gura dezvoltarea capacităţilor de producţie şi dotarea ru utilaje mai judicios fondurile alocate p-uiim sporirea si modernizarea *1. Pentru a sc asigura mersul înainte al ştiinţei din tara
Ştiinţei şi culturii. modern» fi industriei uşoare şi alimentare. Este necesar s.i se noastră, ir r lm ir să se acorde atenţie folosirii in cercetare şi în
acorde* o atenţie sporită prelucrăm superioare a materiilor prime, mijloacelor de transport si de telecomunicaţii, dezvoltarea eapa- activitatea practică a iot ceea cc ştiinţa şi tehnica mondială cre­
4. Aşa rum se subliniază în Raportul Comitetului Central, ciiâţii porturilor si modernizarea drumurilor, asinurindu-se loto-
izbînzilc dobindile tu aceşti ani sini rodul muncii unde a m un­ lărgirii sortimentelor şi îmbunătăţim calităţii şi varietăţii produ­ data utilizarea cil mai raţională a capacităţilor dc* transport şi ează mai bun, intensifirării logâitirilor. schimburilor dc exp o n ­
selor de larg consum, corespunzător ' exigenţelor şi gustului enta, informaţiei şi doc iimenţăni ştiinţifice, eviliudu-sc astfel
citorilor. ţăranilor, inleleclualilor, a tuturor oamenilor numen, ledurrrea clio.li.uielilcr de exploatare.
fără deosebire de naţionalitate, care înfăptuiesc cu holârire po li­ populaţiei. 4. Realizarea volumului însemnat de investiţii, menit să abordarea unor teme depăşite de dezvoltare a şiimţei. Toiodată so
a s i ­
tica partidului. Liber şi slâpiu pe. soarta sa, urmind neabătut j) Induslria locală, cooperaţia meşteşugărească şt de consum gure creşterea în ritm susţinut a întregii economii naţionale, cerc din partea cercetătorilor noşlri îndrăzneală creatoare*, pen-
au sarcina dc* a lărgi şi îmbunătăţi serviciile* dc* inlrclinerc- şi re­ iru abordarea unor teme; de ¡nalta valoare ştiinţifică şi practica.
călăuza sa înccrcaiă — partidul comuniştilor, poporul român ¡si nnoune organelor economice’ organelor şi organizaţiilor de
parare, dc a ridica nivelul calităţii şi ele a îmbogăţi vanelale.i a rti­ Sini necesare* in acest scop .stimularea .schimbului larg dc op i­
înalţă patria lol mai sus, spre culmile socialismului, bunăstării partid, sa acorde o deosebiiă atenţie pregătirii din timp şi acce­
şi fericirii. colelor de uz casnic şi gospodăresc, a produselor dc artizanat. lerării lucrărilor de construcţii, respectării rirpiroa.se a terme nii. confrun’ area deschisă a punctelor de vedere, în spirit cons­
Congresul consideră ca sarcini primordiale ale organelor de tructiv şi cu deplină obiectivitate şt-iinţilică.
conducere din economie, ale întreprinderilor, ale oamenilor mun­ nclor rle punere îu funcţiune d noilor rapacităţi de produc ţie (bm! din obiectivele importante ale politicii partidului il
creşterii olicîcnţei economice a investiţiilor. In alegerea 1 orei 1 i-
III. cii din toate ramurile economiei naţionale, îmbunătăţirea siste­ biţilor unde se vor construi noile obiective, trebuie îmbinată constituie devvolt.ired şi periec ţion^rea continuă a jnvăţămintu-
matică a calităţii produselor, creşterea productivităţii muncii,
lui do toate gradele
preocuparea pentru ridic arca regiunilor şi raioanelor inai slab
reducerea preţului dc c ost şi a cheltuielilor de r in citaţie, pro­
movarea progresului tehnic in toate sectoarele activităţii m- dezvoltate cu criteriile de cim e n ta economică, urmărinclu-se Potrivit dezvoltării impetuoase a ştiin|c*i şi tehnicii, cre.ştc-
Coiuiresul stabileşte direcţiile de dezvoltare a României in cJiislrialo, extinderea mecanizării şi automatizării. îmbunătăţirea continuă d repartizării forţelor de producţie pc. ni volumului dc cunoştinţe ce trebuie iiisuşilc* dc* elevi, sc im ­
teritoriul (drii. pune trecerea in următorii ani la pregătirea condiţiilor pentru
următorii 5 ani, in vederea continuării pe o Ireaplă superioară a Congresul im expnmă convingerea că eroica noastră clasă mărirea duratei iiivă|ă m inlului obligatoriu. Ministerul Invălămin-
procesului de desăvirsire a construcţiei socialiste in lóale do­ muncitoare, inginerii, tehnicienii, maiştrii, loti oamenii muncii 5. In următorii ani, va conlinuă să se dezvolte colaborarea tutui, ronsiiltînd cadrele rlirlarUce, specialiştii <lm cliferik; ra­
meniile de activitate economică, ştiinţilică şi culturală din iiuliisirie vor îndeplini cu succes sarcinile dc răspundere frăţeasca cu ţările membre ale C.A.E.R., cu toate ţările socialiste, muri ale economiei şi culturii trebuie sa el-iborcz.c' stud.^J cu
tn cadrul diviziunii Internationale socialiste a numen. Totodată,
Congresul aprobă in întregime obiectivele lundoimmlrile. c i­ c c le revin, asignrhid prin numen lor nvinlată dezvoltarea şi tiniiul scama de diviziunea muncii pe plan mondial, România va privire la (işozarea acestui invălămînt, la profilvil şi durata sa.
frele de control şi sarcinile de v iilo r expuse în Raporiul Comile- înflorirea continuă a industriei noastre socialiste.
In anii ce urmează se va extinde Invătămîntul mediu, caro
1 uIni Central, in Directivele cu privire la dezvoltaiea economiei 2. Congresul consideră ca organele şi organizaţiile do partid, dezvolta legaturi economice cu toate state indiferent de oriu- va cuprinde licee de cultură generală şi licee de specialitate,
diurea lor sociala, pe baza avantajului ree.pruc.
naţionale in perioada 19(>P>— VJ7fl şi in Directivele cu privire |j organele.* cit* stat, trebuie sa acorde o deosebită şi permanentă aten­
valorificarea surselor energetico şi eleclrilk <rfep larii in următorii ţie inlăptuirii obiectivelor prevăzute în Raport Şi in Direrhve, iii Dezvoltarea complexă şi mu l! i laterala a economiei va d u c e Tinînd scama ele nevoile do cadre* medii ale economiei naţio­
nale, se vor inii in la licee industriale, ¿iqricok*, economice', pc.
10 ani. vederea dezvoltării intensive sl multilaterale a agriculturii, spori­ la mărirea volumului comerţului exterior, T c ln n e urmărită im- dae|0(|ice.
rii producţiei vegetale si anim.de şi creştem aportului agriculturii bunălătiren structurii exportului, prin mărirea ponderii proelu-
Congresul apreciază activitatea intensa desfăşurată de Co­ M*lor cu un grad mai ridicat de industrializare. Ministerele şi
la hunăslrirc'n poporului, la progresul tării. Congresul apreciază că Vn rn n o J u * o lareţăi dezvoltare Invătămîntul profesional,
mitetul Central pentru elaborarea acestor documente, cu pa rti­ întreprinderile producătoare au datoria să asigure vomnuil măr­
ciparea larga a mii >i mii de cadre şi specialişti ilm ţoale dome­ sarcinile privind creşterea produrtiei agricole sînl realiste, iar corespunzător sarcinilor noi şi <le perspectivă ale economici
măsurile preconizate asigură condiţiile necesare îndeplinirii lor. furilor prevăzute la export la nivelul calitativ cerut rlc* piaţa naţionale.
niile. Constituind rodul gindiru si muncii colective a conducerii externă. N^nis’eru; si întreprinderile comerţului exterior irelmie
partidului şi statului, a a riis o lilo r de partid şi de stat, (de re­ Deoarece nu este posibilă exnndoren deosebiiă a suprafe­ sn-şi im b u,. .lăţească activitatea alil în c c priveşte clesbuvren Ministerele şi întreprinderile trebuie să ia măsuri penlru per­
flectă in mod jusi posibilităţile reale şi necesităţile in perspectivă ţei arabile, sporirea producţiei vegr-'lalo va trebui sal se rea- mărfurilor la export, cît şi aducerea la timp a mărfurilor im­ fecţionarea şcolilor profesionale, cursurilor ele calificare şi penlru
alo economiei noastre. Prevederile lor reprezintă programul in- li/e /e prin rec olte mai mari la lieciar ; in acest scop Irelmie portate. organizarea învâ(ătnintului seral .şi fără frecvenţă.
llo rirli multilaterale a României suciallstc. asigurate o cit mai buna gospodărire* a păm m iiilm arabil, am­ In invnt.îivunlul superior, caic va trebui să pregătească un
Proiectele de Directive au fost pe larg dezbătultf in intretiul plasarea mai juclic io.isa a culturilor pe zone şi în cadrul fie­ ti. A v in lu l economiei naţionale, sporirea urndurt ivilăţii m un­ mi mar lol mai mar:* de cadre cu e alifirare superioară pe ntru
liarttd şi de către masele largi de oameni ai muncii de la oraşe şi cărei u in la 1 1 , organizarea pc bazo ştiinţifico a înlrerpi activităţi cii soc ¡ale vor duce la creşterea venitului naţional. Congresul toate domeniile rle aclivitate, se vn pune un accent deosebit
sate, care le-au aprobat cu entuziasm şi au făcut numeroase pro­ a unităţilor agricole. aerobă modul de repartizare a venii ului naţional pe per macla pc ) m âhuni nluI superior tehnic şi economic.
puneri privind completaren şi îmbunătăţirea lor. Aceasta consli- I n obiectiv Iuiidamental este concentrarea eforturilor spre IPilii— 1970. din care mai nuitl de o pătrime vu reveni InnduUp In vederea îmbunătăţirii condiţiilor de s tu d ii ale oamenilor
Inie o temeinică garanţie a înfăptuirii lor cu succes. asigurarea unei puternice bazo lehnico-m.ileriale, rezolvarea in de acp m;i Fire, necesar asigurării reproduc hei >oc iali.sle largile, munco, va trebui extins invăţăm inlul seral şi fără frecvenţă mediu
linii generale, pină in 1070, a problemelor mecanizării complexe iar aorouue trei pătrimi — Ionelului de consum.
1. Conqresul stabileşte că in centrul politicii partidului de şi superior.
construire a socialismului, rămi'nc şi iu viilo r induslriali/drcn şi ale chimizării agriculturii — factorii esenţiali in modernizarea 7. In vederea ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii M inisterul Invulâininhiliii trebuie să i,i măsuri penliu perfec­
— scopul întregii politiei a partidului — salariul real urmează
socialistă a tării, creşterea cu precădere a industriei qrrle şi in şi sporirea producţiei agricole. să ercjoCă in 1070 eu 20— 25 la sulă faţă de I9G5. Majorarea Sa­ ţionarea programelor, manualelor, metodelor pedagogice de pre­
special a industriei co n s tru iloare de maşini. Industrializarea de­ O menţin deosebita trebuie acordată îm bunătăţirilor funciare dare în in v<i|ămînIuI de toate gradele, să asigura dotarea labora­
termina creşterea impetuoasă a forţelor de producţie, dezvolta­ şî in primul ritul extinderii irigaţiilor. In anii cincinalului, u r­ lariilor nominale va constitui şi în viilor ptiiuip ala cale de eres- toarelor rp aparatură necesara şi aprovizionarea şcolilor cu ma­
rea continuă a bâzei tehnico-mad-ruile a socialismului, introdu­ inează sa fie amenajate, pentru irigaţii, clin fonduri de stal, tere a veniturilor sala; miilor. Totodată, în aim următori, se v n r terial didactic.
cerea pe scară largă a progresului tehnic, sporirea productivitâţii suprafeţe însemnate de teren. Este în interesul fiecărei coope­ lud măsuri pentru majorarea pensiilor tuturor categoriilor rle
pensionari. O dab'i cu sporirea producie*i agricole şi îndeosebi
muncii, ridicarea nivelului de, trai al poporului, avinlul întregii rative agricole ca prin mijloace proprii, utiiizînd sursele dc
economii. Dezvoltarea industriei duce la înflorirea oraşelor, în ­ apă locale, să extindă cir mai mult sunrafelcle de teren irigare. a produclioi-marlă, vor creşte veniturile reale ale ţărănimii cu ( C o n t i n u a r e in pag . 3-a)
cca. 20 la sulă.
tărirea rolului conducător în societaic al clasei muncitoare, mo­ Industria constructoare de maşini trebuie să producă la timp