Page 95 - 1965-07

Nr. 32ñ7
Dramul socialismului pog. 3

CONGRESUL k IK-LEA AL PARTIDULUI C0MU1ST ROMÂN

l

Cuvîntarea tovarăşului Emil Bodnaraş

Tovarăşi. I r c*t| 11 f n i partid să I ie ascultată in Rezultat al condiţiilor materiale de h 1 ico. a formelor şi metodelor de in-
dezbateri organizate. viată create de victoria clasei m un­ lăpluirc a sarcinilor sale mieriii*, con­
Pentru înarmarea irleologicA-lcorp- citoare, de instaurarea d ic h itu ri pro­ stituie un atribut exclusiv al fiecărui
Congresul ol JX-lea ol Partidului
Comunist Român se găseşte în a cin- liră a partidului, pentru lărgirea e x ­ letariatului, naţiunea socialistă este partid m .irxist-IcninisF (Aplauze). N i­
t ca i\ a unei dv/baleri carac Icrt- perienţei şi a capacităţii sale poli­ astăzi de o unil.ilc fără precedent. c,i meni. mai bine decit el. nu poate n-
tici'. aceasta are o deosebită impor­ fiind alcătuită din clase şi pături so­ plică creator adevărurile universal
zală prm răspundere, competentă şi ciale prietenp, legale intre ele prin valabile ale marxism-leninismului la
etilu/.iasni privind fit tiv ilalca parlî- tantă. relapi de producţie socialiste şi o condiţiile concrete din lara sa. .»(lu­
rfnIvii pe ultim ii ti ani, cit şi planu­ C.i urmare a unei îndelungate acti­
rile sole de dezvoltare o Româniţi vităţi de analiză şi studiu privind ce­ cornii uitate efectivă rle interese eco­ cind in acest fel cnntr ibutiu v i la
rinţele obiective ale dezvoltării tării nomice, de cullură şi ideologie so­ îmbogăţirea tezaurului teoretic şi
Socialiste, asupra cărora urmează o
no.istre în rnd riil construcţiei ge­ cialistă comune. practic al tuturor partidelor.
holuri.
nerale socialisto in lume, do confrun­ Orinduirea socialistă asigură cele In problemele importante, funda­
Victoria deplină si definitivă o so­ tare continuă a concluziilor teore­ mai favorabile condiţii dezvoltării mentale ale situaţiei internaţionale,
cialismului in România, prin dosavir-
tice cu exponenţii. Comitetul Central multifaterale a naţiunii, afirmării po­ ale luptei împotrivii imperialismului,
şirrn construcţiei sole iu anii rare a n|H~ns la liolărirea unanimă de a tentelor şi aptitudinilor ei creatoare, pentru pace şi socialism — obiective
au um ilii Congresului din lOtit), întru­ eonlinua neabătut (ursul rle indus­ stalul socialist fiind principala garan­ comune tuturor partidelor comuniste
chipează a l11 consecventei realizăm trializare a tării, o dală cu dezvolta­ ţii* a acestei dezvoltări. N.ilmnea, ca şi muncitoreşti — confruntarea litie­
cil si uriaşa iorlă mobilizatoare şi or- rea cu precădere o industriei ((role formaţiune istorică, departe de a li ră a părerilor apare ca o necesitate,
onniznlonn* a liniei (|i*neralc ti parti­ şi a celei constructoare de maşini, i II depăşită, găseşte abia in socialism este inevitabilă.
dului : Induslrliili/.drod stnialislă a (ondilia deplinei ei afirmări şi drz-
şi de a dezvolta intensiv şi complex In căutarea şi realizarea, in aceste
(Arii. Pi deli tot»! ncslrumutiilă a ro- ¡igru uluirii ,• toate acestea prin mo­ xollări. condilia materializării înlrerpi probleme a unei ginrliri .şi acţiuni u-
munisldor din România fei’ ă de inte­ ei capacităţi. Independenta şi suvera­
bilizarea la maximum a forţelor si uite, im jiot fi utile decil realism po­
resele vitale ale poporului şi lo|ă de mijloacelor proprii. nitatea naţiunii şi a slalului socialist litic, principialitate, răbdare, perseve­
adevărurile in ndcimenla le ale m.ir- In cumplexiliiled procesului do reprezintă in felul acesta rerinte a- rentă şi înţelepciune colectivă.
\is m -le n inismuIui. aplicate creator Iu viinl o obiertiva înlemeiere
construire a socialismului in ţara l'iiila lea ţărilor socialiste, a mişcă­
condiţiile şt particularităţile tării noastră, orientare,) areasia dată de Dar dezvoltarea de sine siălătoare rii comuniste şi muncitoreşti este o
noastre, sini cuprinse deopotrivă iu a naţiunilor şi statelor sociulisle, su­
pariul reprezintă o concluzie a căn'i forl.i uriaşă a dezvoltării istorice.
aceasta linie generală directoare.
valabilitate şi \ ¡Fibililale este pentru verane şi independente, componente Viata demonsti cază că ceea ce u-
iduslriali/art a so< lalislă, se arată noi teoretic şi practic pe deplin fun­ ale sistemului mondial socialist, nu ncslc partidele comuniste, ţările socia­
în Raportul general al Comitetului Cen­ damentată. poale li considerată în afara acestui lism prin interesele lor obiective, co­
tral prezentat di* tovarăşul Niculoe sistem, in afara ideilor călăuzitoare mune. osie ¡tihnii mai puternic decil
IVin r• *«iIi/ ctri*ii coasei ventă a acuş-
(Vnusesc u, este veriga liolarilonre a lei orn-nlări. tara noastră va putea ale inlcrnalionzlism ului socialist. (A- ceea ce vremelnic le desparte.
intreriului proces de construire u noii aduce un nou aoort In întărirea sis­ plauze). Dimpotrivă, Abia intre un­ Noi socotim că deasupra oricăror
noastre societăţi Pa a constituit lin- temului mondial al socialismului prin iunii şi state socialiste indep''ii(letylc deosebiri de vederi trebuie să stea
t or ii I decisiv al victoriei relaţiilor de şi suverane, egale in drepturi, intor-
valorile malerinlu şi spirituale pe ceea ce este comun, ceea ce ne u-
producţie socialiste Io oraşe şi sote, Care le va crea. nationalismul proletar capătă conti­ neşlr: aceasta trebuie să precumpă-
cheia creşterii rapide a Iurtelor de nui si eficientă, reprezintă cu adevă­ neust.î, sîi ii)vinci«i (V ii aplauze)
Activitatea ideologică, leorolică in rat o uri işă fort»“', (orbi nnifă a tu­
productu', a dezvoltării intensive şi
soluţionarea numeroaselor probleme tu r o r (V ii aplauze). Concomitent cu gripi pentru pro­
complexe a agriculturii. prrmiza ma­ blemele relaţiilor cu statele socialiste,
terială a îm lninăiătirii traiului poporu­ «de edificării noii orînduiri a avui in fata nor-stră stă şi sarcina stabi­
lui, o o vini ului silinţei şi culturii. Cii urmare apariţia in această peri­ lirii de relaţii cu toate celelalte state.
oadă a numeroase lucrări in dome­ Tovarăşi,
Stadiul înaintai al edificării socie­ niul economiei potilire, istoriei pa- Fa temelia lor stă principiul coexis­
tăţii socialiste in România este în a- iriei, filozofiei, ştiinţelor juridice şi In orientarea politicii externe a tă­ tentei paşmec intre ţări cu sisteme
celaşi timp expresia unei cu p rin ­ altele. rii, alianţa Irălească, prietenia şi co- socuil econoniice diferite. Dar coexis­
zătoare aclivilăti de înarmare şi că- Departe de a satisface cerinţele Fiborarea consi.mlă cu toate tarile tenta paşni- ă Ficlionează valabil nu­ UN GRUP DE DELEGAŢI ÎN FAJA PALATULUI R. P. ROMANE.
lire ideologic* a porlidulni. de celu­ noastre in continuă creştere, acti­ care formează sistemul mondial al mai prin conţinutul ei, determinat de
la re poliie ă a ( hi.sei muncitoare si vitatea teoretică, ideologică a pa rti­ socialismului, sînt pentru partidul respectarea egalităţii, independen­
a maselor larui do oameni ai muncii. dului mai are numeroase lipsuri, re- nostru de importantă esenţială. A- tei. suveranităţii şi in to gn lălii teri­ anii lOfil — lOfiâ. In cuvinlu l meu titătile necesare agriculturii. De ase­
In activitatea sa leorcliră şi ideo- THiiodinren cărora, dup.i cum indică ceasla rezultă din pra^ticn activităţii toriale a statelor, neamestecul unora mă voi reíi i i la cileva clin proble­ reduse, starea fiziologică a anima-
!o(| c/i. conrlucerea partidului nostru raportul general, devine sarcină ur­ nocislre de fiecare zi. de la cucerirea in treburile interne ale altora, recu­ mele ce revin Consiliului Superior menea se simte nevoni c«i agricultu­ lelor nu oslo corespu n/ăloare, din
a plecat de la învăţătura leninistă că gentă. puterii politice, aceasta rezultă cu noaşterea dreptului fiecărui popor de al Agriculturii, specialiştilor din a- r i să fu* dot.ilă cu un număr mai cnu/a furajării insuficiente şi unila­
terali*.
mare de avioane utilitare i>cntru com­
istoria, viola sînt mai bogate in con­ I’arlidul şi-a îmbogăţii continuu toată vigoarea din cele cuprinse in a rezolva în mod independent toate q riru ltu ră şi a căror rezolvare va baterea rapidă a unor dăunători care
tinui, mai variate în lorme decit si ut activitatea teoretică şi ideologic-po- raportul general prezentat de tovară­ problemele tiin i sale. (Aplnnzc pu- contribui la înfăptuirea acestei pre­ O primă problemă care trebuie să
tn stare să prevadă minţile cele mai liliia , CI a dobiiulil prin aceasta, ca­ şii! Nicolao Ceauşescu, aceasta re­ ternice). vederi. apar pe suprafeţe întinse, producind ne preocupe este* aceea a creşterii
cuprinzătoare şi moi perspir or e şi că pacitatea dr* ,i ))utea reconsidera c ri­ zultă din dezbaterile Congresului, Partidul şi poporul nostru sprijină iu timp scurt pagube insemnalc. efectivelor matcă şi îi» primul rind
sarcini romnnislHor constă in a şti tic şi autocritic propria sa activita­ care constituie o vibrantă m anifest.ire activ şi consecvent lupta de elibe­ Aşa cum se subliniază în raport, După cum s-a ara lat in raportul a vacilor de lapte. Se impune să
sa aplice ....principiile generale şi te* trecută. Aceasta a devenit nece­ de prietenie frăţească Filă de ţările rare naţională a popoarelor, lupta ti­ principalele eforturi ale oamenilor general al C.C. ca şi in raportul la orientăm unităţile agricole spre creş­
fundamentale ale comunismului la sar n:i numai pentru o corectă tra­ socialiste. Socotim că nu este sarci­ nerelor -.IfiIc de curiinl eliberate de muncii (Im agricultură trebuie* în­ proiectul de Directive, sarcini deo­ tere,i cu preponderentă a acelor spe­
particularilutilc relaţiilor dintre clase tare a adevărului istoric ci, îndeo­ na mai nobilă şi de mai mare răs­ sul) jugul colonial pentru apărare») şi dreptate spre realizarea sarcinilor sebit de muri stau in fata lucrători­ cii care asigură valorificarea cil mai
si partide, la parlicularilâ|ile dezvol­ sebi, pentru a desprind** noi clemen­ pundere pentru partid decit (le a-şi consolidarea independentei lor naţio­ privind creşterea producţii i dc ce­ lor din agricultură cu privire la a- deplină a condiţiilor naturale locale,
a resurselor de furaje, punerea în va­
tării ohicclivc spre comunism, p.irli- te de gindire creatoare- din anali/,i aduce neobosit contribuim la aFirma- nale, pentru deplina egalitate iu drep­ reale şi lărgirea bazei furajere. Sta­ menajarea pentru irigare în bune rnn- loare fi experienţei şi tradiţiei cres­
<n lo rilă li proprii fiecărei ţări în pa rle marxisl-lemnislă a lipsurilor din d i­ ro<i acesfei prietenii, la aşezarea ci turi intre state .şi naţiuni. lul lace investiţii mari pentru a asi­ ditiuni «i celor cea 40(10(10 h<i si cătorilor.
si pe rare trebuie să ştii să le stu­ versele clape de dezvoltare a parti­ pe bn/c* Iriiin k v . (Aplauze puternice). Congresul a exprimat înlr-o puter­ gura mărirea producţiei agricole. O exploatarea lor cu eficientă orouomi- A doua problemă care Irebuie re­
diezi. să le descoperi, să te g ln c c ş ir. dului şi stalului. In ţlritorincircFi relaţiilor dintre* ta­ nică manifestare de simpatie solida­ parii* importantă din aceste investiţii <ă nnxiină Pentru dceasla ne revin** zolvata şi cure este sirius leg.ită do
rile socialiste, practica ţărilor capita­ ritatea s.i (Icnlină cu crnic«i şi dreap­ va fi folosită pentru extinderea şi snrejmi urgentă dc a stabili o cola­
Aşezarea acestei învălăiuri la bn/a Sarcinii tras.ilă de raportul general diversificaron mecanizării t ir # « dor prima r» consiituio ridicarea valoni
s'dului său de muncă şi de comlure- cu privire Ja această problemă va li liste — bazată pe inegalitale, subor­ ta Iu pt ă a poporului vietnamez, pen­ agricole. Realizarea planului de inc- borare rit mai strinsă intre unităţile biologice a animalelor. Avem rase de
de cercetare, de proier tare, de exe­
tru iînlependoiila sa, pentru dreptul
rc a permis partidului sa răsoundă îndeplinită. \ u ne îndoim că din a- donare, dependentă, amestec brutal aiiimSIv valoroase rare prm lr-o fu­
in treburile interne ale celui mai slab său siinl dc a hotărî de sine stătător raniz.are complexă a tuturor inimi- cuţii* şi (le exploatare, in vedere, i
a‘ il cernitelor izvorile din funcţiunea ceasla arlivda tc vor re/ulta noi va­ asupra v'ietii şi soarlei sale. Prin a- iilo r agricole necesită din p irim i delimitării suprafeţelor ec vor li iri­ rajare Şi îngrijire rnlinn il.i pol sa
sa de (orlă politică conducătoare a lori, caic vor mira în patrimoniul — nu puica aven nici o v.iloarc. Tre­ coasta. Congresul a exprimat senti­ noastră să stabilim în cel mai scurt dea prodiutn mari. Fh* pot şi trebuie
tării, cîl şl îndatoririi de a fi un mem­ ideologic al partidului nostru. buia stabilită o alta practici! cores­ mentele profunde ale întregului nos­ timp sistema de maşini alil pentru gate, -«labihrea celor mai corespun­ să fir in continuare inibu nătă|ilc Şl
bru activ al mişcării comunisto inter­ Prezent pretutindeni nude* oamenii punzătoare unui alt tip ele relaţii, ca- tru popor. Agresiunea imperialismu­ fiecare cultură rit şi pentru zooteh­ zătoare sisteim ni metode de iriga­ il<mu1111('. 11)Ienstfk jnd ac tiunde d i
re, diferenţial, in funcţie de condi­
naţionale. fii t'Onea/A organizai in construire*.! li’ idiv fundamental diferit, conform lui american in Vietnam, Republica nic. să asigurăm cu prionhde ma­ ţiile loralc, prin care să asigurăm selecţie iu toate fermele de animale
noii vie11, partidul nostru păzeşte ca cu ¡naltele principii de ocluíale ce ale cjo.spodâriilor de stal şi coopera­
In ilegalitate, in and p n e u lim călăuzesc societatea socialistă. Din Dominicană, Congo $i in alte părţi şinile necesare coc citării slei tei de economisirea pămînhdui şi a apei.
luptei' de răsturnare a dictaturii mi- lumina ochilor încrederea pe caic această cerinţă esenţialii au rezultat ale lumii csle parte a agresiunii sale zahăr, a rarlofilor, efectoăi ii luc ră ri­ sa prevenim pericolul de sărai ur.u a tivelor agricole, organi/înd pe bazo
litaro lasr iste, partidul a trebuit să poporul i-o acordă şi care işi găseşte* normele de relaţii între tarile socia­ generale împotriva dreptului suveran lor pi* terenuri în pantă, producerii a sola!ni să stabilim culturile, so­ şliii'Ffice reproduc (iu animalelor
inîăluie n conducere trădătoare, s.i aţii de puternic expresia în lapidara liste. exprimate în cileva principii: in ­ al popoarelor lumii de a rezolva pro­ şi preparării furajelor. Pentru aceas­ iurile. m.isurilc agroieli nirc care u- n însemnă l/do holăriloare pentru
reorganizeze rin du nlo sal«- conform foimtilare din proiectul de Constitu­ dependenta şi suveranitatea naţională, blemele existentei lor independent, ta va trebui, ca împreună cu M in is­ siqur.i producţii mari şi ¡clime. murirea productivi /ooiebiilce ,i arq
( n r enntele stării de război, să în- ţie: „In Republica Socialistă Româ­ egalitatea in drepturi, in ir a julorarcn corespunzător năzuinţelor şi interese­ terul Industriei Conslrurliilc.r do ma­ Totodată se impune prcgătirc.i unor asigurare?! bazei fuiejere. Cele 4 tn -
nia torta politic,! conducătoare a în­
drume/e ferm si consecvent acţiu­ tregii societăţi este Partidul Comuni-l tovărăşească şi avantajul rccipruc. lor lor proprii. şini, să manifestăm mai multă on ■•- (nrlre de iruiî11«■ r i. lehuu icni, mun­ l'O'uo de hectare rle pu-uni şi |j.
nea de făurire si ronsolidaie a Fron­ R o m â n “. (Vii şi put ornice a plou: r). neamestecul în treburile inteine şi Dar imperialismul american nu se rnlivilnte în efectuarea studiilor, e x­ citori calificaţi, care să Slăpineusiă nete naturale dan producţii rle lurajo
tului Unic Muncitoresc, şă dură o To\ araşi, respectarea integrităţii teritoriale, in ­ mullnmcşlo cu unt FI se socoteşte perimentărilor. in proiectarea, omo­ pe (I *pI*11 .-îrcFKt'i lebiiK <î, dc Inc ¡mii scăzute. Treimii* su aplicam un
pr.filică justă de alianţa cu lorieh' ternaţionalismul proletar. Aceleaşi chemat să ridice in lume steagul logarea şi nsimiliiren maşinilor în ta- complex de măsuri, ruin sgii ferii-
In condiţiile organizării şi dezvol­ uşoara, lin a rl • n ire-u an. i>c bay.*i
progresiste ale tării, să organizeze principii, adaptdle, fireşte, la condi- zdrenţuit nl cruciadei anticomuniste. bricalic*. Trebuie suhlmi.il ncrsl lu­ h/.irea şi su pra i lisam i n tarea cu se­
tării re v o lu tu l şi îi construcţiei socia­ l>ldHii !u i in ( ui's de elaborare de ca­
insurecţia armată $i intrarea Româ­ liunile vieţii de partid, <m fost accep­ Costisitoare şi ingrată misiune, doo- minţe sj ier buri valoroase, e\e( ut,»rea
liste, alături de gripi neslăbilă pen­ cru deoarece piuă a< mu au losi unele iro Consil.’.il Superior nl A gricultu­
niei în r.l/hniul unt iliil li.'V'sl alaiuri tru o trai iii că iili/inln a clasei m un­ tate şi iu relaţiile dintre partidele co­ iccc la capătul ei slă înlringerou ino- rn /u ri cinci omologarea şi introduce­ rii sj M in :s|eriil I n va 1«! iii i ui 111 a i o* lucrurilor c,e io ir« liiv >r(*. orguiuz.ur zi
114>ş 1111 a I o 1111 raţional sj alhde. () su­
de Ihiiunoa Sovietică şi de filiali. citoare cu ţărănimea, pariului nosirn munisto si muncituresti. v dabilă. (Aplauze). A unii lost ridicat rea in fabricaţie a noilor lip u ii de va trece l-i lormarca aceslor c adre
Tonic acestea au re iu l deşi.furarea a cultivat cu perseverentă si realizai Reninintindu-le, vrem doar să con­ in Irecu' ricest steag, ca să zicem maşini s-a lacul n i iniirzo re. Pi* lingă suprafeţele am 'ingalc din prafaţa însemnată ilm terenul aratiil
unei intense munci polihce şi orga­ prietenia traum ă şi muialea dintre turăm cadrul în care partidul nostru aşa. intr-o pnmfi rundă. Se ştie cum 1 ii/c s trnn a agriculturii rn tehnic ă fc»11r111r iI(- statului — asa rum s-a a- cs-lr destinata prodin tit i de furaje;
dar si pe aceste suprafeţe randamen­
nizatorice r-ire a imborpTlii ie/,nirul poporul român si nnlionalilalite con« •k 11one.rză şi va «leliona neabătut pen­ s-a slirşit acea rundă. Nn încape în ­ modernă n c o s il.i si mai multă ‘ irijâ ful rit si in r«iiu>r! — in aproape lie­ tul l-l ln < l-n este scăzut. ,\< e-işl i
ideolo(|ic al partidului şi experienţa locuitoare din l.ira nn.istra. Această tru întărirea unităţii partidelor co­ doială că şi runda a doua se va pră­ din partea organelor Co iwi lin lui Su­ care (|os|i< idji M(* de s|«i» şi coopera­ s!,,re de lucruri sc dalnroşlc şi lan­
sa politică. înfăptuire istoric.I. cam bucură intre- muniste şi muncitoreşti, pentru coe­ buşi in ruşine. perior al A g riru llu rii pont ni re p a rti­ tivă agricolă sini posibilităţi de ir i­ ţului ca institutele dc corodari, sta-
IVriniidu nresfei aclivilăti a Parti­ gu! nostru popor, este rezult,Pul li­ ziunea şi solidar îiidea larilor siste­ .Astăzi există In lume sistemul mon­ zarea si folosirea judicioasa a maşi­ gare, prin utilizarea surselor loc file (umile experimentale, consiliile ugr;-
dului Comunist Român rit m cea care chidării politicii de asuprire şi în- mului m o id ia l soeîalixF (,\plai>zc dial al socialismului, puternic şi în nilor. potrivit rerintelor liecăiei zone do apa : n u ri Ivi Ui. lacuri, apa frea­ ((»le uu s-.-ui preocupai de stabilirea
a urmat — a (.ueeriin puterii po­ w .ijb ire naţională, este rodul luptei puternice). plin avint. există partide comuniste şi pregătirea unui număr mai mare tică, Aşa cum au arătat tovarăşii Pe / ’ine a celor mai indicnle culturi
litice — a demonstrat importanta Im- boturile* desfăşurate de partid îm­ I’e deplin conştienl de faptul că şi inunc iloreşli marxist-lciuniste, cu de mernni/alori. CU». O o’utu do la cooperativa aqii- lurFijerc. nu s-n organizat produce­
îăriloare in cisiu|area bătăliei de cla­ potriva izolării naţionale şi a pre ju­ realizările noastre in construcţia so­ experienţă, există lări eliberate din Alături de mecanizare, partidul ( olă Sîntana şi Anqhel Mircea Dan rea de seminţe in ( untită(ile norosFirc.
să. a ..Ficiorului subiectiv", a exis- decăţilor naţionaliste şi şovine între­ cialismului sint in mod obiectiv o pu­ robie coloniala. Iiolărilc să-şi apere nostru acordă o atenlic deosebită de la ririndu, iitili/in d apa freatică Iste necesar să extindem plantele
111)101 partidului clasei mu im do ire, a ţinute vreme îndelungată de clasele ternică contribuţie la iulărirea si.ste­ libertatea, exista lupta do eliberare <i cu che ltuirii minimi- au irigat suie de mitrei de mure randament, \n le
exploatai nare. popoarelor (Ic sul) dependentă şi nsrr- chimizării agriculturii, aceasta /nns-
unui partid combativ, «ivind m frunte rnului in întregul său. Partidul r o ­ virc, există marca şi nestăvilita do­ liluiiwl una din căile principale de de heclaro, do pc (are au obţinui re­ amplasăm pe fele mai potrivite !*'-
0 conducere legală de (-lasă şi de Înfăptuirea unităţii dintre poporul mnnisl Român a mobilizat şi m obili­ rinţă a umanităţii dc pace şi bună­ sporire a recoltelor medii la hectar, colte mari la porumb, legume. la renuri, să aplicăm în totalii/»!»' mă­
1 x>nor. capabilă să apbre adevărnnl« român şi iinlionaliiăulc* c onleruilon- zează Inalc forţele poporului, toate stare. A miza pe vremelnice deosebiri de intensificare a producţiei agricole. binalele furajere şi îndeosebi la lu- surile agrozootehnic", să organizări
nifirvism-leninismnhu la conditiniiile re — maghiari, germani, sirhi şi colo- resursele materiale ale larii pentru cornă, obiinindu-se producţii de 2-3 recoltarea şi depozitarea lor in cele
bdle naţionalităţi — a fosl uşurată d»' vederi, intr-o mare şi impetuoasa F.ficicnta folosiţii îngrăşămintelor chi­
tării. să folosească cu pricepere con­ almqrroa aces'ni scop. Partidul no- năzuinţa spre unitate, osie fără pers­ mice în tara noastră este demonstrată ori mai mari docil în condiţii uciri- mai liune conditnini. Consiliile agri­
diţiile obiective (late şi sa acţioneze di* existenta a vechi tradiţii do hiplă s'ru se pronunţă cu consecventă pen­ pectivă, pentru că e.şle greşeai,! de în mod convingător rle realizările gnte. Dacă fiecare cooperativă agri­ cole iu sirius,! colaborare cu staţiu­
<i i liotă ci ce Mpfrwirr? puternice). revoluţionară comună împotriva ju ­ tru asigurarea unei cîl mai trainice colă ar lolosi surse lor,do de ap.l şi nile "xperunentalc, trebuie s,i orga-
riului feudal. împotriva exploatării colaborări cu toate l.irite socialiste. calcul. Forţele revoluţionare ale sor ia- gospodăriilor de stal. In perioada a- m /o/p producerea de xenrntc. de
Fără un asemenea partid, nici o capitaliste şi a asupritorilor sirămi. lisinului şi ale progresului umanită­ nilor t!)R2-196-1, gospodăriile de stat ar amenaja mimai cîic n() Ini. >upr,i-
tmpreiur.-iri', oricîl de favorabilă ar h Călită în focul luptei pentru insl.iu- Asupra modului de organizare a a- ţii. nle păcii intre popoare, sint mni au folosit in medie 70-HO kg. îngră­ Inla irigata pe (ară ar putea crc.şle plante* de nulrei iu unităţile specia-
ea, iui poşte li valorificat <1 şi nici riirt'Ci puieni populare şi a construc­ cestei colaborări cîl şi asupra dife ri­ lari decil ale reactiunii Fie vor in- şăminte chimico substanţă activă la r n circa 200 (100 Im., coca ce ar cons- li/ale. asiqurind in următorii ani in
o victorie nu poate li cişligala. ţiei socialismului, prietenia indestruc­ telor probleme ale revoluţiei şi con­ vinee (Aplauze ]>utornice, înd elu n­ hectarul de griu, iar ta porumb 5(1-60 lihii o maro sursă dc mărire a pro­ întregime râul dălile necesare de se­
minţe pentru întregul sortiment
de
Elaborarea planului de con>iruirr* tibilii dintre poporul român şi nfi|io- strucţiei socialiste, ale situaţiei in­ gate). kg. Co urmare ele au obţinui tn ducţiei, u veniturilor cooperativelor plante Im ajere şi îndeosebi de lu­
ternaţionale şi ale mişcării comuniste
a socialismului, in eondiluli* concreţi* nolilălile conlocuitoare — realitate* mondiale, a formelor si căilor de re­ medio un plus de 700 kg. dr.» griu şi agricole. cerna, triloi, sparcctă, de Ierburi va-
a’e tării noastre, a r tiilor de reali­ definitiv statornicită în societatea zolvare a acestora, pol apare deose­ 1.000 kg. dc porumb la hectar, lată O rezervă importantă pentru spo­ Imoase pentru suprainsămintarea pa­
zare a indnsti'iab/ării socialiste, rle noastră socmhslă — ¡şi găseşte ex­ biri de vederi. Tovdraşi, de cooperativele agricole Tinincl sca­ rirea recoltelor o constituie folosi­ jiştilor şi altele.
cooperativizare a «xirinillurii, de in- presia in realizarea deplinei egalităţi ma că piuă în 1070 vor reveni, pe rea seminţelor din soiuri şi hibrizi Crearea consiliilor agricole, îiicfi-
l,i pt n ire a revoluţiei c nil urate, re­ în drepturi a tuturor cetăţenilor pa­ Încă Marx :< »atras alentia mişcării liolărirea Partidului Comunist Ro­ ansamblul agriculturii, 110 kg în ­ d«* unire productivitate. rlrarca cooperativelor agricole cu spe­
muncitoreşti internaţionale — în le­
zolvarea problemelor legale de con­ triei, fără deosebire de nnlionalibilo. gătură cu experienţa Istorică a Co­ mân, exprimată rle hi trilmn«i congre­ grăşăminte chimico substanţă activă Se cunoaşte faptul că la griu şi cialişti constituie un important spri­
strucţia de stat. au ridicai in fala în toate domeniile v-ielii economice, munei din Paris — asupra tapluliii sului, de a şi a»lutc contribuţia do pe la hectarul de teren arabil, coopera­ porumb s-a asigurat în ultimii ani jin acordai dc partid şi de slal la-
partidului sarcini noi m complexe ci­ de stal. politice, jurid ic sociali' şi ca in alegerea căilor de realizare a po/.iliilo marxism-leninismului la ma­ tivele agricole vor putea folosi can­ pentru întreaga suprafaţă cultivată să- răiumi». Asa cum s-a arătat iu Ra-
vilul o mare importantă prinripiabi şi m l Ui nule. (V ii ap lo tt.r) l-bi exprim ă sarcinilor generale ale revoluţiei so­ rea cauză a unităţii şi solidarităţii la­ tităţi însemnate dr.» îngrăşăminte, care, mintă din soiuri şi hibrizi productivi. portul CC . în activitatea nrgiTnrdor
practică. rezolvarea marxist-leninislă de către cialiste. trebuie ţinui cont neapărat rilor socialiste şi a partidelor comu­ «ităUiri de seminţe din soiuri lot mai Fa sfecla dc zahăr se va generaliza agricole s-an manifestat lipsuri. Din
pariului nostru a problemei naţio­
W re sila le n asinnrării unor relaţii do condiţiile concrete din fiecare tară nisto $i muncitoreşti este fermă, rlo productive, de mecanizarea comple­ în următorii 2-3 ani folosirea semin­ această critică vom trage toate iu-
nale.
trainic»* între ţările socialiste, cîl şi I ‘măr la umăr muncitorii, ţăranii tn care activează partidele: „In fie­ m c lin lil. Partidul Comunist Român, xă a lucrărilor, vor permite sa se ob­ ţei poliploidc, care dă un marc spor văluniinlele Csle necesar ca incepind
cerinţa majoră, rle undate fi sislomn- şi inleleclualii indiferent de naţiona­ care parte a lumii — spune Marx — România socialistă vor li prezente ţină producţii la nivelul celor reali­ dc recoltă. S-ju creat soiuri şi întinzi cu Consiliul Superior al A gricultu­
Ini mondial socialist, a mişcării co­ litate. alcătuind maro* familie a Ro­ misiunea noastră prezintă aspecte totdeauna si ¡si vor (ace datoria piuă zate do gospodăriile de st il tn etapa d(* ilnareu-sourelui cu un continui de rii st' ne imlmnalăitnn metodele şi
muniste internaţionale, au îngădui!, mâniei socialiste, nînncesr astăzi cu speciale, iar muncitorii de deolo |in la capăt în lupta împotriva duşma­ actuală şi chiar să fie depăşite do idei de aproape n() la sulă. Aceste re­ Nilul de muncă, s.i asigurăm o în­
partidului nostru să <,» manifeste r.a abnegaţie şi entuziasm pentru în flo ri­ seama de acest lucru si păşesc pe nului comuti ai popoarelor, imperia­ numeroase cooperative agricole. A- zultate va trebui să le consolidăm drumare ni/ii eoinpHonl.î si mai ope-
un Fuio r activ, holnril să-şi amică rea şi întărirea patriei lor comune propria lor cale la înfăptuirea ei... lismul, conştiente fiind că epoc.n noa­ c casta ar însemna anual un plus ele prin crearea de noi soiuri şi b ih n /i rativâ a mul,H o r agricole. Trebuie
aportul Ui marea cauză a comunis­ — Republica Socialistă Rouuânin (A - stră este cea a trium fului cauzei mari 1.7 milioane tone iiriu şl 2 milioane nun productivi, rc/.islenti la atacul iniâritfl răspn odei ca specialişt ilor pen­
mului. p lin r e puternice) Alegerea linei cai sau alteia este şi mă rele a socialismului, că cea mai tone porumb, lupt de deosebita în­ bolilor şi al dăunătorilor, adaptaţi mai tru iiidruniarca şi conducerea tehnică
unităţilor agricole so-
a (icli vilălii
bine condiţiilor pedoclimatice din d i­
In ¡nlreagn ar livilu te creatoare a Victoria deplină şi definitivă a so­ treaba clasei muncitoare din accd sigură garanţie pentru atingerea ace­ semnătate pentru economía naţiona­ feritele vom* ate tării. Trebuie ea in n ilislc. Nu poate* exista salixlac tic
conduceri» noastre, a devenit prac­ cialismului a rial naţiunii continui tară". stui tel este unitatea mişcării comu­ lă. pentru consolidarea cooperative­ anii următori să generalizăm folosi- mai mare peipru un specialist doi
lor arincóle şi bunăstarea ţărănimii
tică curentă ca in rezolvarea p rin ­ nou. determinat rle baza ei social- Aceste indicaţii ¡şi păstrează şi as­ niste iniernatinmilc. unitatea şi coe­ cooperatiste. rea în producţie a seminţelor din ugriculi ură. deci! aceea de a şi vedea
polilică, constiluiiă (le alianţa dintre
cipalelor probleme ale vieţii interne tăzi înlrect(|d netu.dilate şi valabili­ ziunea ţărilor sistemului mondial so­ soiurile cele mai valoroase la toate î ucu nu nală nimica dc xpripnirc a ţă­
clasa muncitoare si ţărănime, in rare Pentru a folosi raţional canlităli- rănimii prin producţii din ce in ce
culturile. Dar aceasta nu este şuii-
şi internaţionale, părerea organelor rolul conducător il are clasa munci­ tate. Pnrtind răspunderea Fila de pro­ cialist (.Ixî.sfenţa, in picioare, aplau­ |o mari de îngrăşăminte de care vom cienl. Fstc necesar s«i acordam mai mai mari.
) de conducere şi a organizaţiilor in- toare. priul şău popor, elaborarea liniei po- dă îndelung). dispune în anii următori, trebuie să niulla atenţie condiţionării şi păs. Consider F»arte bună măsura r u ­
luăm de pe acum unele măsuri. In
(tării seminţelor, repartizării lor pe pi nwă in Rripori do a se crea or-
tara noastră există o mare diversi­
baza unei mai bune r-uomlri. Folo­ (¡ane inir*rcooper,i'isie — uniuni ra­
tate de tiuuri de sol. care. se in lil- sind seminţe bine condiţionale putem ionale şi regionale cdr* cooperative­
ne.se chiar intre hotarele acelecişi reduce norma He însăminluro cu cir­ lor agricole şi a unui organ central,
unităţi. Dc aceea, vom intensific,i ca 211 la sută. Numai la griu. prin -i- .Acrasla va rom rihui la im Im nutăti-
‘hudiile s¡ cercetările menite să sl«j- cea slă măsură, pe ansamblul «gri- ren formelor de îndrumar*,* şi eon-
bih-ască modul cel mai eficient de culturii, ar rezulta o economie de pes­ durere -• ac'ivd âlii economice a rnn.
Raporlul Comitetului Centra), pre­ lidarca gospodăriilor de stal $i creş­ Dodăr'l do slat au realizat in medie nionsin-d/ă rezervele mari de rare folosire a îngrăşămintelor chimico. te 100.OHO tone griu, cantitale sufi­ perul i voim agricole — şi va da posi­
zentai Congresului de tovarăşul N i­ terea baz.ri lebniro-maierirtle nu c r i ­ naşte 4.000 kg. porumb la Inelar. In dispune agricultura noastră, nosibi- In acest scop va ii extinsa activita­ cientă pentru a -îsîqnru pîine popu­ bilitatea consiliilor agnroîo să >e
colao Comisese u. ne-a înlfiliş d pe ni condiţii pentru dezvoltarea conti­ arelasi an. ol l> i oopri <iM v<• agricole litălile oc care le arc* liecare undate tea laboratoarelor dc» agrochimie pen­ laţiei Capitalei pe un an de zile. ocupe dr* sarcinile pentru rare au
larg bogatul şi in ip u n A m d bibhui nua fi întregii agriculturi. Fc ar c.:istâ au obţinui ne*-le 3 000 kg porumb ciqricoiă de a obţine recolte tot mu tru a putiM efectua analiz.» solurilor In raportul Comitetului Central se fosl create: inirorlureren in produc­
«îl realizărilor obţinute de poporul ba'/ă producţia agricolă vego'nlâ şi la beri ar. Si în acest an m* aştept Am mari, şi pe* care a vum datoria să Ic din fiecare nm lale dc producţie o arată importanta pe care o are intr-o ţie -i re! ir mar avansate metode dcjro-
nostru, condus de partid, ut înfăp­ animală a marcat o creştere însem­ la o recoltă hună. Piuă acum, qos- nnnem în adevărata lor valoare in dală l,i 3-4 ani. arfri.....' un, avansată creşterea ani­ zoo*el»nic»*, iz vor fie din rezultatele
tuirea politicii de construire a so­ nată. s-a cararteriz.il priutr-o stabi­ nod.î r i i le dc stat au recotl.il urî n I anii viitori. .Acţiunea »le <• li i ni i z,ire a agricultu­ malelor, ramură de producţie care Cercetai i■ -»r şl 11 ntiI ier* şi din prnc’ irn
cialismului, de Futriré a vieţii noi. litate mai mare, deşi aproape în Mii de ne HO la sulă din sumalaln (ut D e/voltînd succesele de piuă acum, rii includ'* utilizarea suhslnnlrlcr de trebuie >ă ocupe un loc principal ÎUdinuila. generalizai ca e\pcrienIm
Aşezat pe temelia solida a aceslor onii din ultima perioadă condiţiile ti vată şi du real iz.ri l în inerţie neslr- oartidiil nriente.v/ă cu consecventă combatere a dăunătorilor şi bolilor. -t!îl ca volum al producţiei, cil şi ca pozitive a unilăţilor agricole fruntaşe,
rcfiliziiri, planul măreţ de (F*zvoKnre climatice an fosl mai puţin favora­ P.70U kq. la hec tar ; lujniprnasr ro- dezvoltarea agriculturii i>e o c f iIc Ne revine sarcina să stabilim modul venituri. stabilirea celor mm eficiente căi de
a României soci il id e in u n iri' arii bile. In arcaşi ă privinţă sînt ed ifi­ nncrahve agricole, după cum am intensivă, pe baza mecanizării com­ sporire a producţiei.
lu.it
uu
Partidul şi guvernul an
am constituie un program profund catoare rezultatele obţinute la griu «illui cu tolii din cuvinlu l multor plexe, <i chimizării, extinderii iriga col mai eficient de folosire a sub­ complex de măsuri pentru dezvolta­ însufleţiţi de presp**rl iveli* măreţe,
realist, izvorit din annby.i şlim lifică şi la porumb — principalele culturi vorbitori, obţin recolte bruiate. Se ¡iilor şi a altor măMiri de cea mai stanţelor inseclo-lunriicide, pe baza rea zootehniei, între care un rol im rare se -lesehid în lata tării »»oas're
a necesităţilor si posibilităţilor de ie r e a l l c r o , cari* ocupă peste l>7 l.i întrevede nu mimai in regiunea Do- mari* însemnătate pentru creşterea cunoaşterii biologiei dăunăloritor, a portant îl are stimularea producăto­ socialiste, încrederea de .-are se
care disuene turn noast r«’i. Rr.ili/ii- sulă din suprafaţa arabilă a tării. hroge.'i, regiune fruntaşă, dar şi in recoltelor la hectar şi a producţiei luiioutui optim de elcTiu-iie a acţi­ rilor în sporirea producţiei animale bucură din iiarle/j partidului, specia­
rile mari oldinnie, oersoectivele lu ­ Rondele aplicării măsurilor agroteh­ ansamblu ne tară să renli/ăm o nro- liştii. umăr iz» umăr cu lo t> »amemii
minoase înfăţişaţi*. m* inrîeamnă să nice s-an evidenţiat mai ales in (luctie de griu mai mare d;'cj| cclr zootehnice. unilor de prevpmre şi ninbuieio Rezultate!*' tor pozitive ne sînt ry muncii 'lin agricultură, vor lupta * u
muncim cu şi mai mult elan pentru gospodăriile dc* stal. care in ÎOF-I au de nînă acum. De asemenea, stareţi In proierlul de Directive se pre Fsle de mare însemnătate ca indus­ nosciile. Trebuie spus insă că (ala liolărire şi perseverentă pentru în­
înflorirea, in continuare, d patriei realizai. în medie, pe întreaga su­ de vecielatic la porumb, floarca-soa- vede să se obţină în perioada 1966— tria chimică să producă intr-un timp de ron diliile noastre rezultatele nu făptuirea sarcinilor stabilite de Cno-
noastre. prafaţă peste 3.000 kg. porumb boa­ rclui, sfeclă dc zahăr şi alte culturi 1070 o producţie agricolă medie cu cit mai scurt diserto-funqicide selec­ sînt pe măsura posibilităţilor. In unele greşul al tX-loa a! partidului, pentru
iericircd şi "bunăstarea poporului.
Încheierea cooperativizării, conso- be la hectar; un număr de ll f l gos- este promiţătoare. Toate acestea dc- circa 20 la sulă mai mare faţă de tive de mare eficacitate şi în cnn- cooperative agricole efectivele sînt