Page 12 - 1965-08
P. 12
pag,' Drumul socialismului Nr. 32
Din presa occidentală
Potrivit unei liste e-
„Medicament cerea conslructiilor de laborate rlc M in isterul
locuinţe. Fondurile pu
amar pentru se la dispoziţia autori Finanţelor, dc la înce
tăţilor municipale în a- putul anului curent au
ccst scop urmează să fost adoptate 56 fie legi
englezi“ /ie reduse anul acesta financiare provăzind pe
_ _ _ _ T R A T A T IV E L E ACŢIUNI ofensive MAMBURG 3 (Ager- line. Planul p riv ito r la plimentare fie circa G
Geneva
anu! 1966 cheltuieli su
cu 50 milioane lire ster
preş). acordarea de îm prum u m iliarde mărci. Defici
penlru finanţarea tul prevăzut dc m inis
turi
Sub titlu l
„M ed ica
PEN TR U D E ZA R M A R E ment amar pentru en inţe a fost aminat „sine se ridică ia circa 7 mi
trul (mantelor pc 1966
construcţiilor
flc lo cu
A LE FO RŢELO R P A TR IO TIC E g le z i’, zîaiul „Die die". liarde mărci; conform
W e ll” publică o cores
guvernul
CENT V A 3. — Corcspondcnlul grabnice a bazelor militare, lnclu* pondenţă din Londra, c on st i t u ţ ici, obligat să
eşlc însă
Agerpres, Jloria Liman, transmite: siv a celor din Toivon, ca şi a re in care se spune: Politica
prezinte un buget echi
In şedinţa de marii dimineaţă a tragerii trupelor străine de pe res „G uvern ul laburist a librat. Or, chiar pe a-
C om ilelului penlru dezarmare, şe pectivele teritorii. SAIGO N 3 (Agcrpresl. — Poliţia din Saigon a efectuat în lot toria fie a se opune agresorilor ame prescris populaliei b ri financiară
ful delegaţiei sovietice, S. K. Ţa- Delegatul sovietic a arătat că Unităţile forţelor patriolice sud-vi- cursul zilei de Juni razii dc stradă ricani penlru salvarea patriei. Acesta tanice o puternică doza nul în curs se prevede
Programul a guvernului
rapkm, a rleelarat că în urma a- propunerile aclualc ale puterilor etuameze au continuat şi în .noaptea şi a percheziţionai mai multe locuin este dreptul sacru im prescriptibil al de medicament amar un fief ici l rle circa 1
gresiunii din Vietnam — pe care nccidenialc sint o reeditare a unor de Juni spre m arii acţiunile îm potri ţe, tâ u lin d să descopere manifeste poporului vietnamez. deflalionist. miliard. Pentru m ulţi
a caracterizat-o ca pe un „război formule vechi care mi şi-an dove va trupelor americane şi guverna şi drapele ale lo rlclo r patriotice. M o Reamintind eforturile depuse in u l anunţai dc ministrul fi nu eslc limpede cum
barbar* — ca şi in urma in te rven dii viabilitatea. CI a remarcai că mentale in difcrile regiuni ale V ie t tivul acestor acţiuni l-a constituit tim ii ani în R. D. Vietnam penlru so nanţelor, James Calla- Erhard va fi posibil ca spori
ţiei americane din Republica Do alit cuvintaroa delegatului ame namului dc sud. A u avut loc lu plc desconerirca dc către poliţie, in zo glian, care prevede o rea cheltuielilor să li
minicană, situaţia internaţională a rican. cit şi mesajul premierutui la garnizoana trupelor guvernamen rii zilei de Juni, a unui <1 rapel al luţionarea paşnică a conflictului din masivă reducere a chel ZUR1CH 3 (Agerpres) nă pasul cu creşterea
devenit încordată. Eslc vorba do britanic W iK on. nu amintesc ni tale de la Than Pliu, în provincia E.N E. deasupra unei casc din car Vietnam, Declaraţia subliniază că tuielilor oficiale şi con Inlr-o corespondentă produsului loial, cu a-
o violare flagrantă a dreptului in- mic despre dezarmarea generală lUcn Hoa, ia 85 km. sud dc Saigon. tierul Go-Vap din capitala sud-vicl- singura cale pentru restabilirea pă sumului particular, lo din Bonn, ziarul „N cue tit mai mult cu cit nu
lernalional şi a Cartei N aţiunilor şi loială, sarcină prim ordială a Co A fost alacală baza dc elicoptere <»- nameză. cii este respectarea strictă de către veşte şi pe omul de pe Zurchcr Zcllung", ocu- este rezolvată proble
l ’nite, a precizai delegatul sovie mitetului celor 18. nicricanc dc la Soc Trang. situată la ★ guvernul Statelor Unite a acorduri stradă şi trebuie, de a- pîndu-se de probleme ma căilor ferate fede
tic, care n subliniat necesitaîea în Au mai rostit scurte înlervcn- 145 km. sud-vest dc capitala sud-vicl- Procesul celor 21 fie membri ai lor de la Geneva din 1954 cu p riv i ccca. să aibă pe linqă legale de politica fina n rale care înregistrea
lăturării urgente a focarelor de ne t i i fir legalii S.U.A. şi Italiei. Mişcării pentru pace din Vietnamul re la Vielnam. acceptarea celor pa efectele sale economice ciară a guvernului Er- ză deficite de miliarde.
linişte, a încetării agresiunii ame Şedinţa viitoare va avea loc jo i nameză. Unităţi ale E.N.E. au desfă- dc sud, care a început la tribunalul tru puncte ale poziţiei guvernului şi consecinţe politice. hard. scrie: „Îndoielile Este flrept că gu ver
şural, rle asemenea, Juni scara acţi
ricane din Vielnam, a lichidării dimineaţă. nul federal dispune de
uni îm potriva avan-poslului trupelor m ilitar din Saigon, a continuat marţi R. D. Vietnam. „N u exista alta calc, Necesitatea de a privitoare la capacita
guvernamentale de la Phuoc Binh, dimineaţa. In cursul audierilor rlc nici chiar recurgerea la intervenţia Mrînge cureaua, dat l i tea guvernului şi Buu- dreptul de veto asupra
din provincia Pliuoe Long, situat la ieri, cei 15 avocaţi ai apărării au nul marele deficit al dcstaqului flc a promo decizi i lor Btmdexlaqu-
120 km. nord dc Saigon. A ge nţiile fie contestat competenta tribunalului m i O.N.U. în Vietnam*, se spune în batantei dc plă(i şi slă va o politică financiară lui, p rivin d cheltuielile
bugetare.
Exercitarea
Declaraţia radiotelevizată presă menţionează că in toate aceste lita r dc a judeca acest proces. Ei au Def laralic. biciunea lirei sterline, menită, intr-adevăr, să dreptului fie veto în a-
nu eslc pusă la îndoia
cerut, fie asemenea, audierea, ca m ar
G uvernul R. D. Vietnam cheamă
Iunie trupele guvernamentale şi cele tor ai apărării, a lui Pliau Khac Sini. Iiirile socialiste, guvernele ţărilor a- lă. Totuşi deputaţii la ducă la o sa stabilizare, ccaslă perioadă tir/.io,
continuă
persiste.
a lui W . Ulbricht americane au înregistrat pierderi. fost preşedinte al Vietnam ului fie sud. iro-asidticc, toate popoarele lumii, burişti sînt abătuţi. Mai Programul fie economii in afară de faptul ca ar
presus dc toate ei se
anunţat la 14 iulie a implica contramandarea
organizaţiile dc masă, personalităţile lom că in iarna viito a unor promisiuni electo
BERLIN 3 (Agerpres).— relevat că politica guvernului de Declaraţia guvernului R. D. Vietnam proqrcsistc, să sprijine in mod ener re deflatia va duce la o fost pulin convingător ralo, este dificilă si
W a lle r Ulbricht, prnn-secretar la Bonn de a riobindi şi dispune creştere a şomajului. şi răspunsurile cancela pentru ră implică in
al C. C. al P. S. V. G., preşedinlelc dc arme atomice contravine inte gic lupta poporului vietnamez îm Ei sînt dezamăgiţi dc rului federal şi m inis mori practic anularea
C onsiliului de Slat — în cadrul reselor poporului german şi reu- JIAN O I 3 (AgcrprCvSl. — Dcclaralia subliniază că forţele pa potriva agresiunii, penlru indepen faptul că numeroase re trulu i de finanţe ia o- unei serii fie legi a că
unei convorbiri la postul de ra- ii'ficării tării. El a arătat că „se- Agenţia vietnameză fie inlorm alii triotice şi populaţia flin Vielnam ul denţă şi libertate. Declaraţia adresea forme sociale, penlru a biecliile ridicate nu au ror rediscutare nu mai
clioieleviziune Berlin, la care nu cuiiiatca şi dezarmarea ar putea a transmis la 2 august ..Declaraţia dc sud, precum şi forţele armate şi ză, de asemenea, un apel poporului căror înfăptuire se pro satisfăcut. Din n o d u ri este posibilă în actua
participat si A lbert Norden, mem deveni prologul reum ficârii tării, guvernului Republicii Democrate V ie t populaţia din R. D. V icln3ni au dat american să ceară guvernului S.U.A. nunţaseră in ultima le opiniei publice se la perioadă. De aceea,
bru al Biroului Politic al C. C. al restabilirii unităţii Germaniei*. nam cu privire la trimiterea masi o ripostă tot mai viguroasa po liticii campanie electorală, au măreşte numărul gla în ciufla declaraţiilor o-
al PS.U.G., Gerhard Kegel, amba A r trebui să se înceapă, a declarat va fie către guvernul Matelor Unite flc „escaladare* a războiului prom o încetarea războiului flin Vielnam si fost ainînate pe o pe surilor care fac p ro (ieialc, numeroase cer
sador şi Gerhard Eisler, preşedin ci, cu o renunţare a ambelor stalc a noi trupe americane în Vietnamul vată de guvernul S.U.A. „O pinia pu ca \in scop imediat împiedicarea tr i rioadă mai indelunqată. nosticuri pesimiste în curi se tem că după a-
tele Com ilelului de radio şi tele Cel mai greu va fi lo legătură cu evoluţia legeri impozitele vor ii
germane la arme atomice şi la de sud cu scopul unei intensiiicări blică mondială, inclusiv opinia pu m iterii tinerilor americani penlru a-şi
viziune din R. D. Germană — a fă accelerate a războiului dc aqresiune blică americană, arată in continuare vită populaţia dc redu viitoare. din nou m aiorale” .
cut declaraţii în legătură cu pers drcplul de a dispune sub orice din Vietnam ". Refcrindu-se la noile Declaraţia, nu a încetat să condam sa ciilira viata în interesele capita
pectivele relaţiilor dintre cele formă de ele, şi cu un Iratat asu liştilor şi m ilitarişlilo r americani.
acţiuni americane in Vietnam, anun ne cu tot mai multă energic pe agre
două stalc germane. W . Ulbricht a pra încetării cursei înarmam. ţate fie preşedintele S.U.A. Johnson sorii americani. Popoarele lumii se
la 28 iulie 1065, declaraţia arată: ridică In număr crescind şi cu tot
..Aceasta constituie un nou pas e x mai multă vigoare în sprijinul po De
trem fie periculos al imperialiştiloi porului vicinamez". I-0NDRA: Camera Comunelor
CRIZA POLITICA D IN americani numit să ducă la inlensi- zA în mod energic împotriva noilor
Guvernul R. D. Vietnam m oleşiră-
ficarea războiului lor de agresiune
acţiuni agresive nle S.U.A. si decla
în Vietnam ul de sud şi a războiului ră în mod solemn că „există un sin a respins moţiunea pretutindeni
GRECIA CONTINUA lor aerian împotriva Republicii De gur Vietnam şi un singur popor v ie t
mocrate Vietnam, la agravarea în
mul american atentează la teritoriul de cenzură a conservatorilor
cordării în Indochiiia şi in Asia dc namez şi că. dat fiind că imperialis 4 IZVO AR E TERMALE
A T E N A 3. — Corcspondcnlul scria despre posibilitatea atragerii sufl-csl". naţional, lierare vietnamez are da ALGERIENE
Agcrpres, C. Atexamlroaie Irans- de partea premierului N o v a i a u-
m ilc : nui important număr fie deputaţi LONDRA 3 (Agerpres). — nelor sau să fie exclus din grupul A lgeria num ără astăzi peste
Sedmta fie mar li f lupă-a miază a ai C entrului „ca urmare a dezvă Cu 303 votu ri penlru şi 290 contra, laburist. 200 de surse termale, ale căror ca
parlamentului grec a Iosl deschi luirii in Parlament a cauzelor rea Camera Comunelor a respins luni Aşteptate în întreaga Anglie, dez lită ţi terapeutice au fost cunoscu
sa fie liflerul partidului progresist, le ale demisiei guvernului Papan- In problema cipriotă scara, la capătul unor dezbateri care baterile se pare că s-au soldat cu „o te şi apreciate încă din a n tic h i
S. Markczinis. Ca şi in ajun, în flreu". Presa de marii insă scria au opus pentru prima dată pc p ri victo rie ” a prim ului ministru. După tate.
afară fie Papaiulrcu, majorilalea că rleclaraţia-program a prem ieru mul ministru, lla ro ld Witson. noului fliscursul relativ deccplionant al lui Lfieienţa acestor „m edicam en
depulatilor se allau p rc /c n ii in lui nu numai cA a fost departe fio lider al opoziţiei, Erhard Mealb. o Eflward llealh, care a deschis dezba te" hidro m ine ralc, acţiunea bine
sala parlamenlului. In cuvm tnl moţiune fie cenzură conservatoare terile. prim ul ministru Harold WU- făcătoare a c lim a tu lu i oarecum
ii constitui un „act fie acuzare im- Delicia*«!¡Be saii iiisin*tiBiii
sau Miirkezinis a criticat absenta crilicin d guvernul laburist şi felul în son a obligat pc liflerul conservator divers a prezentat şi prezintă uu.
poîrivii fostului guvern", dur a fost
fostului premier Papanflreu. El >i care primul ministru a condus po li să furnizeze explicaţii. „C ind am pre interes deosebit pentru un m arc
sublinial că f ei opt deputat) ai mai mult „o încercare fie fliscuI- exíea'Bie ¿tire tica economica engleză. luat pule.rcg,. a. declarat prim ul m i nu m ăr de algerieni şi stră in i so
Partidului progresist vor acorda pare” („To. Vinia"). nistru, am constatat că predecesorii s i ţ i aici la tratam ent.
Ud' vot de ..lolernnlâ” guvernului Holărîrca odoplaiă. în ultimii M ajoritatea laburistă dc 13 voturi noştri conservatori au pregătit în do Algeria a făcut in u ltim ii nui
Novns ponlru ca „regele să poală iii.»l<inţă, de depulalii Uniunii fin A N K A R A 3 (Agcrpresl. — Alena si Ankara, a spus el. consi a rezultai rlm abţinerea a noua de meniul im p orturilor un proiect de serioase e fo rtu ri pentru a am ena
dispune fie timp penlru a găsi o Cenlru de a nu mai boicota lucră M in istrul turc flc externe. Hasnn deră că problema C iprului nu va uu- putaţi liberali şi absenta unor depu < onlingentări şi un proiect dc supra ja şi pune la dispoziţia num ero
soluţie crizei politice din Grecia, rile Parlamenlului şi a participa K ik , s-a întors luni scara de la Bru tea li reglementată flecit „printr-o taţi conservatori, care au fost bol taxă similara cu cel pe care ei ni-l şilor solicitan ţi această parte a
intr-o ai moşieră rin calm şi fără la dezbateri se daiomşle faptului xelles. unde a participat )a reuniu rezolvare care s<1 satisfacă alit Gre navi. Aşa fu m a anunţai săptămina reproşează nouă". Încercările lide p a trim o n iu lu i naţional.
presiuni*. I n includerea declara f .i ce' flcpulati care s-au anga nea Consiliului de asociaţie Turcia cia cil şi Turcia". ..Eslc necesar, a trecuta, flonutalul laburist de slînqa rului conservator de a-I întrerupe pe
ţiei sale. M a rk r/in is s a pronun — Piaţa comună. In drum spre A n arătat ministrul, ca pentru a ajunge W illinm W arhev. care a cerul demi
ja! sa voteze îm polriva guvernu primul ministru au fost acoperite de + PRESAREA FOILOR
ţai in lavoarea formării ulterioare lui Nov as floK'sc să urgenteze kara. el a tăcut escale la Belgrad şi la acest rezultat să se continue con sia prim ului ministru. Iluro ld W il- protestele laburiştilor, după care dez
a unui guvern de uniune naţională. Alena, unde a avut convorbiri cu o- son, n-a luai parte la vot. Potrivit METALICE CU AJUTORUL
de/baienli', penlru a se ajunge < ¡1 vorbirile hilaleralc turco-qrocc". baterile au luat sfirşit, prin punerea
Dezbaterile din parlament con mai curind posibil la voi. Se aş ficiolităţi ale guvernelor acestor ţări. După cum se ştie, guvernul cipriot procedurii flin grupul parlamentar LXPLOZIILOR
tinuă. In cursul scurtei şederi in capitala laburist, ar urma să se aplice sanc la vot a m oţiunii.
teaptă c,i voiul să intervină foar Greciei, llasan K ik a avut o Între ş-a pronunţai împotriva unor trata ţiuni disciplinare îm polriva lui W ar- După aceste dezbateri. Camera Co
★ te curind, probabil, potrivit de O am enii de ştiin ţă chinezi de
A T TN A — Corespondentul vedere cu m inistrul afacerilor exter tive între Grecia şi Turcia, fără par bev, care ar nul ea li invitat să re- munelor a intrat în vacantă, urmînd pe lingă In s titu tu l dc cercetări
claraţiei ministrului finanţelor, ne al Greciei, G. Mclas, asupra pro nunlc la locul său în Camera Comu a-şi relua lucrările in toamnă.
Agerpres, C. Alexam lroale trans- M is o la k is , chiar şi în cursul ticiparea reprezentanţilor săi. în dom eniul mecanicii au. elabo
mile : blemei cipriote. Inlr-o declaraţie fă- ra). o nonă metodă dc presare a
Citirea în Parlament a deflara- nopţii rlc marii spre miercuri. Co ru la ziariştilor înainte fie a pleca spre foilor metalice p rin expunerea lo r
liei — program a guvernului No- tidienele centrului, slingii şi drep Ankara, llasan Isîk a subliniat r <1 Ia şocuri electrice sup apă. Con
vas nu a schimbai. — după cum c- tei, sini unanime în aprecierea < <1 rele două guverne „doresc o rezol- Santo Domingo Se va declanşa oare fo rm acestei metode, foaia dc me
ia fie aşteptat — cu nimic rapor guvernul Nov as, datorila v a lu ri \ are a situaţiei rlm C ip ru ”. K ik a
tul de tortă existent în acest lor declarai, totodată că cei care qînfleşc tal se aşează pc m a triţă şi apoi
legislativ. lor deputaţilor Uniunii fie CViilni fă va fi găsită o soluţie in problema un „război“ un cilin d ru u m p lu t cu. apă e fix a t
înainte de prezenlarea declar a- şi partidului E.D.A., uu va căpăta C iprului prin nminaroa ei vor fi pină deasupra. In ap'0 sr introduce o
Noi violări al nucilor? încărcătură explozibilă. Undele
tielprograin, ziarul „Elellhei ia*
la urmă fleceplionali.
votul fIc încredere in Parlamenl.
dc şoc produse de explozie pre
sează foaia dc m clol In m a trilă
ale drepturilor omului tboin, şi-a exprimat îngrijorarea in Această metodă dă rezultate m ult
LUXEMBURG 3 (Agerpres). —
Deputatul liberal francez. Jean Ber-
m ai hune dccit. vechiul sistem dc
legătură cu im porturile masive de
presare la rece
nuci americane in ţările Pic lei co
mune, im porturi care, după părerea
NEW YORK 3 (Agcrpresl. — poală aduce vreo acuzaţie. In ace 4 TERM O NIN — O N O U A
sa. ar puica perturba in mod grav
Secretarul general al O .N IL , U eaşi zi. se arată in comunicare. Co TESATURA SINTETICA
Zilele trecute echipa dc fotbal mata vest-europcană, şi in mod spe
Thanl, a prim ii două comunicări din
Vasax Hndapcsta a susţinut un meci partea secretarului general al O.S.A., misia n Primii un grup de 43 de per riat piaţa franceză şi italiană. El a Colaboratorii. In s titu tu lu i de.
am-irol iu U F Germană eu echipa Mora. in care i s-au adus la cunoş soane care au depus mărturii privind precizai că stocurile flc nuci in S.U.A., cercetări textile din Lodz au rea
,.A lcm annia‘' Aac.hcn. Fotbaliştii tinţă noi violări ale drepturilor omu încălcarea drepturilor omului fie că care sini evaluate la 24.000 <le tone, lizat o nouă ţesătură sintetică de
m aghiari au term in at învin gă to ri lui in Republica Dominicană. M oţa tre forlele imbcrtisle. In cea do-a au depăşit producţiile Franţei şi Ita num ită term onin. T erm on in ul. ca
cu scorul dc 4-1 (3-0). liei la un loc. Berihoin s-a plins de re se obţine din deşeuri dc fire dc
a prezentat lui U Thanl. de aseme doua comunicare se semnalează că faptul că Statele Unite practică dum p o lic lo n n ă dc vinii- este folosit
*
Confederaţia braziliană dc nea, copii după leleqramcle pe care la 30 iulie alte 62 fie persoane au pingul cu acest produs pe piala vost- la fabricarea de căptuşeli rezis
curopeană, acordind unele prime p ro
sport a anunţat oficial că a ac Ic-a prim ii din partea directorului formulat reclamaţii îm potriva vio lă tente pentru Încălţăm inte.
ceptat in v ita ţia federaţiei engleze serviciilor dc secretariat ale O.S.A, rii repetate a drepturilor omului dc ducătorilor americani şi permiţindu-Je N o ul m aterial sintetic a fost în
de fotbal ca cehi¡)a JirazUiri să astfel să exporte nucile la preturi cercat cu succes in laborator. In
in Republica Dominicana, Santiago către forlele de pnlilie ale ..¡untei de
susţină un meci amical la 20 no inferioare color veşl-curopcne. In prezent, sc elaborează un proiect
iem brie la Londra in compania c- Orti7.. In prima comunicare s« in reconstrucţie naţională". Se inlor- concluzie Berihoin a cerut comisiei de agregat care să producă anual
chipei Angliei. In acest meci ta formează ca 1«) 29 iulie Comisia re n - mează. de asemenea, că unul din re Pieţei comune de la Brux’clles e>ă in două m ilioane m e tri dc term onin.
evolua şi Pc!e. care este aşteptat tru drepturile omului a vî/.ilal pe prezentanţii comisiei, Luconciarla An* tervină pentru a proteja l’ iata co Producţia in d u stria lă a noii frsâ-
cu m arc interes de am atorii de muna. lu ri sintetice va i.uccpc In J9C>7.
fotbal londonezi. Dc asemenea, s-a nitenciarul „V ic to ria ” , controlat flc qeîa Acu na fie Chacon. a avut o în Agenţia France Pressc se întreabă T e rm o n in u l va înlocui bu m ba
com unicai că Hrazilia t a in tiln i ARG ENTINA. — Peste 10.000 de persoane au participat de cm ind la trupele lui lm berl si a alcătuit o listă trevedere cu qencralu! lm berl Rar dacă nu cumva după faimosul „răz cul care sc folosea pină acum la
in meci revanşă echipa U.R.S.S. un miting care a avui loc la Bucnos Aires. ca protcsl îm polriva in te r in care figurează sute de persoane reras, fără să se menţioneze dacă a boi" al puilor de găină se poate de căptuşeala încălţăm intei. Produc
la 21 noiem brie pc stadionul M a venţiei americane în Sanlo Domingo „N ic iu n singur soldat argentinian care sint închise In acest peniten Iosl luată vreo măsură penlru re ţia un ui m etru de term onin re v i
rocana. U n p u rtă to r dc c.uuint al spre Sanlo Dominqo !*, a iosl lozinca sub care s-a desfăşurat această de clanşa un nou „război" al nucilor ne dc 10 o ri m ai ie ftin dccit a u-
confederaţiei braziliene de sport monstraţie. ciar dc mai multe luni fără să li se medierea situaţiei. intre Statele Unite şi Piaţa comună. nui m etru dc ţesătură dc bumbac.
a anunţat că preşedintele acestui 1J ÎL » «UU HHII
¡C)
for, Joao Ilavclange intenţionează 4 N O I PLANOARE
să organizeze in 1968 o mică „ C u grevei, peste 100 de nave comer serie de măsuri prin care America
pă m on dială“ cu participarea n 9 BRAZZAVILLE făşurat o campanie de presă îm ROMA ciale ale S.U.A. sint imobilizate in Latină ar urma să se apropie mai REALIZATE IN R. P. U N G A R A
reprezentative sud-americane şi potriva torturilor, brutalităţilor şl porturi. mult de Europa occidentală.
La Strcsa. In nordul Italici, s-a
europene, lu tiln ir ile urmează să Săplămînalul „Dipanda", dm lipsei de igienă din închisori. Ca întrunit Comitetul Executiv al U- Ind ustria m aghiară a realizat
aibă loc la Rio, Paccmbu, Sao nraz/aville. publică un editorial in urmare a acestei campanii, redac m un li partidelor creşlin-democratc SANTIAGO DE CHILE trei tip u ri noi de ¡Uanoarc meta
Paulo şi Minas. care apreciază ră Organizaţia co ţia ziarului a Iosl piuă în prezent WASHINGTON lice. T ip u l de planor R 26 denu
mună Africană şi Malgaşă supusă de trei ori raidurilor şi din Europa occidentală. Comitetul
itr percheziţiilor poliţiei, care căuta a hotărît ca v iito ru l congres al Un purtător dc cuvînt al gu ve r Fondul monetar internaţional m it „ Cobe" a fost conceput ca
La V a m a a at-uf loc şedinţa (O.C.A.M.) îşi desfăşoară a ctivi „documentele compromiţătoare”. uniunii să aibă loc în decembrie nului chilian a dezminţit luni in (F.M.I.) a autorizai săptămina tre planor-şcoală. fiin d prevăzut cu
comisiei balcanice de baschet. Cu tatea in direcţia subminării unită a.c. la Taormina, Sicllia. formaţiile. publicate in unele or- cută Statele Unite să retragă din
acest p rile j au fost fix a te datele ţii africane şi a divizării A iricii. depunerile lor devize străine in două locuri. Greutatea Ini este dc
cam pionatelor balcanice din acest După părerea săplămin.alului, BRUXELLES valoare de 300 milioane dolari, 220 hg.t ia r viteza dc zbor poate
an : 25-29 august, la K ra le ro (Iu O.C.A.M., reprezintă în momcnlul pentru a cumpăra dolari deţinuţi atinge 160 km h. înălţim ea Ia ca
După cum s-a anunţat oficial la
goslavia) — j u n io r i; 3-5 decem de (aţă un „poligon" pentru desfă Bruxelles, la I august a intrat in în rezervele Italiei, Franţei, Bel re sc poale ridica planorul p rin
brie la G alaţi (llam/tnia) — se şurarea acţiunilor subversive un- vigoare noul tratat de stal bclqia- giei, Olandei şi Suediei.
n io a re : 15-19 decembrie la T ir a polriva unor ţări africane. no-luxemburghoz, care a lost sem După cum menţionează agen lansare cu troliu- este de 400 m.
na (A lbania) — seniori. Au fost terioare din 1921 şi 1935 privind SCURTE ŞTIRI ţia France Presse suma relrasă de T ip u l R-25 de nu m it „M o k a n y ” , este
nal încă în 1963. Convenţiile an
fixate, dc asemenea, campionatele CAPETOWN S.U.A. dc la F.M.I., fneepind din un planor de antrenam ent, care
balcanice dc baschet pc anul 1966 Uniunea economică hclgiano- 3T februarie anul trecut, se ridică in poate parcurge distanţe destul de
R. P Pulgarix va organiza cam Scandalul provocat de dezvălui luxeruburgheză au Iosl complet prezent la 900 milioane dolari.
pionatul masculin (¡5-20 decem rile privind torturile la care sint . . . , i . . . " . . w . j . Eslc penlru prima oară, arală a- m ari o l*î ud un punct dc aterisaj
brie), iar Iugoslavia pe cel fe m i supuşi deţinuţii politici in înch i reînnoite. Astfel, ducatul Luxem qenlia, cind Statele Unite folo fix. Cu acesl planor sc pot. efec
nin. Cam pionatul dc ju n io ri t a fi sorile din R. S. A. ia o tot mai burg va fi considerat partener c- WASHINGTON gane dc presă din S.U.A., po trivit sesc aceste depuneri in scopul tua z b o ru ri in buclă dc la 500 pină
organizat de federaţia turcă. marc amploare. „Die Transvaaler” , qal in această uniune economică. cărora Chile întrevede o partici s p rijin irii balanţei lor dc plăţi de la 600 km. Greutatea p la n o ru lu i
In oraşul Trondhmm. s-o dispu ziar guvernamental din Capelown. Uniunea monetară anterioară, care M in istrul muncii al S. U. A., pare a Am ericti Latine la N.A.T.O. ficitare.
tat. m eciul retur de handbal fe a cerul ca o comisie judiciară de a dat rezultate nesatistăcătoare. a W illard W irlz. a avut o ¡nî*-’ve „A feastă interpretare a politicii ..Moka ii ţi” eslc dc 190 1:g. iar v it r -
m in in d in tre echipele Norvegiei anchetă să cerceteze de îndată si Iosl înlocuita prinlr-o asociaţie dere cu reprezentanţi ai sindica c h itic ii' — a adăugal el — nu co DAMASC zo dc zbor 250 km înălţim ea
şl R P. Polona eonlind pentru tuaţia flin închisorile sud-africane. monetară caro da posibilitate d u tului mecanicilor navali şi ai pa respunde po liticii guvernului c h i m axim ă la care sc poate rid *
p re lim in a riile ratn p io n a /u lu i m on „O asemenea anchetă, aîirmă zia ratului Luxemburg să emită banc tronatului intr-o încercare de re lian*. Purtătorul dc cuvînt a dez La Damasc a fost semnat un a- este dc l km. Cel de-al treilea • *
dial. I'cltina norvegiană a re p u r rul. eslc necesară din cauza reac note şi monede proprii. In acord glementare a grevei mecanicilor minţit, de asemenea, că Chile in cord comercial şi de plăţi intre este u n planor de co m n e tiţ'i ce '<*
tat victoria cu scorul de 7-4. In- ţiei pc plan mondial stiruilă dc a- din flota comerciala, care durca/a tenţionează sa propună celorlalte Siria şi R. D. Germană, precum şi
tnnnnioare fn p rim u l joc cu 10-5 ccsle dezvăluiri". se prevede volum ul emisiilor de de 48 de zile. întrevederea nu a ţari lalir-'-americane, la viitoarea acorduri cu p rivire Ia navigaţia tui avea o viteză de zbor de 2X0
echipa poloneză s-a calificat pen In ultimele 4 săplămini, Lau- care poale dispune Luxemburg şl dus însă la nici un rezultai, astfel conferinţă a m iniştrilor de externe maritimă şt la colaborarea tehnică km Hi. Greutatea sa totală este d i
tru tu ru l urm ă to r rencc Gandar. redactor şcl al zia care va fi proporţional cu emisiile al statelor membre ale O.S.A., o şf economică in tre cele două ţări. 280 kg
rului „Rând Daily M a il“ , a des de bani din Belgia. îneît greva continuă. Ca urmare a
40 OG
Redadlo 5. íd m in is U ília n a iu lu i Dr. FeUu C ro ia nr. 25. ic k lo n 15 88, 12 75. 15 85. 12 11. TaXa p U tilI I d numera, conlorm aprcbSrlI D ir e d ld G eneral, P.T.T.R. - nr. 263.328 din 8 noiembrie 19«. - T ip a ru l, Inlreprinderea po llg ra h ci Hunedoara Deva.