Page 1 - 1965-08
P. 1
e . * ; o»ec» •■* \
PROLETARI DIN WATS VNIJI-VÂ I
P i t a '00013 A G E N D A
ÎN ZIA R U L
' . „ . . d o 8 (a - O e ^ J
ÎNTRECERII SOCIALISTE NOSTRU
plus 39.000 done m inereu DE ASTĂZI:
De la Teliuc, din imensul amfitea mult de 39.000 tone minereu.
tru al sectorului 1, autocamioanele se In acest succes este concretizată ■ Cum stati cu
insiră, zi şi noapte, pe drumul care munca întreqului colectiv, a briqăzi- t
duce spre noua uzină de preparare lor lui A ron Spărios, Constantin Bi-
unde minereu] face un prim popas riboi, Cosma Culcea, ce lucrează în noile construcţii
înainte de a ajunge la Hunedoara. ■sectorul I, al m inerilor din briqăzile
Si, cu fiecare autobasculanta ce plea lui Ioan Enăşcău, Dumitru Ciuraru,
că din exploatare, plusul de minereu Popa M. Ioan, din sectorul II precum şcolare ?
ANUL XVI!. NR. 3294 DUMINICĂ 1 AUGUST 1965 4 pagini, 25 bani extras pesle plan de minerii din Te- şi a celor din briqada lui Adrian Şte
liuc creşte. Aici, in carieră, sau în fan din sectorul III. Lună de lună
adincuri, m inerii desfăşoară o între aceste brigăzi s-au situat în fruntea
cere entuziastă, înscriind din zi in întrecerii socialiste. U Principala
zt pe qrafice noi succese. Să-l cităm Însufleţiţi de Directivele celui de-al
doar pe u ltim u l: în timpul care s-a IX-lea Congres al partidului, m inerii sarcină a coope
LUCRĂRILOR AGRICOLE DE VARĂ tării a trimis uzinei de preparare pre mult avînt întrecerea pentru ca sar ratorilor meşteşu
scurs din acest an colectivul exploa
de la Teliuc desfăşoară cu si mai
cum şi furnalelor Hunedoreî şi Că-
cinile ce le revin să fie îndeplinite
lanului
în
plus faţă de plan mai
cu succes.
gari— îmbunătăţi
Toată fonta peste plan cu cocs economisit
UN R IT M SUSŢINUT! Si colectivul de muncă al Uzinei peste plan s-a realizat cu cocs eco rea serviciilor de
..Victoria" din Călan a încheiat p ri nomisii. întreţinere şi re
mele 7 luni ale anului cu un bilanţ In aceste zile siderurqiştii din CA-
rodnic. In perioada amintită s-au p ro lan desfăşoară cu si mai mult entu paraţii
dus peste plan 4.900 tone fontă, 2 454 ziasm întrecerea socialistă pentru a
tone semicocs si 313 tone linqotiere. da viată sarcinilor reieşite din Direc (pag. a 2-a)
La ordinea zilei De menţionai este faptul că in acest tea luptei pentru sporirea continuă
tivele Congresului partidului. In frun
an, ca urmare a ridicării temperatu
rii aerului insuflat în furnale, a res a producţiei, se află furnalişlu din O Magazin
pectării riquroase a reţetei de încăr schimbul condus de lonaşcu Munlea- (pag. a 3-a)
care si a reqimului de funcţionare a nu, cocsarii din briqada lui Nicolae
TRANSPORTUL CEREALELOR aqreqatelor, consumul de cocs pe Cruceanu, Lăscul Cazacu şi Petrul sa De peste hotare
Bradea de la turnătoria do linqotie
tona de fontă a fost simţitor redus,
realizîndu-se pe această cale econo re şi mulU alţii care au fost decla
mii de 4.296 tone cocs. Astfel, în raţi lună de lună evidenţiaţi în în (pag. a 4-a)
treaga cantitate de fontă produsă trecerea socialistă.
LA ARII SI TREIERIŞUL
A T T U A IL II T A T IE A
Daiorilă măsurilor tehnice 51 oraşul regional Hunedoara se tă
organizatorice luale în unităţile răgănează luarea de măsuri hotă-
agricole, ritm ul secerişului se in* rîto in vederea transportării re rii. In primele zile de concurs s-au
lensifică de la o zi la alta. Folo coltei de pe cimp si a treierişului. Drumeţind prin ţară desfăşurat probele de machete v i Acţiune educativă
sind cu mai multă chibzuinţă com In raionul Haţeg, in nici o coope trine şi autopropulsate. Primele lo
binele si mijloacele proprii, coo rativă agricolă de producţie nu La fiecare sfîişit de săptâmînă curi au fost ocupate de regiunea cu filmul
perativele agricole de produclie au s-a începui transportul griu lu i la autocarele O.N.T. pornesc la drum
reuşit să siringă recolta de pe a- arii şi treierişul. Mijloacele de pentru a-i duce pe iu bito rii ex Bucureşti si respectiv Hunedoara.
Cu rezultate deosebite se prezin
proape 85 la sută din suprafaţa o- transport stau nefolosite sau se cursiilor să viziteze cele mai pito tă sportivii Lonqin Cutean. de la Conducerea cinematografului „Pa
cupată cu griu si secară. In nu utilizează in alte scopuri. In m ul reşti locuri ale patriei. Ieri, de la Asociaţia sportivă Textila din Sebeş tria" din Deva a in iţial o acţiune
meroase unilăii această lucrare a te unilăii nici nu s-au amenajat Teliuc au plecat spre Bicaz 34 educativă pe marginea film u lui
fost terminată, iar în altele se a- ariile, iar batozele stau la sediile excursionişti care, în drum ul lor de care a cucerit titlu l de campion re „Daţi va condica de reclama
propie de sfîrşil. De pe o bună brigăzilor de tractoare. Rău este pesle 1.100 km., vor vizita Braşo publican la modele autopropulsate. ţii". In fala tovarăşilor din conduce
parte din suprafaţa cultivată, pen că deşi această stare de lucruri vul, oraşul „Gheorghe Gheorqhiu- Astăzi, pe lacul din oraşul Sebeş, rea unităţilor comerciale din oraş
tru a nu se pierde nici o oră bu este cunoscută de către organele Dej", Lacul Roşu, Sovata şi alte lo au loc ultimele probe din cadrul a fost prezentat ieri film ul de mai
nă de lucru si pentru a înlătura ri locale de partid şi de stal nu se calităţi. De pe acelaşi itinerar s-au campionatului republican. sus Acelaşi film va ii prezentat azi
sipa. păioasele au fost recoltate cu iau măsuri operative pentru reme întors ieri 40 de lucrători din ca pentru toti lucrătorii din unităţile
mijloacele proprii ale cooperative dierea ei. drul Combinatului siderurgic H u Nouă metodă de fabricare comerţului de stat şi cooperatist din
lor agricole de produclie. Cu batozele existente în regiu oraşul Deva.
ne se poate treiera zilnic recolta nedoara care au petrecut zile de
Acum, după terminarea seceri neuitat. a anvelopelor de mingi
şului, principala sarcină a lucră de pe aproape 21)00 ha. Dar re In următoarele zile alte autocare
torilor de pe ogoare este organi zultatele înregistrate pînă acum la vor duce pentru 6 si 8 zile alţi oa In vederea îmbunătăţirii perma Cinematograf sătesc
zarea exemplară a muncii în ve efectuarea acestei lucrări dovedesc meni ai muncii, un qrup de elevi nente a articolelor de sport produ
că nu se folosesc nici jumătate
derea transportului cerealelor la din Orăstioara de Sus st studenţi se în cadrul Fabricii „Căprioara" la Ghirbom
din numărul de batoze existente.
arii şi terminarea grabnică a treie- de la I. M. Petroşani în circuit prin din Sebeş, la secţia de sport se a-
In scopul grăbirii treierişului este
rişului. Ca pozitiv în această direc 100% 97-96% 93-96% 83% 65-66% plică in prezent o nouă metodă de
necesar să se folosească şi un nu tară. (Ş. Draqomir — corespondent!.' De curînd, în localitatea Ghîr-
ţie putem aminti exemplele oferite lucrare a anvelopelor de fotbal şi bom, raionul Sebeş, a fost inauqurat
de ţăranii cooperatori din Ohaba, măr cil mai mare de combine, volei.
astfel încit această lucrare să fie un cinematoqraf sătesc. Cu această
Sebeş, Daia, Orăşlie, Sîrbi, Gura- Pe oqoarele regiunii continuă să se desfăşoare o activitate susţinută Navomodelism Este vorba de confecţionarea u- ocazie, ţăranii cooperatori de aici
sada, Sălişte etc., care concomi terminată intr-un timp ciL mai la strinqerea recoltei. Bilanţul întrecerii în care sint antrenat! mecani nor semisfere metalice, in care an
tent cu secerişul au transportat şî scurt. zatorii şi ţăranii cooperatori este tot mai boqat de la o zi la alta. velopele se introduc după ce au au vizionat film ul artistic „Şoferii
treierat grîul de pe suprafeţe în Cil de păgubitoare este intîrzie- Pînă acum in total pe regiune s-a recoltat qrîul de pe aproape 90 la Faza republicană a campionatu fost îmbibate cu spirt şi apoi sini iadului1*. Cu acest nou cinematoqraf,
rea acţiunii de treieriş reiese din- numărul cinematografelor sâtesli
semnate. La Ohaba, de pildă s-a sută din suprafaţa cultivată. In harta de fată este prezentată situaţia re
tr-un simplu calcul. Socotind că se lui de navomodele, ediţia 1965, a supuse la presiune. (C. Perian, co din raionul Sebeş a ajuns la 41.
transportat la arii grîul de pe în coltării qrîului in cooperativele agricole de producţie la data de 31 iu reunit sportivi din 8 regiuni ale tă respondent),
treaga supnrfntâ recoltată manual, pierde prin scuturare ,^i.-mpcegăi- lie a.c. i ■ • - - - - — " -...... (Vasile Constantin, ..corespondent).
re numai 5 la sută din recolta
iar cu cele 5 batoze la care lucrul
este organizat în 2 schimburi s-a slrînsă manual, se constată că pe
reuşit să se treiere recolta de pe întreaga regiune producţia se di
mai mult de 150 ha. De asemenea, minuează cu aproape 1.000 tone
la Daia s-a treierat griul de pe cereale. La aceasta mai trebuie a-
mai bine de 140 ha. Pentru a evita dăugate şi efectele negative pe
pierderile de recoltă, ţăranii coo care le are neeliberarea la timp S s p i e
peratori din Orăşlie folosesc zil a terenului şi înlîrzierea execu
nic la transportul cerealelor la a- tării arăturilor.
Stă în putinta fiecărei u n ilă ii să
rie 2 remorci, 2 autocamioane şi
evite aceste pierderi. In acest scop
10 căruţe. Aici, pe zecile de hec
este necesar însă ca organizaţiile Aseară, trenul acce
tare eliberate zilnic de snopi se lerat ce pleca spre Bu
lucrează din plin la arături. In de partid să îndrume conducerile cureşti, ducea cu el so
scopul grăbirii transportului, la unităţilor agricole să ia operativ lii cintecului şi jocului litmal
Gurasada au fost mobilizate la a- măsuri hotărîte pentru organiza hunedorean. Destina
ceastă acţiune şi atelajele ţărani rea exemplară a muncii, în ve ţia: Litoral.
lor cooperatori. O mare parte din derea impulsionării ritm ului tran La Constanta şi M a
mijloacele de transport se folosesc sportului cerealelor la arii şi al maia, la Eforie şi M a n
la eliberarea terenului de snopi si treierişului Trebuie acordată o 5-a dus vestea la oraşM nă strunele viorilor,
deosebită atenţie folosirii raţionale galia, la Bucureşti şi
la cooperativele agricole de pro Cu cîntecele şi jocu cheamă tulnicul.
a mijloacelor de transport, utiliză pe Valea Prahovei,
ducţie din Soimuş, Sîrbi, Sălişte rile lor artiştii amatori Ansamblul folcloric
rii din plin a batozelor şi combi timp de 8 zile, ansam
şi in alte unităli. blul folcloric al regiu au înmănunchiat in hunedorean va duce o
nelor prin organizarea lucrului în
Eliberînd la timp terenul de snopi cîte 2 schimburi la arii. Scurtarea nii noastre va face cu tr-un program unitar dată cu cîntecul şl jo
şi efectuind arături pe aceste su drum ului cerealelor spre magazii noscută frumuseţea ar toată frumuseţea de azi cul de pe plaiurile
prafeţe se evită pierderea unor în şi înlăturarea oricăror pierderi, tei hunedorene. a satului hunedorean. noastre şi frumuseţea
semnate cantilăti de apă din sol. Dansatorii din Slremt portului local:
lucruri ce depind numai de măsu
Experienţa anilor trecuti a do „Sună tulnic, ziceţi aduc cu ei tot pitores
rile organizatorice ce se iau în ca
vedit cît de păgubitoare este în- drul cooperativelor agricole de strune cul în vîrtite i locale, „ la u ita ti‘ Va la straie
tirzierea eliberării terenului de producţie, trebuie să constituie în Toată ţara să răsune grupul folcloric din Lă- M u lţi In ţară nu ne
snopi şi a treierişului. din această aceste zile principala preocupare D in vestita Hunedoara pugiu oferă o originală taie!'1
cauză pierzîndu-se în unele uni a tuturor lucrătorilor din agricul Vă aducem o comoară** nuntă pădurenească, ta
tăţi peste 10 la sută din recoltă. tură. Simţul răspunderii fată de Comoara aceasta, pe raful din Vata te poar E mîndru cel ce-şi
Si în acest an se constată că a- soarta recoltei, de consolidarea care formaţiile artistice tă cu ’ cîntecele pînă laudă straiele. Si are
semenea deficiente nu sini înlătu economică a unităţilor agricole, de amatori ale aşeză de ce. Portul nostru ro
rate peste tot. Numai aşa se ex sus, pe muntele Găina, mânesc — pe care ţă
trebuie să se materializeze în strîn- mintelor culturale din ranca hunedoreană a
plică de ce în majoritatea coope la „tirg u l de fele", g ru
gerea la timp şi fără nici o pier regiune o oferă spec făcut artă cu acul şi
rativelor agricole de produclie din dere a întregii producţii de cereale tatorilor din tară, e pul vocal din Deva şi ata, artă în care a pus
raioanele Haţeg, Orăştie. Alba şi păioaşe. portul, cîntecul şi jo fluierasii din Sugag co toată gingăşia florilor,
Formaţia de dansuri a căminului cultural din Slremt. cul. Cîntecul, coborît lindă regiunea, în cînt,
din m unţii Poiana Rus- prospeţimea zăvoaielor,
m m m Ê Ê m m că, adus de apel«? A- de la Jii pînă'n Poiana, risul şi fantezia — îşi
rieşului sau ale M ure iar cei trei feciori de va păstra întotdeauna
:;¡v „GRADINA“ O R A SV L V I de viata nouă care s-a rosi Eduard W urra si frumuseţea Iui unică.
pe la noi — Llviu O-
şului, din satele mo
ţeşti, ® un cîntee scris
Timp de 8 zile solii
Petru Bodi — bal un
statornicit pînă in cel
mal îndepărtat cătun: joc local aşa cum nu cintecului şi jo c u lu i
hunedorean vor purta
mai în regiunea noa
Inc5 din primele ore ale dimineţii, pieţele şi unităţile cosele gospodinelor Dacă ele sc în Oare unitatea de desfacere cu a- sta şi ca urmare a lipsei unui con „ M o ţii nu mai pleacă-n în tară arta noastră lo
de desfacere a legumelor fructelor cunosc freamătul torc cu sacosele pline înseamnă că mânuntul trebuie să aprovizioneze trol mai sistematic din partea O.L.F., tară stră întîlneşti. Joacă cală. Le urăm din in i
specific. Zeci şi sute de gospodine vin aici, în această pi a la este abundentă. Cifrele din e- cantinele ? Aceasta este o practică a urm ăririi activităţii lor. Cu do niti şi cu d u bară ţăranii din Apoldul de mă, succes!
adevărată grădină de zarzavaturi a oraşului, cu sacoşele videntele contabile ale O.L.F. Hune qresită. Ea creează nemulţumirea cum M o(ii îs m ineri Jos, cîntă tinerii din
pentru a face aprovizionarea cu cele necesare alcătuirii doara vin să confirme acest lucru. părătorilor care intră în maqazin şi-l jru n la ş i Vata şi din Poiana, su LICIU LUCIA
qăsesc slab aprovizionat în vreme ce
meniurilor. Deci, măsura în care O.L.F. se preocupă de o Zilnic se deslac cantîtăti importante în depozit si la alte maqazine produ Măsurile să nu
bună aprovizionare, cu legume proaspâte şi de calitate, de produse aqroalimentare. Să luam
primele două decade din luna iulie.
se reflectă în satisfacerea in bune condiţiuni a cerinţelor sele solicitate există,.
S-au desfăcut către populaţie 470 tone
zecilor de mii de oameni ai muncii. La mulţumirea cît mai Se inlîlnesc si acum cazuri cînd rămînă... măsuri
roşii, 154 tone varză, 23 tone fasole ADUNAREA FESTIVA CONSACRATĂ
deplină a cerinţelor cum părătorilor concură in bună mă verde, 116 tone ceapă, 17 tone me unii gestionari fac notele de coman
sură şî modul de păstrare, prezentare şi desfacere a le re etc. dă fără să tină scama de cerinţele
gumelor şi fructelor, modul cum lucrătorii unităţilor O.L.F. In aceasta se reflectă preocuparea cumpărătorilor şi de produsele exis Cu preocupare mai mare din par
tente în depozite. A$a se explică de
se preocupă de îndeplinirea sarcinilor principale — prac lucrătorilor din unităti pentru a sa ce la unitatea nr. 40 din Deva (ges tea conducerii oficiului, a fiecărui ZILEI MARINEI R. P. ROMÂNE
ticarea unui comerţ civilizat, socialist. tisface cît mai deplin cerinţele con tionar Gh. Năslase), lipseau în ziua lucrător, aceste neajunsuri care ne
Măsura în care se realizează aceste sarcini, au con sumatorilor. Zilnic în orele dimineţii, cînd am orqanizat raidul, ardei qraşi, mulţumesc pe cumpărători pot fl e-
La Mangalia a avut loc simbăta
stituit tema raidului organizat zilele acestea in oraşele spre unităţile de desfacere, camioa vinete, în vreme ce la cîteva sute vitate. SI, in ullfm ul timp, se poate după-amiază adunarea festivă consa si locale de partid si de stat ,■ qene-
regionale Hunedoara şi Deva. nele pornesc încărcate să iacă apro de metri, o altă unitate a O.L.F. o- afirma că s-au întreprins unele mă rali $i amirali, ofiţeri din marina m i
vizionarea In majoritatea unităţilor ierea din abundentă aceste produse. suri în acest scop. crată tradiţionalei sărbători — 2iua litară. Despre importanta Zilei mari
ele sint1 expuse cu grijă. La unitatea S-a luat leqălura cu diferite oficii M arinei R.P. Române. nei si succesele cu care m arinarii flo
Unele nemulţumiri sint si datorită Au participat Vasile Vîlcu, mem
deschis o nouă unitate în cadrul com
tei noastre maritime, militare $1 ci
Aproape plexului comercial de la blocurile nr. 6 din Hunedoara1 Iqestionar tov. calităţii mărfurilor. Din reqiunca Bra de aprovizionare din tară pentru asi bru supleant al Comitetului Executiv vile au înlim pinat această zi, a vorbit
Gheorqhe Gheorghe) ca $i la cea din
gurarea sortimentelor deficitare, to
turn si cinci chioşcuri în diferite cvarlalul 23 Auqust Deva (qeslionar şov au sosit cantilăti importante de varăşii din conducerea O.L.F. Hune al C C. al P.C.R., prim-secretar a) Co viceamiralul Griqore Martcs, coman
cartof» care au un aspect urît: m ur m itetului reqional Dobroqea al PC.R., dantul marinei militare.
Aurel Ivan) abundenta de produse,
puncte ale oraşului. La Ghelar, pe
de cumpărători lînqă cele două maqazine s-au des modul în g rijit de expunere te în dari şi cojiţi. In unităti stau, nu ştim doara au primit sarcina să răspundă qeneral-maior Ion Coman, secretarul In încheierea adunării, echipa ar
de cîte o localitate unde să contro
chis încă două chioşcuri Cîtc un deamnă să cumperi cu încredere. din cc motive gulii care s-au lemni- leze şi şă îndrume activitatea unită Consiliului Politic Superior al For tistică ostăşească „Albatrosul", a pre
ficat nemaifiind. bune nici chiar ca ţelor armate, adjunct al ministrului,
chioşc s-a deschis si la Simeria, Te Abundentă de produse înlîlnesti $î ţilor. De asemenea, responsabilii ma- zentat un frumos şi boqat proqram.
Cele două oraşe — Hunedoara si liuc. iar în oraşul Deva un magazin la unităţile din Dietele de alimente furaj. De asemenea unele unităti au qazinelor au acum ca sarcină ca pe reprezentanţi ai organelor regionale (Aqerpres)
Deva — au fost si Continuă sî\ fie şi un chioşc. O ficiul de lequme $î din cele două oraşe. Ele oferă cum castraveţi zbîrciti (vechi) şi dovleci baza cererilor de consum şi a v o lu
mari sanliere de construcţii. Sc înal fructe din Hunedoara are în prezent părătorilor roşii, castraveţi, cartofi, mari, necomestibili, iar morcovii s-au
tă noi blocuri de locuinţe, se con în releaua de desfacere 23 de ma ceapă, ardei şi alte produse de ca mului de mărfuri existente in unită
struiesc cartiere întreqi. De aseme gazine si 27 de chioşcuri. Numărul litate. deshidratat. ţile lor să facă comenzi cu 48 de ore Sosirea unei delegaţii
nea numărul oamenilor muncii, ch chioşcurilor sc va mări în conlinuare Sint însă unităti din rare cumpă De cît va timp unităţile duc lipsă înainte pentru a se pregăti marfa Iii
urmare a dezvoltării întreprinderilor, pc măsura creşterii cerinţelor de a- rătorii ies nemulţumiţi, fie din lipsa de varză, pătrunjel si unele sorti depozitul central.
a crescut. Acest lucru a pus în fala provizionare ale populaţiei. unor mărfuri, fie datorită calităţii a- mente de fructe (caise, piersici),, so
colectivului oficiului de legume şi cestora sau a comportării necuviin Merqînd mai departe pe această a Partidului Socialist Italian
fructe ce deserveşte cele două oraşe cioase a vînzătorilor. licitate de cumpărători. Justificarea cale şi luîndu-se şi alte măsuri me
sarcina lărgirii reţelei de desfacere, Se umplu La unitatea nr. 22 din Hunedoara că nu se livrează de furnizori îşi are nite să asiqure o aprovizionare abun
cuprinderea noilor cartiere pentru a Sîmbătă seara a sosit în Capitală o bru al Consiliului National, sef ad
(gestionar Ioan Goqoase) înlr-una în mică măsură scuze. Este de dorit dentă, cu mărfuri de calitate, unităţi
fi astfel cît mai aproape de cumpă din zilele trecute magazinul avea ca in această privinţă să se depună delegaţie a Partidului Socialist Ita junct al Secţiei Internationale.
rători. pentru a le oferi la îndemină sacoşele ? doar roşii si cartofi. Întrebat de ce le oficiului de lequme şi fructe din lian, condusă de Giaccomo Brodolini, La aeroportul Băneasa, deleqatia a
lequmole si fructele de care au ne nu există în maqazin unele produse mai multe insistenţe, mai multă pre Hunedoara vor deveni cu adevărat secretai naţional adjunct al PS.I. Din fost intîmpinată de tovarăşii Ştefan
voie. care de fapt se găsesc în depozit ne-a ocupare. grădinile oraşului unde cetăţenii vor deleqatle mai fac parte Paolo Vitto- Voitec, membru al Comitetului Exe
La vechile unilăii s-au adăuqat în Baromelrul pietii de lequme si fruc spus că a avut, dar le-a vîndul uneia Cele mai multe deficiente se in- qăst tot ce le trebuie pentru satisfa relli, membru al Direcţiunii, şef al cutiv al C.C. al P.CR. si Mihai Dalea,
acest; an altele. In Hunedoara s-au te ¡1 constituie fără doar şi poate sa din cantinele vecine. lîlnesc în unităţile periferice. Acea cerea nevoilor lor zilnice. Secţiei Internationale a Direcţiunii secretar al C.C. al P.C.R. (Aqerpres)
P.S.I. şi Glovanni Finocchiaro — mem