Page 11 - 1965-08

N'- 3296 Drumul socialismului pag; 3

Din activitatea sfaturilor populare
PE M A R G IN E A

C O N S F Ă T U IR II

C U M I N E R I I

—rv - — .............g
D I N B A Z I N U L

P O IA N A R U S C A

O CE PROBLEME SE PUN ÎN DISCUŢIE $ DUPA
EPUIZAREA ORDINEI DE ZI O POSI3ILITATI NEVAlORIFICAD

Sintonie populare, organe Încalc viu lui s-au cefei it la lipsurile perso­
In Raportul Comitetului Cenlrol Io cel de-al IX-leo Congres ol P C R tovoroşu)
ale puterii de slat au du rezolvat o nale, dar şi l i slabul sprijin prim it
Nicoloe Ceauşescu o orâtat ca în anii 1966— 1970 se prevede dezvoltareo extracţiei
(pună complexă dc probleme econo­ din pârlea rom itolu lui executiv «d
de minereuri feroase şi neferoase. In acest scop —- se subliniază in raport — o mare
mice. sociale, culturale cil şi unele slutului popular comunal in rezolva­
importanţă are extinderea metodelor moderne de deschidere, pregătire şi explootare cerinţe personale ale* oamenilor m un­ rea propunerilor oamenilor muncii.
o minelor. Se va ridica c.radul de mecanizare a lucrărilor miniere, mai ales a celor din cii. Cele mai imporlanle probleme Pcnlru remedierea de-l icientclor
subteran, se va îmbunătăţi organizarea, protecţia şi securitatea muncii. po care. lo ridică viaţa de fiecare* zi. semnalate sesiunea a aprobai n ho-
Aceste probleme deosebit de importante au făcut obiectul consfătuirii cu minerii cere necc^ilă a li grabnic rezolvate larire. Culc iroi obiective cuprinse
sini puse în discuţia sesiunilor sfa­
am bazinul Poiana Rusca organi2otă de Consiliul local al sindicatelor Hunedoara. iu holarire. deşi formulate cam la
Redăm mai jos cîteva din problemele ridicate cu acest prilej. turilor populare. Cu acc.st prilej sini general, au avui darul sa învioreze
analizate metodele dc munca şi for­ munca. După cum ne spunea iov. A-
mele prin care se pol infâplni d ife ri­ lexandru Popa, preşedintele com ite­
tele sarcini cc revin sfaturilor popu­ tului executiv al sfatului popular co­
lare, V rin d să redăm unele aspecte munal, de la Imerea sesiunii şi piua
în legătură cu organizarea şi eficien­ în prezent s-au mai rezolvat incă 17
ţa sesiunilor am analizat această la­ propuneri iar «iile 14 sini in curs do
Rezultatele Extinderea de Sfatul popular al comunei Ghelar. rezolvare. Pr'mlrc altele amintim con­
tura a muncii desfăşurată in acest an
In primul semestru al anului 1965 struirea drum ului din salul Plop pe
o lungime de peste 2 km. introduce­
cercetărilor mecanizării lor (¿'mimai Glielar a pus în discuţia rea conductei de apă potabilă in cir­
Com itelui executiv al Sfatului popu-
cumscripţia nr. 2. amenajarea de zone
sesiuiul«jr probleme legale de exe­
vor/.i si a unui teren de volei în
cuţia bugelarñ. activitatea desfăşura- circumscripţia nr. 23 si altele. Va-
geologice lu c ră rilo r la in şcoli $i preocuparea pentru rea­ loaren lucrărilor executate de la în ­
lizarea propunerilor făcute de cela-
ceputul anului şi pînă în prezent prin
ţeni. Pâra îndoială că ţoale acestea
au fost puse iu discului sesiunilor cu muncă patriotică sc ridică l<i peste?
iRO.dfid lei.
Zăcămintele fie fier din Poiana Ruscă sînt variole un scop bine definit, dc a se lua Cu toate acestea, nu au fosţ rea-
clin minei fio vedere ol mineralizai ii, ol formei corpu­ In viitorul cincinal exploatările miniere din bazinul unele masuri de înlăturare a ciclici- lizale o sene de lu n u ri prevăzutei a
rilor mineralizaiur dimensiunilor acestor corpuri şi ol Poiana Rusca trebuie să rvulizeze o producţie sporită, cnlelor. Considerăm insă că în prunul fi duse la îndeplinire in holărirca a-
repartiţiei Jor in maso roedor cristaline. Lo aceasta o să îmbunătăţească mai mult calitatea minereului. Dc semestru s-au scăpat din vedere alic doplata. Se stabilise alunei ca pina
contribuit pe de o parlo rionezn iniţială a m inereuri­ aceea extinderea mecanizării lucrărilor va trebui să probleme caro necesitau a fi anali­ la 1!) iulie să so piclruiască drumul
lor do lier, ior ne do nllă parlo melomoriismul reepo-j stea mereu in atenţia luluror colectivelor de muncă, zate. Este vorba de activitatea cullu- dinspre depoziluţ dc lemne, lu c ra ­
ral-arlisticâ desfăşurată pc raza co­
nai hei cinic. Co urmare, lucrările de prospecţiuni si la exploatarea noastră s-au obţinut în ultima perioadă munei Ghelar şi îmbunătăţirea apro­ rea însă nici nu s-a începui. Un alt
explorare au treim ii adaptate acestor co rn ii» comple­ do timp realizări bune în această direcţie. In cursul vizionării si deservirii populaţiei. Spu­ deputat cerea sprijin în amenajarea
xo de prezentare o zăcămintelor. In acest scop, in ba­ acestui an s-a obţinut o productivitate mai maro cu .3,7-1 nem că cran necesare deoarece in unei fini im arteziene, dar nici acea­
zinul Poiana Rusca s au executat prospecţiuni g ro fi/i- tone pe post fală rlo cea realizată în 1964. De subli­ aceste domenii se semnalează unele stă propunere nu s-a înfăptuit. Dar
cc, aerornarmelice şi luroslrt*. caro ou cuprins unede nia». că randamentul maşinilor a crescut. In acest scop. neajunsuri. cel mai supărător lucru, alunei d n d
sup iateto de mineralizare. Totodată s-au executat pros­ s-an perfecţionai mecanismele mai vecii;, s-n m ării vizitezi comuna Glielar, osie starea
pecţiuni neologice penlni descifrarea structurii, punîn- arenliiico pră jin ilor la lorcze. ceea ce a dus la creşt«?- Dintre sesiunile care au reţinu! in proasta a drum urilor. M ergînd po
rln-se un accent deosebi! pe zonele mineralizóte. In u r­ rea vitezei d<* avansare, s-a imbunătălit sistemul de mod deosebii alcnţia menţionam pe aici ai Impresia ca nu s-a făcut ni­
cea din 2« mai caic a analizai munca
ma rezultatelor oldm u lc la lucrările de prospecţiuni, mişcare. M ărirea circulaţii pră jin ilor a dus la po sib ili­ E. M. Teliuc. Excavatoare puternice încarcă mî- desfâşuralâ de com itelui exe ru liv pen­ mic rlo mult limp. Înseamnă că li­
no zonele favorabile s-a trecut la lucrări de explora­ tatea folosirii unor saoo rle diametru mai mare. Li fo­ neieii 1 de fier în autocamioane, tru traducerea in viaţă a propuneri­ nele obiective stabilite în botărîre nu
re prin ioroie si lucrări minier«*. rarea de oăuri mai laraî care permit concentrarea unor lor făcute dc cetăţeni în anul 1965. au fost urmărite o i destula răspun­
Prin lucrările executate | prospecţiuni si forai«- struc­ r.antilăli mai mari de exploziv. Lucrările sesiunii s au ridicat la un dere. comitetul executiv nu n lupta!
turalei s-an oblinul (Inie care permit o interpretare ju ­ An fost luate şi alte măsuri. Astfel, transportul pentru ducerea lor la îndeplinire.
dicioasă o structurii. Astfel, s au identificai formolul*.' hun nivel. La discuţiile pc marginea La Ghelar sînt forte suficiente pen­
ş-n mecanizat complet, iar în abataje s-au introdus ma­ dării de seamă prezentată de comite­
purtătoare d<* mmeroli/.nre, obtinîndu-se un ohid în di- şini si utilaje moderne. Pentru mecanizarea operaţiilor tul executiv s-au inserís numeroşi tru obţinerea unor rezultate mai bune
njarea Inrrărilor de cercetare. Co urmare a acestei r( ) n p t i c i p a a ţ i i in special pe linia gospodăririi şi
de încărcare a minereului si rambleerea spaţiului ex­ deputaţi. Fiecare a scos in evidenţă
situaţii, s-ou începui lucrări de explorare moi siste­
ploatat, mina a fost înzestrată la început cu un sere- munca nesalisfăcăloare depusă pen­ înfrum uselării satelor. Dar pentru a-
matice. in special în ron a dintre Tcliuc si Cbelor, ob- per do L'O 1;W. In urma experimentării sereperului in tru rezolvarea in timp a proponeriln-r
Inundu-se idc*niilicorro mineralizărilor din Cbebr-est ceasta trebuie mai multă im liativă şi
abalaiele noastre s-a ajuns la concluzia că acc-st utiliij cetăţenilor. A u fost evidenţiate cum
Totodată s-o verificat posibilitatea folosirii oo scară pasiune. Csie adevărat că sesiunile
se poate adapta la condiţiile de zăcu mint existente, că au cm) ¡id : era şi firesc şi unele rezultate bune.
Iarna a lucrar.lor do forai, rare rezolvă îm r-un lor meu dă rezultate bune. In aceeaşi perioadă a fost experi­ sînt bine organizate, deputaţii dişcu-
moi scurt si în condiţii economice mai bune explora­ S-a arălaţ de pildă că s-au executat lă si vm cu propuneri valoroase, se
mentală şi maşina de încărcai „A lias Copco", cu care
rea preliminată o zăcăminlelor, rar«* redă in linii ne- lucrări de întreţinere a drum urilor,
s-au oblinul productivităţi între 5-10 tone pe oră în mu hol.iriri in general gîndije. Dar
nernle structura de ansamblu a zăcămînlului. cil şi ca- funcţie de condiţiile de zacă mint şi distanta rle trans­ Ing. FRANCISC FICHER, E. M. de extracţie, îmbunătăţirea orga­ amenajarea de zone verzi, introduce­
ro rte ris iirile calitative privind valorificarea lor, Co re­ nizării muncii. îşi la noi cit si la rea conductei de apa potabilă in sec- aceasta nn este suficient. TIlo rîîmîn
port. Tciiuc
zultate «*ronomice s-au inrenistrat creşteri rlc rezerve celelalte exploatări, sînt brigăzi vorbe goale d-ică nu şint duse la în­
A vin d ca bază malerială dotarea abatajelor c,n sere- în cx])loalănle miniere dîn ba­ I or li I Măgura. îmbunătăţirea ilumina-
în cadrul ZcicâmînD'lor in exploatate sau in exiinrle- care au dobîndil realizări bune in deplinire.
rea lor. Pe subliniat lapîn! că nrochii de asicmrare n i pere şi cu maşini d«' încărcat pe pneuri, colectivul de zinul Poiana Ruscă c.xislâ condilii această direcţie. Consider c«i ar li I ii Iu i public si altele. Bilanţul muncii Comuna Ghol.ir este bine cunoscu­
rezerve s-o calculai tv n lru rezerve de caleqorie supe­ ingineri si tehnicieni care lucrează în subteran a con­ pcnlru sporirea producţiei şi îin- bine să so organizeze un schimb de însă, pînă la dala respectivă era nr-
ceput noi scheme şi variante ale metodei clasice de bunătâţirea- ■ calităţii minereului. ta i» regiune. A ici exist«! un centru
rioară şi urmează variabile normale în funcţie de «a- experienţă in lre aceste brigăzi pen­ salisfăcâlor. Datorita unei slabe pre­
pan totea de producţie. Toate aceşir* rezerv«' reprezin­ exploatare cu felii orizontale si rambleerea spaţiului Pentru aceasta insa, se impune să tru raspindirea metodelor bune de ocupări «Uit din pârlea comilc'.ului c- minier puternic, a t numeroşi munci-
t ă baza materială a exploatărilor Teliuc şi C*lr,|-|r Om oxcave.l, .scopul aplicării Iur fiind folosirea din plin sc studieze şi să se extindă, p o tri­ organizare a muncii. xoculiv ci» şî a deputaţilor au (ost lori care roporlcjz.i tună de lumi suc­
vit condiţiilor de zăcăminl, meca­
punct de vedere calitativ e|p cp jnradrea/ă în m ine­ a utilajelor, sporirea pe această bază a producţiei di nizarea lucrărilor grele, metodele Ing. OSCAR DAVID, E. M. Zlaşti cese imporlanle în întrecerea socia­
reuri cu continuluri vaîo rilira bilo in condiţiile tohno- minereu. A sllol enumerăm : „M clo d a de exploatare cu superioare de explo/itore. Colectivul rezolvate pînă la acea dală doar 34 lista. Este bine ca şi com itelui exe­
Ionici aclnaîe de prelucrare a m inereurilor de fier. La felii suprapuse cu încărcarea minereului ru maşina Exploatării miniere Teliuc si ce­ Dacă in ceea ce priveşte meca­ de propuneri din cele 123 care mirau cutiv al sfalului popular comunal sa
Teliur-central /ăeămînîul este cnn.şlituit din lentile de „A lias Copco" şi rnmlneerea cu scrwpiTul". „Metoda de lelalte au oblinul in acest sens re­ nizarea lucrărilor dc exploatare a în competenţa Sfatului popular al co­
suferită, a n rh rn iă . lunonilă şi magnetita. T.ir*rărdr de exploatare cu felii orizonlnle nrm fisii radialc şi ram- zultate bune. au dobindit o expe­ minereului de fier s-au obţinui li­ munei Ghelar. In toată această peri­ depună toate eforturile pentru n se
aici au confirmat structura smclinală a chiuvetei de blerrea m scr«*i)'nil" si „Metoda de exploatare cu front rienţă valoroasă în aplicarea, po­ nele rezultate bune, la E. M Zlaşti oadă deputaţii din circumscripţiile c- silim la nivelul sarcinilor, pcnlru a
calcare în n r r sin! localizate lentilele de minereu, lunn". Pruna metodă care s-o aplicat la abatajul 14*1 trivit înzestrai'ii cu mecanisme, a mecanizarea este rămasă in urmă. face Ghclarul un rentru minier fru ­
De aceea ar fi bmc să sc stu­
le n tile le mari de minereu, ce reprezintă 90 ]a sută de la serlorul NO este superioară metodei de exploa­ celor mai bune metode de extrac­ dieze posibilitatea inz.es! rări i ex­ lectorale nr. J'J, 30, 31, 32 şi alíele nu mos, nlrneliw Dino gospodarii.
din ponderea ri'zervr-lor, au ramificată ce se înlănţuie tare n i inmaoa/inarea minereului deoarcr«' creează po­ ţie. Experienţa acumulată va tre­ ploatării cu prăşi ni moderne. De rezolvaseră nici o propunere. O
no direcţie la anumite nivele, dinei impresia unui corp sibilitatea do selecţie în coznl atacării unei zone cu bui GXliUiă in viilo r nun mul!. asemenea, consider că în ceea cc puric din deputaţii caro au luat cu - V. ALBII
n pic de minereu, la Te.liuc-esl minereul e-in ron sliin d intercalaţii apreciabile rlo minereuri cu oaraclr risl iri Inginerii si tehnicienii «le la ex­ priveşte executarea dc lucrări geo­
lot sub formă de lentile, dar spre deosebim de Te- asemănătoare. în afară de aceasta permite mecanizarea ploatări să studieze aplicarea u- logice de. descoperire si punere in
liuc-cenlral mineralizaba de aici apare şi sub forma unui volum mai mare de lucrări De altfel, prin meca­ nor noi măsuri de exploatare care valoare a noi zăcăminte de laic s-a
unor straie subţiri. nizarea la această metodă a urine ¡oalelor operaţiuni, să asigure obţinerea de realizări iacul puţin. Aşadar, va trebui s«i
Geneza sedimentară a zăcămintelor de fier din Poia­ productivitatea muncii n ajuns la fi ion«** minereu pe superioare. existe mai marc preocupare pen­
na Puşcă, furnizează indicii asupra existonlei unei con- post, lată dp 4.2 tone minereu pe nost r it se realizea­ Ing. IOAN FLORINCA?, E. M. tru punerea in valoare de nm ză­ F o ra j ia m a re a d in c im e
lin u ită li ne direcţie a zăcămintelor do fier. O dală iden-* ză în cazul o\*nrr,tării normale a operaţiunilor Elicien- Ghelar căminte.
lifical un orizont este foarte probabil ca el să aibe con- tă s-a dovedit şi nv'lodo a doua. Superioritatea oi con­ Sini perspective de descoperire
lim píale pe direcţie, unde trebuie cercetai. Acestea stă in faptul că sc fixează o si nu ură poziţie pentru a noi zăciunmle de minereuri de Ing. NICOLAE JURCOANE, Colectivele întreprinderilor dc? fo­
sini cele mai împorlanle prem i/e ce se desprind din scrcpcre de undi.' se poale raintjîeea toată felia înjl fier şi chiar de minereuri com­ inginer şef adjunci la T. M. Deva rai au terminal saparca prunelor .şvise troliştilor numeroase probleme teh­
sl ii dini nenez.f'i zăcăminlelor de fier. Tm înd seama de lucru. Astfel, Măgulirile datorită mutării srreperclor auJ plexe. Pcnlru ca aciiv'talca de cer­ Problemele r-dirale în confiatul- sonde* de marc adincime dm ţara noa- nice, care ou losi rezolvate cu suc­
ele noi preconizăm în v iilo r să intensificăm cerceîă- fost eliminate, randamentul mecanismelor fiind mai cetare să fie mai eficace va tre­ re şinl deosebit de importante. Ele s tij. Lucrind cu i nst <i 1 îi 111 moderne ces. Astfel, au (ost obţinute fluide
rile neutru descoperirea unor noi zăcăminte. Zona din­ ridicat. Txi)loa|arep se face prin înci'prriM simultană bui ca în viitor să existe o cola­ vor trebui studiate amănunţii dc dc maro capacilale, petroliştii noştri dc foraj cu greutăţi specifice mari,
tre Pădurea oraşului si Telmc-central se va cerceta a două fronturi situate Ia distanta unei im rw lăli (le borare mai slrinsă între geologii conducerile exploatărilor şi de că- au realizai, în bune condilii tehnice, care au pulul fi folosite cu bune re­
prin (oraif*. In zona NicoUop cercelarea mineralizaţie! lungime de abatai. Metoda de exoloalare cu front lung, care lucrează în serviciile Trustu­ tru conducerea Trustului minier adincuni între 4 500 şi 5.300 de metri. zultate la temperaturi şi presiuni de
va continua pe direcţie şi adincime sub o ii/o n lu l VI de asemenea, a dai rezullale bune în ceea cc priveş­ lui minier Deva. şi geologii rle la Deva. Pcnlru obţinerea unor suc­ Un colectiv de sondori ai Trustului jund ridicate, s-au executat foraje
în spre «*xl si nord-est, deoarece există prom i/e fav o- te folosirea mecanismelor. exploatări. De asemenea, ar fi ulii cese calitativ superioare in viilor de explorări geologice din cadrul in roci dure, realizindu sc viteze co­
respunzătoare.
rabile. La Teliuc*es| se impune intensificarea lu crări­ Şă sc reahzczo o colaborare mai se impune folosirea nun chibzuită M in isterului Industriei Petrolului şi
lor de deschidere şi pregătire. Iar in peritnetiul Exploa­ In viitor ne vom preocupa mai mul! rle înfrndnre- bună in lre geologi si mineri. a utilajelor existente. Eic vor tre­ Chimiei «a atins pentru prima data Sondorii, inginerii şi maişlrii dm
p'a şi exiinderrn mecanizării lucrărilor. A tlt la e x ­ industria dc foraj si-au însuşit în-
tării miniere Glielar este imresar să sr execute o şerie In vederea sporirii productivită­ bui să fie întreţinute mai bine, să în Uira noastră o adincime retorii de
ploatarea noastră cil si la eeh'lalie exploatări din ba­ t|,*un timp scurt tehnica complicată a
de lucrări care să conducă la sporirea jvz.ervcîor in ­ ţii muncii va trebui să se extin­ (ic* exploalale de către muncitori 5315 metri cu instalaţia de foraj 3 forajului de marc adincime. Experi-
dustriale. zinul Roi ii na Rusca, se vor căuta şl în v iilo r cele mai dă armarea prin mrcrciarc, care calificaţi. In aceşi sens conducerile Dh-200, realizată de conslrucloni do cnţ«i aciimulalâ pînă în prezent, pre­
Continuarea cercetărilor începute si executarea m o r bune metode de exploatare ra re să permită mecaniza­ are o elicarilale economică mare. exploatărilor vor Irebui să se pre­ utilaj pelrolicr de la Uzina „I M a r­ cum şi jeali/.irea în ţara noaslră a
noi cercetări în bazinul Poiana Ruscă vor ripee la des­ ocupe mai mult de calificarea şi diţi Ploieşti,
rea în înlrenime a lucrărilor. în scopul creşterii pro* DUMITRU DRANCIUC. maistru unor instalaţii dc foraj de marc ca­
coperirea de însemnate rezerve de minereuri, la spe­ ridicarea cal.licării lucrătorilor. Se Prin trecerea la forajul dc mare a-
flucliviiătii muncii si îmbunătăţirii calităţii minereuri-J miner, E. M. Teliuc pacitate cum «h»t instalaţiile lip
r m a producţiei exploatărilor miniere in viito rul r ¡u ri­ Ramblocrca manuală a îngreunai impune aplicarea cu mai muii cu­ (lincunc se urmăreşte determin,irea .! Dh-JOO si 4 Dh-315, cu care au fost
nal. lor. mult obţinerea unor realizări mai raj a metgdelor de exploatare cure succesiunii formaţiilor geologice, in înzestrate şantierele petrolifere, au
VICHEN TE V E J.n O V inn. D A N ANDREESCU mari. De aceea consider ca inlr«)- au dat rczuUolo hune. Paralel cu vederea obţinerii inform aţiilor p r iv i­
inclinar geolog Io T.M Telmc şeiul scrîorului II al E. M. Teiiucţ cele existente, cadrele do ingineri toare la rezervele de ţiţei şi gaze alo creat premisele extinderii forajului
ducerca screpercior cure să exe­
cute această operaţie s-a dovedit şi tehnicieni vor irebui să studieze, ţării noaslro la adincuni depăşind de mare adincime in mai multe re­
să descopere noi variante mai e-
n li foarte bună; productivitatea 3.200 metri. giuni dlc larii.
I cace. Do asemenea, la susţinerea
muncii si calitatea ei s-au îm bu­ galeriilor şi a abatajelor vnr tre­ Acest gen dc foraj a pus îu faţa pe­ ( Agerpres)
Metode superioare de susţinere a scăzut simţitor. Ţinind scama bui aplicate cele mai bune sis­
nătăţii. efortul fizic al lucratorilor
prin
teme şi
metode. Susţinerea
de accsi lucru şi de faptul ca in
multe locuri din exploatările m i­ tor ere ta re va irebui oxîinsâ. Este
niere ale bazinului Poiana Rusca necesar apoi să se întărească asis­
tenţa tehnică, disciplina muncii. In-
Înlocuirea materialului lemnos fo­ tendinţă de mirare în presiune şi Ionului pe pere’ ele galeriei. De men­ se ramblecaz.ă manual va In im i giuprii şi tehnicienii vor trebui re­
losii la suslineiua lucrărilor miniere dislocare. ţionai că agregatele nu trobuie s.i să se fiică demersuri la fururile' partizaţi mai judicios pe sectoare
cu materiale ma< rezistente şi ie fti­ Prunul domeniu de aplicare, sus­ lie Grgdoase, pămintoaser pârtien- superioare pentru înzestrarea ex­ Si schimburi.
ne a consiiluil si consliluo una din ţinerea izolală sau de protecţie*, lele line cu (liamctru mic să nu ploatărilor cn screpere şi cu alto Conducerea Trustului minier De­
preocupările colectivelor de muncă constă dm proiectarea pe pereţii şi trectCf rlc 2 la sulă. Nisipul si pie­ maşini şi uiilaje. va va sprijini mai mult colectivele
din exploatările bazinului Poiana tavanul galeriei a unui strat de ba­ trişul prea umed pot cauza o întă­ IOAN ENAŞCÂU, minei, Ş3Î ds exploatărilor miniere în descope­
Ruscă. Ca urmare, la susţinerea lu­ ton de 3 pînă la 5 cm. cirosime. Al rire a cimentului in maşina (Ic lor- brigadă la E. M. Teliuc rirea şi valorilicarca dc noi rezerve
crărilor miniere se foloseşte pe sca­ doilea domeniu de aplicare, susţi­ cret sau în furtun care influenţea­ In toate exploatările miniere c- interne pentru sporire;» producţiei,
ră tot mai lnrt|ă betonul, armăturile nerea portantă, constă în proiecta­ ză negativ iunclionarea maşinii. în M ita o susţinolâ preocupare pen­ îmbunătăţirea ealiluţii minereului —
seimriqide din şută de cala (orală, rea un;ii strai de torcrel capabil sa sens contrar, r.îml nisipul şi pietri­ tru folosirea judicioasă a maşinilor, sarcini de mare răspundere în v ii­
armăturile clasice din fier si în u l­ reziste la presiunile din pereţi si şul sini prea uscate nu poate primi aplicarea celor mai bune metode torul cmcmal.
timul timp armarea cu ancore si tavane această qrosime stabilindu- umiditatea necesara în momentul
torcrel. Ultimele două metode, ex­ sc pe buza unui calrul a) rezisten­ trecerii prin d uză. De aceea trebuie
perimentale şi în reţii ii nea noaslră, ţei rocilor la presiunea minieră. utilizate agregate care «.ă aibe o u-
au dat rezullale loarte bune. Prin La susţinerea cu lo m c l aplicată mulilato naturală de .3-5 la sula.
1 ('recelare s-s reuşit susţinerea a lu galanţi T«'liuc-Gbelar s-a folosit In afara de cele arătate mai tre­
IliO-lBO n). galerie pr lună inlr-unul betonul ])ro:ecmi aIîl ca susţinere buie menţionat şi faptul ca betonul
de proiecţie cit şi ra susţinere por­ proiectat trebuie sa -ui)*« o jjriză măsuri
si două schimburi, in limp ce prin
botonare cu belun colrat şi bollan, tantă. în funcţie de condiţiile de rapidă. In acest sens se folosesc ac­
vileza maximă obţinută de o echi­ rocă slrăbătute In arest raz. pro­ celeratori de priză La galeria Te-
pă orţi.mizată pe* trei schimburi a cesul tehnologic de susţinere a cu­ liuc-Oboldi s-a lolosil ca accelera­ In vederea creşlerii producţiei dc minereu din incinta porim clrclor in
fost (Io 00-00 metri. Probii de cosi prins pregătirea frontului de lucru tor sigurului înlr-un dozai cores­ cxplodlare. îmbunătăţirii cablăţii şi reducerii preţului de cosi. s-a mloc-
al unui metru rle ţialevie .susţinută şi torcret a rea propriu-zîsă. 1 «i pre­ punzător rulrţei prescrise. C’a u r­ init un plan dc măsuri lehnico-urrjanizaloricc.
de lorcri'l esie cu circa 900 Ici mai gătire. i frontului do lucru s-au exe­ mare. timpul ele priză a fost cuprins Redăm mai jos citcva din măsurile prevăzute:
redus fală de susţinerea cu beton cutai operaţiunile de eoptunro a ga­ intre 1-4 minute. <£ Pcnlru idenhiuarcd unor noi nivele miitcralizolc în adincime este
Cidral, iar produclivita'eu fizică şi leriei la pereţi şi tavane, răpirea ar­ A vinci în vedere eficacitatea me- necesară execnldrea unei localii dc foraj strurlural in zona cuprinsă în-
valorică este de pesie 3 nn mai măturilor şi evacuarea materialului ludei de susţinere priit torcrel şi Ire profilul 3-3 do la zacâmintul Teliuc — central şi zăcăminliil Pădurea
mare. Eficacilatea susţinerii cu be­ de umplutură (unde esle («izul). în ­ posibilităţile ci de aplicare sc im­ □ laşului.
ton proiectat creşte prin aplicarea tărirea cu ancore şi plasă de sîr- pune studierea introducerii şi ex­ c> In scopul revizuirii perspectivei do mincralizaţio sc vor executa !
ei imediat după operaţia de exca­ ntă a porţiunilor ce prezintă blocuri tinderii oi pc scară lot mai largă | lucrări miniere (puţuri, şanţuri) in zona nordică din sectorul Vadul Do-
vare. deoarece nu permite rocilor cu tendinţă de desprindere. O dală la lucrările din bazinul Poiana | brii.
să se altereze in contact cu agen­ terminale aceste operaţii ş-n Irernl Rusca Aplicarea acestei mc!ode în <> Se vor inlensiiica lucrările do pregătire si deschidere la minele
ţii atmosferici. la spălarea pereţilor galeriei cu apă. funcţie de condiţiile geologice, ln- Toliuc — csl şi Ghelar — est. Pcnlru acca6la se vor reactualiza graficele
aer sub presiune, poniru a curăţa
Susţinerea prin lorcrcîare are roca rle praf şî de eventualele bu­ drogeologicc şi dn proprietăţile b- de e \o n i(io şi se vor lua măsuri eficiente peulru respectarea termenelor
două domenii principale de apli­ căţi mici de rocă desprinse, îmbu­ z.ico-tnecamce ale rocihor străbătute cuprinse in grafice.
care: va duce la obţinerea unor succese ţ Intrucil exploatarea cu felii orizontale, cu ramhlccre prin fişii ra-
nătăţind astfel aderenţa şi ralilalea
a) Pcnlru izolarea, respectiv pro­ lucrărilor. După spălare s-a trecui lot mai bune in producţie, la asi­ I dialc şi transportul metanie cu srreper au dai rezullale bune se preco- S
tejarea excavalici împotriva aqcnli- la lorcreiaren propriu-zisă in care gurarea securităţii muncii. nizează a se experimenta si extinde aceste melode la mai multe locuri |
lor atmosferici, în vederea preveni­ s-au executat operaţiile: cernerea NICO LAE I-JUSIilN dc muncă, cu respectarea strictă a normelor de tehnica sccurilăţii.
rii desagrogSru, exfolicrii şi căderii agregatelor la xupraială, pregătirea inginer principal 4 Se va extinde in cadrul exploatărilor miniere din bazinul Poiana
rocilor. uscată a betonului, adăugarea acce- la Inlreprindcrea de explorări Ruscă încărcarea şi transportul in abataje cu maşini dc încărcai pe pneuri.
b) Pcnlru stabilizarea rocilor cu leralorului rle priză, proiectarea be- miniere Hunedoord In acest scop se vor lace demersurile necesare peulru dolarca exploa­
tărilor cu maşini moderne.
Noul complex de deservire din Haţeg.