Page 94 - 1965-07

pxjg. 4 Nr. 3287
Drumul socialismului

Silit în sludîu măsuri pc'ntru descou- tiei, iar influenta stalului asupra <ic- ministerelor şi inStiUitelor lor sarcini
gcslionarcn întreprinderilor dc; o tu ­ m itâbi economice o coopemativ elor a- ş liin tiiic * legale direct de nevoile e-
telă măruntă, paralel cu mărirea drep­ gric.ole de producţie, trelmic remb- conomice, de c|enul celor de cm c
turilor conducerii acestora de a dis­ zr«tă mai ates pe calea indirecta a co* vorbea aici tov. Tabircă, referitor la
pune. iu limitele rczultalelor o b lo ni­ interesăni malcríale şl a legăturilor producerea in Inia n catalizatorilor.
te, dc fondurile si mijloacele pc care economice, dc bună învoială, intre o r­ lu această ejioc,! de furtunos pro*
le au la dispoziţie. Vom acorda o mai ganele de slat şi cooperative. Ceea gros tehnic, un luare p e ric o l.il con­
Tovarăşi, nomiei şi cicesle coordon-jle funda- Partidul nostru a căutat * dotclea- cinilor fiecărei etape. Pentru perioa­ laigă posibilibite de utilizare a cre­ ce va planifica stalul mult mai rig u­ stituie. alături de învechirea utilaje­
ros in viito ru l cincinal, vor fi mă­
Tara prnwiiextr' în aceste /de lu ­ menlale dine Ui silualia in care viata una să găseasc«i metodele dc con­ da J0(.5-I'd?0. coinlcresfirea n»aloriolă ditelor pentru lucrări de mecanizare surile destinate clcz.volt.irii b«i7.c*i teli- lor. silualia iu care este pus, inii-«»
ducere a economiei fiecărei etape,
trebuie să actm-
şi pentru alte obic-Tive dc marc o-
a ¡plrepriiulerilor
crurile Congresului cu <itl 1 ncA alrn- economică începe s<i infirme forme­ «imundă măsură, corpul nostru teh­
le stilc de coiul mere. iar (aptele >ă pornind do la învăţătura leninistă de nez.c in direcţia introducerii tehnicii f ic id ilă economica şi vom stimula mco-materiale a agriculturii. nic. (arma obligaţiile cotidiene de.
11n şi drs<1\ îrsil.i încredere. Aceasta n mi se depărta niciodată dc vi<il«i.
contrazică prevederile plamilm. noi, a îmbunătăţim caldăln produ­ iu mai marc măsură, prin pirqliiilu lata de ce. concomitent cu ţoale m ii i u < i ii far mai pupn accesibile ra­
i z v o K A din inului că, clc-a lungul (Aplauze pu te rn icc). selor, jjunc'rii iu funcţiune la ter­ financiare, introducerea tehnicii noi. pidele progrese al«' ton osim lelo r feb-
«inilor de luptă ilegala şi celor de Pornind dc la a(«'slc con.Mdrrcnte men, smi inainlc de termen, a noilor acestei îmbunătăţiri, te tace atit de mc o-şiiintific c'. ^
construcţie «i orinciuirii socialiste, loli generala, de 1« început trebuie să Tov araşi, capaeităli do produclie, p«ir«ilel cu Tovarăşi. simlită nevoia unor masuri organiza­
oamenii n u m fii din patria noastră spun r <î proiectele partidului nostru, îndeplinirea indiculorilor caliialivi de torice. anunţate dc tovarăşul Nicolac De aceea concomitent cu masurile?
CVauşescu, privind infiinU rea unor
convin«; c«l politica pari ido Ini rt - fu această direcţi«' prevăd, corespun­ l:\peripnla pozitivă şi negativă a plan ( producti vilajea muncii, preţul Sini cîiova domenii ce ocupă un loc uniuni intercooperatisle — de In ni­ despre' care' a vorbit aici tov. Sumo-
prezintă interesele $i ini/ii iiitelc lor zător nivelului de dezvoltare a eco­ trecutului şi cerinţele sporite ale de cost, boiipriciul}. deo.şchd în preocupările partidului velul raionului piuă la centru — c «7 o urse o. p rivito r la programele iacii hă-
I u lulameniale Pentru că exprimă fi­ nomiei si sarcinilor etapei în care cidcliiilui actual, conture«i/ă o serii; penlru perioada IfKili— 1R70 si care' an manifestare a adaptării continue a me­ Iilor si paralel eu masurile meni Io
del si din plin aceste inlert'se m ns- ne gasun, unele imbiimilaţiM «le for­ de probli'ine practice al»; îmbună­ V or trelnn (olosilc mult mai e lin - losi in mod special sublimate iii pro­ todelor de conducere a economici la să-i lupi ni mod obi.şiuut pe lolim -
pii a ’ i i, r cii>or1111 <lc activdffle ni ( ii- melor şi metodelor, (bir nu o m odifi­ tăţirii metodelor de conducere st dc ent dorit piuă acum lu in liile finan- iectul de Directive, in raporlui gene­ (U'iu la curent cu tot ceva ce <-st';
m iletului Contrai, prezentat do to­ care a principiilor organizării Şi pla­ planific arc* a economiei nalionale. Ic'lor şi rrc'ditului în economie, mor­ ra! şi in raporlui la Directive. realilălile vieţii noastre. uon, vor lrel>m găsit«1 forme de îm­
varăşii) N’icohie Ceausesc n este îti- nificării economiei naţionale, intru- I'binul economie, in conlormibite onul pe linia utilizării nuu accentu­ Prima problemă este aceea a caii- O ultimă problemă, pusă in ter­ prospătare p'-riochca a cmioştintelor
lim pinal cu uivînnnu aprobare dc cil e\penei)l«i de pjn.i acum a dove­ cu prevederile noii Constituţii, va ate a creditelor, înlocuind, pnn ele, bdii produselor, pe care pariului o meni şi proporţii cn lotul noi in Ra­ lor.
Congres. de pariul si do tară. Acest dit pe deplin viabili|«ile.-i si eficienta ti supus aprobării M are Adunări N a ­ in limite ins!if¡cale. ceea ce ii» pre­ ridică I.) rangul dc politică de stuf, portul Comitetului Central, este pro­ .Aceste ma «mi — a c.îror lislă eu
zent se acorda sul» forma de finan­
document. c«iro constituie o analiză acestora in condiţiile l«irii no«i>lve. ţionale. A rraslâ măsură va ropre- ţare sau dotare dc la Inigot. po luat«; verigile economiei nalio- blema cercetărilor ştiinţifice. Ceea ce sini foarte departe de a o epuiza
M iinhiicîf mult ilaP'rala <i întregii Asa cum sublinîa/ă rnporUil. cen­ znnla o (orm.i superioară ele aplicare M,do. Acest hicni e cerul de necesi­ doi osc ou să adaug în ac eastă ma­ — trebuie completate şi cu n imbună-
te mc* priveşte doar schiţarea
unor
noastre vicii poliiico, oconomp <\ tralismul domor rviiie v a ramine in 0 principiilor muncii colective şi a Se impune necondiţionat o moder­ tăţile im bunăiălirg sistemul ic e a n i­ masuri prin care cuceririle sporite ale hihro a sisfcmuUii d«' cointerpsare ma­
c utlural-sociale fixează cu precizie conluuiar«' principiul fundamenl«'d de e«'ulr«#ismnbii democrat ic. Fără o nizare a activităţii de aclmdii.i rum. velului dc viată, de nevoile sporirii tei ial„ a cerc eiaio nlor in rez.ullfitele
jaloanele dezvoltării viitoare a tihni organizare a a< hv itătn economice. anticipa asupra modului in car«- Vîa- ovidcnbi s( calcul, seci or «d cărui eficientei economice şi progresului c«'rcel«irilor ştiinţifice si h'hnn.o in- aplic.irii practico a lucrărilor lor.
noastre. Raporlui l.raxea/ă olnechv i-w!<-* Plu/uil nostru e>le instrumentul n a Adunare Naţională va hotărî nivel ele echipare tehnică este foar­ tcliinc , de c ondibilc' dc competitivitate rliqent* să pătriunla. cil mai urgent, Incluşii hi uT vpi ,1 este scutită «le
funclamenlale (telurile* limpede in r«*n- c«’«-şi exercite această nouă atribuţie, te î n fipoiat. Modernizarea tr-dmi«' impuse pe piaţa externă $i deşi avem iu viata economica. nim'iffii tarea dispariţiei celor m-u
realufcani unei po litm . c] afirmă o
tiinilul lor si eşalonate realist vomt.î, stabileşte obiective, el arc este de prevăzut că ac«*astă aprobam desfăşurată concomitent no două pla­ unele rez * Hale evidente in acest do­ Trăim o perioada de revoluţionam sialii, caracterisiica le«|ii concur»'ut/'j.
în timp. privind dezvoltarea lor- va da o mai adine,» fu ndamenlaro nuri ; raţionalizarea muncii, nrm sim­ menii). nu ne putem mullumi cu ele. ,i induMnei. re/ultul al unui progres din bnin'a capitalistă l'rcbuie sa m-
tnlor de producţii;. indrepiindn lo i ii sarcina d e a a d i i r e ordin«', (O 'renlîi obieJfr vrîor planului s» ('.Tinildle plificarea reglementărilor si pi exo­ Vom concentra acţiunea tuturor pir- uemai i nl ilnit al şînnlei şi tehnicii. locuim insă, in condiţiile noasire. ,i-
Si economic maxim,i a rebiirselur. In aceste condiţii, cind tehnologia şi
prim ul rintl spre conimnaroa nl-ab,«- şpordă ri.'dlizării acestora. , durilor — dar mai ales recurgerea ghiilor de care dispunem in direc­ ceaslă amenintare pnn folosiri :i c ou-
lulâ a mdiw»!rnili/«îr ii socialiste. li­ iJC acee«i. ¡nlânnd coplnnui rolul Sarcinile' cuprinşi* iu Directive vor la m 'tode mai moderne prm meca­ ţia reali/.irii acesiui mare obiectiv. pi oc. eticele de producţie se schimbă şticntii şi pricepută a togilor obiectiv«':
nul rlr ba/ă a politicii economice o organelor ( « nli.-ile iu r.- priv eşte sta- fi transpuse in lr-im plan ciu ciiu l. nizare, In acest scop se sdidiază în- O pruna măsura va ii axată po con­ radical si la intervale scorie, cind c u- ale economiei socialiste*, care au iui
partidului si a tării noastre, spre mo­ bilu en (<1111 ului (|i-1u i <11 de dezvol- defalcat p«' ani, cuca cu va permite iuntcirea unui or<|an specii,ili/«i;, turarea mai precisă a noţiunii «ca­ cenrile sliinlci pătrund cu o c a d m ­ numai caracter obligatoriu, ci şi ca­
Iciii a economiei, este neees.ir tolo- ía tot mai accelerată — aproape racter sbimilativ,
bilizarea sinslimiia «i rezervelor si po­ c«i planurile anuale să In' pregătite rare sa coordoneze î 111rc*act<i această lităţii produselor" pnn sbnulardc sau
sibilităţilor ag ricu lturii socpihsio. spre dat.i şa dezvoltam neîncetat pe too- intr-o singură 'Iapa şi nu în rlnuă, acţiune. caiete de sarcini, astfel ca su existe imediat — in domeniul «iplic«u dor A cea ştia osie calea cate ne va asi­
promovarea persev crenl.i n progre- le trcptelu iniliaiiva t reatoare a oa­ cn in prezent. In are-d fel se va e- 1'n domeniu imporlanl — aş spu­ un etalon slim lific de măsurare adap­ practice, cnut se introduce pe scara gura dezvoltarea economiei pnn pro­
Ic! nnu Ijrgn au!ornaii'/.areu, ar În­
suini în toate domeniile. menilor nuuicii, «i iiilreprnidorilor si conomisi un mure volum de muncă, ne ho larilor in etapa actuala — este ta! continuii nivelului tehnicii con­ gres tclimc.
0 organelor loc«ile. dem luzi iul un semna s.î comitem o maro grcşr-'ia,
Pe lmoă dreptate. Raportul Comi- eî111p Iiicl) de aplicare spiritului gos­ «¡îl la organele (vnirnlc, cit şt ld col al iinlni nălalirii «ictivibHu între­ temporane. In acest scop v «i Irebni daca ne-am im illum i sa vedem in d«z- Y;
t o I ului Contrai subliniază r.1, int.ip- podăresc al maselor. întreprinderi, dinei pulmbi orcpinelor prinderilor. Perfiirtionareo conducerii radical iiiihiiiialăii!<i activitatea orga­ volbnea «:oiiomiei noastre nPfioiiale, $i acum tovarăşi, prnm leb-m i. in
tuind sarciniite dezvoltării sal1- so­ de pbuuficare să se consacre mai economiei naţionale din part »'a or- nului dc? standardizare. nun ales capéetele clinamisiimlui său inc boier«', n.i spun cileva cuvinle cu
cialiste conli'rtue, poporul nostru îşi Principiul condur eru colectiv e v a moli «malr/elor de iutidam m lare şt garii'lor central«' va li eii«;-ter; numai Stabilirea preturilor pe calităţi, s!î- cantitativ şi im ne-am ¡nclrephi si­
<i «ipli(«it cu şi nun multă con-ec- nim ărirn executării planului, iar relor t:\-ii'ac ier e\lrn -oro nom ir.
aduce si pe «coastă calo contribuţia vonl.î şi li'rmilale. pe lo a ir veruplc' în măsura iu care acrnisla se va ro­ imitarea maierud.i individuala şi co­ mo Han mată atenţia «.pro conti«iulu I
la întărirea sistemului mondial so­ ii in |0;»|(' etapele de muncă, «i'lfel do coîulucf re cxeculivă — problu- tire la direct iu îm bunu'âbiva orga­ be iivă penlru cablau*, precum şi alto sau şliintiiic şi I«*11inc, in special in I )n «n tivi'le 11* • 111 r 11 perioada |')(>C> —
cialist. la creşterea presliguilui socia­ nn lor ele îndrumare şi conliol. nizării sj conducerii muncii in intre- masuri vor li tolosit«' din plin. Vom domeniul ¡ndiisii'U'i. undo ^(' petrece t m711 un siot doar <> in»iruirp cI<* s.ir-
lismului în întreaga hune. la spripni- ea deciziile luate să fie iodul gin- In ultim ii am a existat o preocu­ ormderi, c«'lnb-|r de baza în c.P'r şe î n I r i controlul tehnic şi rec «‘plicnia- nn înlcuis proces de reînnoire cu e- c un si uu ne pun in poziţia unor
r«'a lo rtrlo r cari' In pl «1 pentru pro- dirii ( r)leelivc Aplic .«rea acestui prin­ pam pentru imhu nătalirea melodo- realizează produrtia materială <i în ri'«i produselor, n*tb'l ca să îngrădim lucie botăiitoarc* asupra pro du ctivi­ anonimi truditori uemru d«'/.v ci 11«>r---i
cipiu trebuii' insolită de stabilirea unei oarei u f «-cotiomii Sintcm oa­
(pes socul, ponlrn eliberarea rlm 1 ocnei de pbi ni fie «ire la nivelul eco­ care se înbipMinsle (<m'ri-( progre­ producţia Şi pătrunderea produselor tăţii munrîi. asupra venitului niitio-
imn i>.i şi f.irâ echivoc a sarcinilor meni vii si omein'sc es(e să dom n
jugul colonialism ului şi imperiali*- In-rărei pi'i>,)liiii>, a ap oitp liii şl nomie« milion,ilc, c«ire a dat rczul- sul iu i ! i cac i tf) t o a fa«‘«ci',iloi’ («r.uo- d«' proastă cablate piuă la conu's'a- ual, asupra condiţiilor dc trai.
muhii. (Aplauze puternici'). l«it«* m u!luni11oare In ş« himb, pla- t iiici fundam rnbili — oamenii şj t#b- lor. Arcsîe masuri vor putea insă Nu uităm o clipă că a-tful dc cer- su ¡mhiinăliiMm conlm uu vuita noas­
răspunderii ei it^ cadrul muncii eo- nic a da cficieiifă totală numai cu condi­ tră materiala şi s-<> imliociălim pe c«'a
O importanta deosebil.i, prim ipialâ lec 11 ve. uilicarea in c.ulrul ramurilor n ră- celan ştiinţifice şi aplicabile inr b'h- Hpird 11 ,i 1 *i. Sintcm părinţi şi trc'l)ui<;
SÎ urar liciu, are oxpnnere«i I«k ul.'i do m«is in urmă. avind drept corolar Cstc necrsiir să creăm nn cadru ţia ca toate rolrcdivele din întrep rin­ nicc; cer iondori băneşti şi resurse ma­ să muncim pentru «i cr«'«i condiţiile
tovarăşul Nicolao C ra u-osm tu p ri­ l:\ercihndp-si rolul conducător lu di'sel«'. aş spune e xa cnra uli' raodi* mai lirei m precis de sarcini, dar şi deri sil particip«' activ la rezolvarea terialo enorme; nu uităm nici pro­
toate domeniile vieţii soi ude, parti­ politic ii de i «ilitale. in care vor trăi miine copiii noşlii.
vire Io poziţia partidului si stalului (¡(ari Mnule de ministere în planuri­ ele mijloace, care s-l dea posibilita­ porţiile si posibilităţii«' |>e care le ar-'
dul priveşte conducerea şi phuidioa- le uitr«■prinderilor m subordine .Aci'st tea colectivelor din întreprinderi t '11ii adversai i ai soc ialismului — Sinb'in celălem şi trebuie să asigu­
nostru în problemele- mişcării comu­ rca economiei dr«:pt un domeniu în h u j noastră Dur orinduicea nonslra ram viitorul patriei noastr«* soc lalisU-.
niste si muncitoreşti iniei naţionale, luciu a fost b>ar!r bine iln>lf«il să-si d f'laşo arc mai clin plin iiiilia- pe plan ideologie sau pobtic — a fir­ şi colaborar«-,i cp celelcjlli' ţări socia­
rare s<- îmbină intr-un cind în.ill c- aic i cli' tov «ităşiil Oing«i. O ine- mă că. in acest domeniu, noi stăm in listo creea/u condiltil«' neces.irc' de n (V ii aplauze). Snib-m comunişti şi >in-
ale relaţiilor dintre partidele comu­ rononucul cu politicul. Acc'a^ta e>te 11v -i penlru realizarea obiectivelor ce '«■in datori să apărăm ideologia iiojs-
niste si statele socialiste. Nu exislA lodolocpe greoaie, cp un volum fata unei probleme irezolv.iinle — lolcsi mai bine toate posibilităţile
adev.iral iui numai in re priveşte de nuiiKii impfi'S'onanl, s«' poale în- le revin pnn planul cb* stal. in special din cauza lipsc*i dc* cum u- pentru «i Oídme efecte max 1111 c-. tni. i 111«'rluilioMi.simi 1 proletar In «i-
membru al partidului. cetatean ce.jsla emisia con tiniiln l re«d — sen­
al Urni noastre, tare sa nu in- delerminare<i liniilor iuudaim mtSle lilni si în plaiul ic urna tinanciară a I'rim.a rrjnili111* care trebuie UMgu- reii'a. VH-ar fi inipodbil acum sa fşi piua acum am promovat cu fer-
politico-ei ononiK e de p e r f e c ţi vă, 1 n>r«'|jjmuierilor. Im rp de cam răs­ enumăr şirul lunci <U' deziluzii pe sul profund mnaii, patriotic si comu­
tele«ui«i. cu raţiunea şi cu mima. şi 1 i si in ( <■ pnv este aspuf lele con- ral.i a .> |«i z i ¡ni reprinderilor no.iNire, care arosti adversari la n avut do mitalo in!roduc«;iea teluucii noi, dar nist — fi| D irerlivelu r. (Aplauze pu­
să nu fie devotai trup $i sultei po­ punde Viiiusb-r111 Fin,inleIor. FsM' iie- i ' U 1 aceea a c lardic «mi perspectivei rícemela mai ales sul) fniinn im portu­
cr«‘te ale mu mi i de planilu are. Re- c« '«ir c«i organele dvpnrtamciibilo să suportat pe parc ursul dezvoltării uoa- lui ele instalaţii moderne. A voiul ternice).
ziţiei partidului nostru, caro pormoş­ activiiălu lor. Pentru orcpinizarea unei slre social:.sie, dar i uzol vi ml propride*
ie de la ideile dominante al<‘ g rijii paitilia venitului nafional intre fon­ analizeze, c li ia r de pe ac n m. metodolo- momentul cind ştutila şi tehnica nna- V iito ru l nostru nu este o fatali­
dul de (oiiMim si cel d«' dcumularc uid lor de id-iuiiu vi r i p r i n prisma producţii moderne nn e-lc siilicienl, iio«i\‘.ro problem« in domeniul cab­ stiă Ireliine să aducă o coitlri'nulio tate cc cade peste noi. ci o realitate
oentrii înM nri'fi unit«"itu mişcării co­
ou no fal.i in fală pr, zenlul şi viito­ »■(¡cienlei ,,ic 'il('i,i, sbdnii ml uu sis­ tiuitul voamn de c ompb'xitatea ac es­ laţii produselor, să nu ne zgircim proprie nnu mare la dezvoltarea c- pe care o construim. De acest lucru
munist«; şi muncitoreşti, pentru re- este conştient poporul noslru. con­
o/iunea t.irilor sistemului mondial rul. A l.i\a fondul de ar umiilar«-. iu'- tem cI*■ rfp a rii/a re a planului pe in- teia, ca planurile de producţie a- in ,7 le elen prilejul unei deziluzii C ol lOIII IC’i.
cesur investiţiilor, deci de/.v olt âr i i structor al sonnlisiiuilui, care penlru
socialist, oenlrn apărarea î>«"ic ii şi economiei, s«i numle adine dm t:a*pri 'nb i i. pe baza d<* ¡nnd,im«n- nuale sa lie c u np>cutc de c.ilr«' intre'- în pluş (Animaţie în * l«i) CV)11-sicIi• c interesant d«* )«■ I<’vol. în pii in a <nir«i in istorie are Încredere in
socialismului. (Aplauze îndelungi). fondul de coiiMim mseamn.i a in- taic li'lm iro-cionoini» ,i cil nvăi reală pnndnri do,ir cu olov a luni iiniiiile Al clculc'a domeniu de preocupare ucc(i>iă ordine de idei, că din costul viitorul său, pentru ca are încredere
Partidul nostru înlre<| rsu- «h nLa şi urmărind o staM ilati* mai in irc fiecar«') iiistaialii modeme importate
celiiu creslerc'a niv r-lnIni de tr.ii a pla nurilor la nivelul ¡iiliviiriDdc1- de incc'peic'a aiiuîni. deosebită pentru anii următori, rolb'c- in politica (|«;u('rala a IbuliduUn, iz-
care îşi exprimă prin Raportul Co- al ponorului: dimpol i n ă. a diminua clin pinto oc C'dC'ii la le, cii ca dO— Hi la vnrda dm adevărurile ¡nvălatuni mar-
m i’clviliii Central profunda în redi»- .'nudul de ani mu bi r e, bu/a rimfoduc- nbu. niuburarea noului pI <1 1 1 cincinal, de- i ci 1 in Direc tive si in Raportul C o- suta reprezintă plata licenţei şan pro­ Msi-lc'iuiiistc aplicate,i jgi „uconcbliil'î
re că deosebirile dc vederi ce apar tiei so(:mli>1e biripli-'. insefimnă « re- In d o m e n i u l m e t o d o l o g i e i este ne- I,i!c ,1 1 pi.» am. sufic ient d«' detalia! m ib 'liiliu C'enlral. este ce| al de/vol- cedeului tehnologic; acesia este cos­ (arii noastre şi con iirjp.ilfl.jfo scurta,
intre partidele frăţeşti pot li ■ solu­ C e> i | s.î Jir* l)erie(t,UUI«7t < i S 11' - pentru a da po-ubilii.be ¡n!r«'princk*-
duce ritmul de dezvoltare şi a pre­ t«n ii aepăc ulturii şi. iii consecinţă, al til! plătit de noi pentru in lei ¡gen hi dar intens,i perioadă, a construirii
ţionate în spiritul stimei reciproce, mul g e n e r a l d c uu lira lo ri ai p la n n -
lungi iniuiiuTcu in urmă ¿1 econo­ fi lor v,i-si î ntoc measc«i planuri p«' mai im bunălălirii metodelor dc* comlu- altora. Probabil c,l in epoca in rare n iiiu lin rii noastre socialiste şi a in-
prin discuţii tovărăşp.şti de la partid ini c I -v sbd. In actualul >Mem nu
miei. I)elei ini oai'eri jiroporlnlor res- mulţi (im, va «It*sv 11 if 1 «* aco>!oi.i pers- ecie şi planificare în acosf sector de t («uşi i iMin potenţialii I noslru indus- flo rin i palru'i. (Aplauze prclunctile).
lâ partid, pe baza r«'spe(-lării consec- şi-an c|«im I c» rezolvare rorespunză-
peclive e o liotărire prin esenţa S.i
venle «i normelor (undamenlale fi Io luare n s,rie de indicatori de cea pec Li va ac Ine t.ili lor şi Ic v a st imula cea mai mare importantă şi de un trial. nici. nu es!e o altă Cale; avem Toate dorn montele supuse dezbate­
Polilic«!. ¡nlruci! pnn e.i şr defmes'a
relaţiilor dintre partide, in coiu or- ziua de n/.i şi ziii,i de miiin* a tării, mai mare imporLanln. cum sini de iniliri! iva. In condilolv noi, aceasin marc* viitor al economiei noastie na­ tusa obligaţia >fi privim in viilor şi rilor Cuiigie.'iiIm, pornind de la baza
daută cu învăţătură marvist-N'ninistîi. f. 1 p/ria re pu/mu/ice) ,\ee!;isi Inrni pildă indicatorii cnlibilii şi nivehi- iniţiativa -.o va puli-n numitesta mai ţionale. să rreăm condiţiile pi'iilm a folosi solida a re,di zărilor dc piua astăzi,
Partidul nostru înirei| este acela (are Ost«' «irlev ăr.it >i pentru reparlilia Iun- Ini tehnic al produetiei. indicatorii puternic in direcţia realizării unei Partidul şi guvernul au luat. ince- sintetizincl cuceririle revoluţionare
îşi exprimă prin raporlui Com ilelulm duhn de acumulare intre sectoarele «.are sa exprime cit mai complet în economic dm ce in ce mai mult,
Contrai profunda încredere ca pe economice şi cele soc ial-rplMirale, produc tiv ibi 1« vi muncii si midie al­ piudiiclu la nivel tehnic in pro<irc*s piiul încă din Ionul trecut, o serie ¡ntelic|(*nt,7 iijaslra jiroprie, ştnnlilică alo poporului nostru, confirmă ziua
aceste baze. ceea ce uneşte veşnic penii n repartiţia intre diversele ra­ te’«. IVrbcM onam a sisiemnlpi tre­ şi bl nn pre| de cost în scădere, in de rruisuri do ¡înlmuălălirc a plan ifi­ şi IO!1111Cgâ. «le azi şi ne cheamă la ziua de miine.
pe comuniştii din toata lumea va slirşi muri ale economiei stabilind prio­ buii' să urmăreasc«i s!a!)ibrea unur a!v'(|erea celor mai bune metode dc cării şi conducerii agriculturii, mă­ Marc|îuindii-mă |,i domeniul econo­ Ne aşteaptă sarcini muri $i nu u-
nrm a triumia asupra a ceea ce as­ ritatea acestora pentru aşezarea ten- in d ¡r a l on c«i «' s.i i'.xprime fidel o- oirjaniz.arc a productic-i, in pregăti­ suri care se desfăşoară jn continua­ mic, sini dator să constat că aşa-in- şoarc — dar trecutul trăit de noi În ­
tăzi ii desparte în mod lemporar. [V ii torml«i a tortelor de produc lie ele. biee|ive!i' ¡ixcile prin plap şi să per­ re. Tinind scama dc faptul că, in 11111 l,i I li I capitol «plan tehnic" din şine e mărturie ca sintcm capabili
aplau/i ). mită aprecierea »e ti I a a rez ii ll aţelor rea şi cablu rtrcA«i cadrelor e!c„ m,i-
C'înrv.i a s|h k c«î. a planifica in- Min cure, in genere, c m nn răstimp sectorul cooperatist proprietatea n- planul de stat — care, în prezent aro să le înde-plinim cu succes. (V ii a-
Raportul Com ileiulpi Central ora­ sr-amna in lapl a tace un m'sfirşit ObMiude. un rol secundar — trebuie s,î devină plauzc) Să fim la tnăllim ea răsp un­
lă, ele asemenea, că trăsăturile (un- şir de alegeri inire diversele neresi- In îmhiin.dătimn muncii de plani­ cu mu11 mai mare d« cil nn au. supr.i mijloacelor dc producţie nu a-
(Icimenlale a li; politicii externe -i bîli. deseori aspre ale(|«ri. cari s,i- ficare şi a metodologiei ei un rol Desigur, atunci cmd ridic.nn in bibi purbuc slutului, ci re prez in la o pro­ unul din elementele de ba/ă ale a- derilor istorice cc nc revin, şi cu
tării noastre se b.-i/oază pe princi­ lisfricena n e csită tilo r nu se poale important si d«* mare răspundere r«'- tnlreprindcrilor cur in le sponte. sin- prietate1 socialistă de c|rup, este lirosc precierp modului de dezvoltare a toată priceperea noastră, cn pasiune
piile respectării sn vr-ranitălii şi m- Iaca' pnn adunarea lor. ci numai prin vin,* Com ip'înhii de Stat al Planifi­ b in pe deplin c o iijlie n li dc fj))!ul că ca meiodole dc planificare să lie a- economiei naţionale şi s«1 cantină in comunistă să clădim acest viitor, axa
(It'pcndenlei nalionale. ('oalii.ilii in Irirre. Aceste Inon. sini, in mai căm. (laptafc acestei realdăli stiurlurale. tr-ddevăr Imiile cbrectoaie ale in tro ­ m m este indicat el «Ic linia politică
drepturi şi neamestec ului in treburile iiififr van m nun mică ma>ură. liotă- lmbnnălăti m«i aclivib«tn C'.S.P. tre­ ele trebuie să dispună de mijloacele generală a Partidului, de hotăririle
interne si că de/voi Parca relaţiilor rin determinate pentru (on dilnle viaţii bui«' să me.iniă pr« lima in b îrin i prin ­ necesare ac 11vitalii la nivelul solicilal piecuin şi caracteristicilor proprii ducem celor mai noi cuceriri ale
irâleşli cu to«i!e tarile socialiste e poporului. L)o aceefi partidul nostru cipiului muncii colectiv e, nu numai şi s«f aib.i o mai mare independenta produc tu i agricole. L)e acvea. coope­ ştiinţei şi tehnicii, .stranie şi indigene, po care lc va adopta Congresul al
considerată dc lara noastră drept o sbi ferm pe poziţia ca dreplul suve­ în interiorul smi. o şi în colaboram operalivă decii piuă acum in (|ospo- rativele trebuie sa aibă o autonomie in toate compartimentele vieţii eco­ IX-fcn al Partidului Comunist Român.
datorie a sa internatioiwilisu. ran al larii de a liiri aceşti' liolăviri cn celei,iile organe renlr,»le şi lornl»\ (ffirircni raluuiLibi a «iccatur mijloace. mult mai mare iu planificarea provluc- nomice. Prm el trebuie să (ie dale (Aplauze prelungite).
Poporul nostru îşi afirmă solida­ nu ponte fi mei cedat, mm impurii!, <*l nniniiidu-se mamlesMirilo do su-
ritatea sa de neclintit în jurul aces­ nici la i'iniilal. ( tp/aure rii, pt/ter- bieutivi.sm, d«'fic lenli'le în fundainen-
tor poziţii fundament ale ale parti­ i/irr). tarea pr op ui ier ilor, pornirea spre
dului, exprima le in Raportul Coim- In In in ri.ii d«- -r/i r-ircuW o notnine. an lo m nlliim irc
lelului Ccntral m pe care el le urmează ao'i'.i «i IelinprraIuIui n lien «i specia­ 1 n i'omeiim în cure se impun ma­
cu lot devotamentul şi toată l.enmu-
listului. c«iri'. slăpî mod prnlund ( u- suri bnlările penlru imtm năHăti'i'e.i
lea. ( Aplauze îndciuuyi).
noşlinlrde domeniului respectiv, in activ iaitu est,- c«'l al aprov izionăm
z 11 t i v î l r« 1 o zi sa de conducere Iar«' ab­ tehnirc-mflierude Sistemul actim) nu
Tovarăşi, stracţie di' om. iar omul trebui'' în ­ m u rori'snpnde stadiului de astăzi al
ţeles şi ra o sumă d'- aspiraţii şi dezvoltăm turlelor de producţie şi
Raportul Comiiet ului Centrul a-
nevoi i udiv irlmile. Iar şi ra o siim.i a reparii/iu ii teritoriale a acestora. Vor
rordă o indreptăliîă ¿jtenlir' necesilă-
aspiraţiilor şi nevoilor colectiv ilntii trebui imbun.dătiio organizarea Şi
tii înjbiinîMîUirii c o n lin C a lorineîor
dm care r| face parte. Dm («ui/'* mrbxlologbi aprovizionării ti'hnico-
ei metodelor folositei in conducerea
şi panificarea economiei — şi cîtevu copacilor, lebnorrfdnl iui verb- p.i- materiale. siabilimln-s«- relalii d«' lu n ­
aspecte ale acestei prolrleme consti­ durea — si zn «'st pflcal e comun o ri­ gă dnrulă intre mtreprincb'M şi sim-
cărui iebnocr.it. fie că s<' ocupă d«' nîifieînd ac tunlul sistem de raporturi
tuie obiectul cuvintulm meu.
oroblemele ('(opomico int«'rn«', fie c oul r u luate.
li p in d scama că nu ('\i>i.î tipare de cele internaţionale.
sau relele unice, partidul desfăşoară Carac ii-nshc <on stru rfie i sociaJis-
0 inlensă aclivilale creatoare, cău- Partidul nostru, prin întreaga sa ie r ; 1,« eiouom ia riguroasă in lolo-
1 î nd soluţiile (ele in«u corespunză­ activitate teoretică si practică com­ <ir«.-a tuturor r, surselor — mi numai
toare pentru rezolvarea problemelor bate iu m iiiu.i de conducere a eco­ la scai,» întreprinderii, ci pe pro­
noi pe c ir c Ic ridică construirea so­ nomiei noastre «veste aspect«* ( .-«re porţiile întregii economii naţionale.
cialismului în fiecare eiap.n îm bu­ pîu.i la urmă. nu lonsliMiie decât Pentru noi acest adevăr este cu alil
nătăţirea inirecjii munci de organizare (oi ine evoluai«' subjpclîx ismului ni,u profund, cu n i singurele resur­
si conducere planificată a economiei şi ale volunbinsm ului. adversarii (oi se maleriafe ale dezvoltării noastre
naţionale este astfel sirius legato de mai pt'ricnlosi aj condur(*rii econo­ economice sini munca poporului $i
«clivd.iies teoretică şi practică a miei soi înlisp'. Ibirtidnl a reuşit prin nvutnie naturuln nle terdoruilni. N»>i
partidului. munca s.-i polii ic o-ideologi( a să lină evitam i mbalorarea externă a stalu­
Ar li contrar exponentei şi prea mereu aprins in roiişiunlo construc­ lui, nu acceptăm capital străin. nu
simplist sa se considere că economia torilor economiei noastre farul obu'c- recurgem la credite decît in lim i­
socialistă prin virtuţile sale interne, tivelor lin.ile polii ii o-ernuomice — tele comerciale uzuale, chiar in cola­
s<- dezvoltă ffiră cir*-ii l.'iti, potriv it u- («unare,i mu'i «'i nnoniii proporţionale borarea noastră frăţească cu tănle
şi lulibrab'. iu cmiliupă (b'/volbi- socialiste — colaborare ce reprezintă
nor Iccti care-i cisi(inro in orice con­
diţii şi în mod automat o ev ulube as- re, b 11 / • i muU'r:n|«i a noii socielăli un factor importau! pentru dezvolta­
S()( ¡a I ISl I' rea tuturor ţărilor socialiste — cău­
criulenlcî. Analiza realităţii scoate le
In cu «'si ful procesul, ( onşlu'iil di- tăm sa nu dani mai pnlm clocit p ri­
îvcalâ, ea in o ri( c tablou, pe 111111«î lu­
1 1 11<' (oiuo lulare şi dczv'oltare a mim Toate acestea ne la»’ drumul
mini — si umbre, ai.duri do succese economiei na!i«)nab'. unitară in struc­ ceva mai aspru, iii schimb insă. rod-
— lipsuri şi (Ii(ic vi 11 ii11 Dat f und ca­ tura sa socialistei şi organic sudată d«'U; munrîi poporului ii aparţin în
între diversele ei ser luare, s-a id«>n- întregime (ui şi — după cum se swb-
racterul planificai al economiei noas­
tificai m procesul de eliminare a liuiază in Raportul Com ii el u Iu i Cen­
tre şi lăsînd la o parte inlluenla loc- nedreptăţii sociale de < lasă, — St trul — sprijinim i nd ependen la nno-
lo rilor ce nu depind de voinţa nons- ssn c um orei i/.ea/.â raportul — cu ^tra politică prin inclependenla eco­
Irâ — nu c o greşeală să afirmăm procesul d<- eliberare şi desăvirşir«! nomica. (Apl.mze puternice).
< (minăm rli'plim-' a mituinn noastre, l inia pe cnre o urmăm ne obligă
că o bună parte a acestor d ific u l­
în cadrul «a mulţumită o tin d in rii so- însă să soeolun cu multă c b ib /n in ti
tăţi izvorăsc dm imperfecţiuni sau
c lalisle ( \ p/n/ire). dai ă vrem să sr oatom maximum do
lipsuri ale metodelor de conducere
In «ic Iiv ilalea s.t de conducere a i'lecte din sursele noastre limitate.
şi planificare a economiei, pe diver­ economiei, partidul tme seama per­ Aceasta poate aduce uneori încor­
se trepte ierarhiei». manent de criteriile orientative fun- dări in balanţele noastre mat‘'riale.
cbimenîalo — produchvitnM'a ridicală L)l* acera, simultan rp ¡inbunălatire-i
Orice îmbunătăţire a acestor me­
n muncii,. s«'rii economice dt' produc­ metodologiei aprozi vionăr ii Irhnico-
tode mi poale avea insă decît un sin­
ţie. reid.i-bild<it«'. ini i'odiic c'rr',1 teh­ material«', va trebui să îmbunătăţim
gur sens, acela subordonai realizăm nice noi, c olaborareji IrăU. riscă şi
sarcinilor determinate de politica rco- coordonarea economică cu tarile politica noastră a stocurilor şi rezer­
nomic.'i a partidului şi im poate că 1 - membre C.A.fi R. şi cu tonic cele* velor, în rare uneori nevoile do r-
o« legile obiective c araclc-n>iice lal’ e biri s',« ialisl«'. schimburile c- '"ononvii imediate an precumpănit a-
economiei socialiste — legea dez­ conomicc' intemalioiud«' — conlrun- şppr.i asigurării desfăşuram ritm i­
voltăm planue proporţionale a lindub.' insă cu m-voiîe, posibilită­ ce si cal dative a producliei.
economici naţionale, lege;i valorii, ţile, proporţiile, cu caracterul et.ip«'- Sisli'mul cointeresării mal-'riale —
legile reproducţiei socialiste lărgite lor — intr-un euvînl cu malitălde pîrghie economică dc cea mai mart;
şi altele. Orice conlrudiclie intre me­ economiei noastre iMtionalc şi olo imporlanlă a stalului — trebuie a*
todele practice dc conducere a eco­ v id ii inlcrnalion.’.lc. xat pe criu-rii corespunzaluarc sar­ ASPECT DIN SALA.