Page 27 - 1965-08

Nr. 3300 Dramul socialismului pag:

Al TEHNICII

IAINTATE SEP»
I ¡||¡1M
I m > 1
j j l ţ h í»ti
. J.
" , 11
ţ •IniiI ■ ■ ' I * #
Dezvoltarea m u ltila ­ şi să contribuie 3a în­ unor lucrări ce necesi­
terală a economiei 51 deplinirea directivelor tă un volum marc de l l 5 Cl
! ■' r Li;: -L
cu ltu rii patriei noastre privind valorificarea muncă sau eforturi fi­
se desfăşoară cu paşi surselor oncrqeticc ale zice deosebite. V or li a
qiqn.ntici. Prin hărnicia, larii. O parte a inves­ mecanizate rampele de
spiritul de abneqatic şi tiţiilor alocate va con­ descărcare a ulilajelor
priceperea milioanelor tribui la dezvoltarea grele, vor fi complect
de oameni ai muncii, producţiei în minele c- mecanizate operaţiile dc
conduşi cu Înţelepciune xistente prin dezvolta­ încărcare şi descărcare
de partid, tara noastră rea si modernizarea a- în dcpozilelc de lemn,
a obţinui succese eco­ ccstora (minele Ani- operaţiile respective fă-
nomice deosebite, pă­ noasa, Lonea, Vulcani. cîndu-sc cu macarale
şind cu fermitate pe In vederea dotării teh­ portante, lămpăriile
calea desăvîrşirii cons­ nice a m inelor noastre vor ii dotate cu apara­
trucţiei socialiste. vor ii aLocale peste te automate dc încăr­ iK ls w f S iP
Aceste succese au £00 miliouine lei pen­ care.
fost posibile ca urm a­ tru procurarea de u ti­ Pentru îmbunătăţirea IN LOCUL FOSTELOR COCIOABE, llM AŞEZĂRILE MINERILOR ¡NTiLNEŞTl BULEVARDE LARGI, STRĂJUITE DE BLOCURI MODERNE. AŞA ARATĂ AZI FOSTA „VALE
re a aplicării consec­ laje moderne. In acest asistentei tehnice pe A PLINGERII". P o lo : N. M O LD O V E A N U
vente a po liticii de in­ scop sint preconizate toate schimburile, la
dustrializare socialistă şi o seric de lucrări de locurile cheie, unde
a tării, la a cărei în ­ mare importantă din se hotărăşte soarta lor, tuturor minerilor de a găsi noi TRk Ti
făptuire si-a adus din caro o bună parte sint producţiei, s-au luat şi U CA MUNCA SA soluţii tehnice, cit mai economicoase ¿ 0 5 ii O M M '
-
p lin contribuţia şi in­ pe cale dc a fi exe­ se vor lua măsuri dc pentru sporirea producţiei. îmbună­ ! 18“ w ® ! 1 . , f •;« ¡MREJE
n u A
dustria extractivă — cutate. La Lonea trans­ întărire a aparatului tăţirea calităţii, folosirea cu chibzuin­ I v i i V I ui UV U
carboniferă. Dacă în a- portul producţiei celor tehnico-inqineresc in ţă a m aterialului lemnos.
nul 1959 Tn Valea Ji­ trei mine va 11 concen­ sectoarele productive. M ina Deva este o mină modernă.
u lu i au fost extrase trat la orizontul 400, Acest lucru va asigu­ A firm aţia este pe deplin justificată Astăzi sc sărbătoreşte Ziua mine­ Eu locuiesc in Crişcior. A m fost
3.840.000 tone de căr­ jar producţia va ii ex­ ra condiţiile necesare dacă ne gindim că se folosesc pe rului. Parc o zi ca oricare alta in martorul profundelor transformări
bune cocsificabil si trasă la „ziuă" prin ca personalul ingine­ scară largă noile materiale de susţi­ calendar. Dar pentru noi, minerii, a- care au schimbat înfăţişarea sătucu­
enerqclic, planul pe putui cu skip conslruil resc să se poală ocu­ nere (bclonilc şi armare metalică), ceastă zi arc o scm nilicalic deosebi­ lui de ieri. In Crişcior, de fapt, cea
ultim ul an al şesena- la Lonea II, complet pa in mod temeinic de A bia se încheiase bilanţul realiză­ în care spunea că: „Se va ridica gra­ este generalizat perforajul umed, tran­ ta. mai mare parte a caselor sint noi.
lu lu i prevede o pro­ automatizat, cu o capa­ găsirea a noi metode rilor ipe luna iulie. Brigada pe care o dul dc mecanizare a lucrărilor m inie­ sportai pe galeria „Decebal" se face Fără voia mea îmi răscolesc amin­ Străzile au fost pavate, pietruite, iar
ducţie de 5.700.000 to­ citate dc extracţie de dc exploatare cores­ conduc reuşise să-şi depăşească pla­ re, mai ales a celor din subteran..." cu locomotive electrice, sîntem în ­ tirile. N-o iac întotdeauna, ci numai pe strada principală, pc care circulă
ne cărbune. Aceasta peste 6.000 tone pe punzătoare condiţiilor nul lunar de produclie cu 36,2 la su­ Pentru traducerea în vială a aces­ zestraţi cu o statîe de compresoare în îm prejurări deosebite, în îm pre­ autobuzul de 4 ori pe oră, s-a turnat
s-a realizat în cea mai zi. O creştere simţitoa­ dc zăcămînt, in trodu­ tă. Ne situam astfel printre brigăzile tui important obiectiv, în exploatarea modernă care asigură un debit co­ jurări care mă emoţionează profund. asfaltul. Şcoala nouă şi magazinele
mare parte pe scama re va cunoaşte mina cerea tehnicii înaintate, cu cele mai bune rezulta-le din ca­ noastră se fac pregătiri intense. Noile respunzător de aer comprimat, la Cu cîteva săplâmhh in urmă, in lim- bine aprovizionate dau imaginea ul-
creşterii pro du ctivită­ Di 1 ţci, intrată in ex­ aplicarea şi extinderea drul E. M. Deva. M in e rii din brigăzi­ maşini moderne cu care vom fi în ­ baza orizonturilor — 90 m. — 140 m. nu I desfăşurării lucrărilor celui dc limclor transformări petrecute m
ţii muncii. Dacă in a- ploatare la începutul in iţia tive lo r valoroase. le conduse de comuniştii Iulian Dota zestraţi ne vor uşura eforturile, iar şi la pulul nou de extracţie susţinui al IX-lea Congres at partidului am salul nostru.
nul 1959, productivita­ acestui an, şi a cărei O dată cu îmbunătă­ şi Ambrozie Vraciu ne urmau îndea­ productivitatea muncii va spori în a- în beton există impingătoare auto­ trăit de asemenea emoţii puternice, Astăzi cind mă înlilnesc cu
numai
cincinalului,
pe această
nii
proape, prim ii cu o depăşire a pla­
tea muncii pe bazin c- producţie în anul 1970 ţirea înzestrării tehni­ nului de 29 procenle, iar ceilalţi cu bază, cu peste 70 la sută fală de pre­ mate si lanţuri elevatoare de mare dc neuitat. Ascultam la radio şi ci­ minerii cc m ir A ori ies din şut
ra doar de 0,911 tone sc va ridica la 800.000 ce va creşte şi qradul 11,5 procente. zent. productivitate. team în presă despre documentele simt că alături şi împreună cu
pe post, în acest an tone de cărbune, mina Nouă, minerilor, ne revine sarcina ci trăiesc adevărata tinerele, Ei
dc calificare a cadre­ Satisfaclio noastră era cu atît mai istorice caro trasau un nou drum, o
ea este de 1,332 tone D ilja înscriindu-se ast­ lor, m inerii devenind Noi sîntem conştienţi dc volumul să organizăm cit mai bine munca, nouă etapă spre lericirc. imi povestesc despre ultimele
pe post, ceea ce re­ fel în rîndul exploată­ slăpîni ai tehnicii Îna­ mare cu cit reuşisem să menţinem mare de inveslitli slabiIit în progra­ să folosim cu maximum de pricepere Sini pensionar dc cîliva ani. Am noutăţi, despre ultimele schimbări
prezintă o creştere de rilo r carbonifere mari un ritm susţinui de lucru, la nivelul mul partidului pentru ca munca să timpul afectat lucrului, in aşa fel in ­ petrecute în „baie". Maşini moderne
intate. In acest scop zilelor de producţie sporilă din tim ­ ne fie mat uşoară. De aceea nu ne lucrat în mina de la Barza douăzeci
45 )a sută. din Valea Jiului. O- cit să beneficiem cit moi complet de dc cxlraclic, de încărcat, compresoa­
au fost luate măsuri pul celui de-al IX-lea Congres al precupeţim forţele. energia noastră si trei de ani. A n ii mei dc tinerele
D irectivele Congre­ bicctive de mare im ­ de construire pc lingă partidului. înlesnirile aduse de tehnica nouă c- au fost ani de lipsuri, de necazuri re dc marc capacitate lc uşurează
sului al JX-leo al portantă vor li puse exploatările miniere pentru a răspunde prin fapte — con­ xislenlă in prezent şi mai ales de cca si greutăţi. In 1945 cîtid am intrat în munca.
P C R . cu privire la in funcţiune în aceas­ Lucram şi mă gîndeam Ia obiecti­ cretizate în alte suie, mii de tone de cu care vom fi înzestraţi în viitor,
Lupcni, Pctrila şi DîI- vele stabilite în Directivele Congre­ rln d u rilc Partidului Comunist ni se Citeam în documentele Con­
dezvoltarea economiei tă perioadă şi la cele­ ja, de şcoli dc califica- minereu peste plan — g rijii pe care pentru a realiza cantităţi sporite dc vorbea in adunările generale despre gresului al IX-lea al P. C. R. că in
nalionalc pe perioada lalte exploatări carbo­ re corespunzătoare ce­ sului in rare se iac referiri concrete ne-o poartă partidul. minereu de bună calitate. un viilo r frumos, îmbelşugat. anii cincinalului vor fi mările şi pen­
1966-1970 şi Directive­ nifere din Valea Jiului. rinţelor. In perioada si la ramura m ineritului. M i-a re­ Sîntem m artorii căutărilor cotidiene A u trecut ami. Programele elabo­ siile. Aceasta înseamnă că partidul
le privind valorificarea Pentru concentrarea 1966-1970. prin constru­ ţinut atenţia in mod deosebii cuvân­ NICO LAE BUBUI rate dc partid au fost traduse, punct nu nc-a uilat nici pc noi, cei din
tarea tovarăşului Nicolac Ceauşescu
surselor energetice şi producţiei se vor exe­ irea acestor şcoli, act 1- aJe inginerilor, tehnicienilor, maiştri- şef de brigadă la E.M. Deva cu punct în viată. Fala tării a devenit schimbul de ie ri; aceasta demons­
electrificarea tării in cuta puţuri moderne vitalea dc învălăm int de jierccunoscut. S ila noi, pc melea­ trează o dată în plus grila părinteas­
perioada 1966-1975, tra­ cu skip dc marc capa­
va fi mult îm bunătăţi­ gurile brădene au prins viată hotă- că pc care o poartă partidul tuturor
sează sarcini deosebit citate la Anir.oasa Sud. tă, asigurindu-se astfel oamenilor muncii, întregii populaţii
dc
ririlc şi programele elaborate
de importante indus­ Dilja, Vulcan, Paroşem necesarul de cadre ca­ partid. Ele au adus schimbări pro­ a tării.
triei miniere Si îndeo­ şi Uricani. lificate în diferite spe­ funde in viata şi munca minerilor, a
sebi colectivelor din Deslăşurarea in con­ CHEORGHE PI.EŞA
exploatările carbonife­ diţii optime a procesu­ cialităţi, numărul celor tuturor oamenilor din „Ţara de pia­ pensionar miner — Crişcior
re. Din cele 20-22 m i­ lui de producţie în care urmează să se ca­ tră", cum o numea Gco Bogza.
lifice si să-şi ridice ca­
lioane tone dc cărbune subteran este sirius
lificare, crcscînd de Ja
ce trebuie realizate in lcqală de transport,
1970, pe întreaga eco­ oeroj si rambleu. In 1417 elevi in 1965, la I ™
nomic naţională, 8-8,5 această direcţie .se vor 3265 elevi in anul 1970. i a
milioane tone va ii construi funicularelc Creşterea continuă a
numărului de cadre ca­
huilă brută extrasă din dc la Paxoşeni, Ani-
lificate, perfecţionarea
minele Văii Jiului. noasa Sud, stalia p rin ­
Pentru accasla sc vor cipală de aerai de la lor. constituie garanţia S-a scris mult despre m urilc spre învâtălurâ. cerc să întrezăresc V a ­
stoca in perioada 1966- Lonea I, pulul de aerai folosirii cu maximum trecutul întunecat al După cc la Vulcan co­ lea Jiului aşa cum va
1970 cca. 3,3 miliarde dc la Valea Arsului, du eficacitate a u lila je ­ m inerilor, dar încă nu liviile au scos la „ziuă" arăta în 1970. M oder­
lei. din care o mare suitorul de aerai nr. lor moderne din dotare. s-a scris destul pentru cărbune, cu inima p li­ nizarea procesului de
parte pentru dezvolta­ 3 Dilja, slatia dc ven­ împletire,! tuturor n- că oricît ar trecu tim ­ nă de e mol ie si m in­ produclie va face mun­
rea producţiei si mine­ tilatoare de la blocul ecsior măsuri cu entu­ pul, acel trecut nu tre­ ii ric om redeschis m i­ ca minerilor şi mai u-
lor noi Dilja, Paruşcui, IX pulul 11 Vulcan, ziasmul, hărnicia şi buie uitat. M in erii îşi na Dilia. Construim şoară şi mai bogată in
Bărbătcni, mine cc vor stalia de ventilatoare priceperea m inerilor amintesc de acele vre­ puţuri noi, galerii noi, roade. Bălrlnul Jiu va
trebui să asigure in a- din blocul 1U-1V La­ din Valea Jiului, care m uri cînd viata noas­ mine noi in toată V a ­ ii martorul unor noi
nul 1970 peste 1,6 m i­ poni, stabile de ram­ au primit cu bucurie tră era numai întune­ lea. prefaceri. Pe malurile
lioane tone dc huilă bleu hidraulic de la sarcinile trasate dc D i­ ric. Familiile noastre tră­ lui sc vor înălţa blo­
din totalul dc 2,3-2,8 Lonea, Dilja, Vulcan si rectivele celui dc al Patronii şi slugile lor iesc azi un trai îmbel­ curi. cartiere noi, iar
milioane tone cit re­ altele. Se va îmbună­ IX-lea Conqrcs al erau peste tot la fol. şugat, copiii jiu mai cu­ pentru copii se vor
prezintă sporul de pro­ tăţi alimentarea cu e- PC.lt., constituie che­ Am lucrat în multe nosc praful străzilor, construi noi şcoli. D i­
ducţie in anul 1970 nerqie electrică şi pne­ zăşia îndeplinirii obiec- mine. in Apuseni şi-n iar casele pline de 1- rectivele Congresului
fa|ă dc anul 1965. umatică prin construi­ livclo r sporite şi dc Valea Jiului. Cînd spu­ qrasie nu le mai dislruq al IX-lea al partidului
In această perioadă rea de noi relele şi marc cinste ce le stau neam că sîntem mineri, sănătatea. S-au înăllat prevăd creşterea bu­
vor începe lucrările dc st a Iii moderne dc com- în fată. parcă spuneam că sîn­ de la un capăt la altul năstării oamenilor m u n ­
deschidere a minei Li- presoare. tem osînditi. Dc altfel al V ă ii Jiu lui mii dc cii din patria noastră.
vezem care va trebui Accent deosebit sc Inq. GH. ILIESCU eram osînditi la o apartamente, s-au cons­ Belşugul şi bunăstarea
să intre în producţie va pune în această pe­ director tehnic al muncă istovitoare. Ia o truit cartiere noi, ade­ care au intrat de finitiv
imediat după anul 1970 rioadă pe mecanizarea C.C.V.J. viată grea, iar fam iliile vărate orăşele, pe lo­ fn casele minerilor, vor
la foame şi ncşliinlâ dc face viata mai frumoa­
cul fostelor cocioabe in
carie. să. Realizările de pină
Partidul comuniştilor care trăiau minerii. A - acum stau chezăşie că
vem un teatru al nos­
butie la depăşirea planului de pro­ însă ne-a condus nea­ planurile v iito ru lu i vor
ducţie a brigăzilor pc care le deser­ bătut pe drum ul luptei tru. avem cluburi, ci­ ii îndeplinite. Din aces­
u r a vesc.. Lucrînd cu asemenea oameni, pentru un trai fericit. nematografe, zeci de te realizări, din succe­
disciplinaţi şi corecţi în exercitarea A n ii regimului nostru form alii de artişti ama­ sele de azi se vor naşte
obligaţiilor de serviciu, nici nu este democrat— popular au tori. Valea noastră s-a cele de mîine pentru
$) Aproape jumătate din pro­ trie, adevăral amfiteatru format de-a duse dc comuniştii Constantin Biri- de mirare faptul că brigada condusă (Din Raportul C.C. al P.C.R. adus prefaceri adinei transformat in adevăra­ că avem un conducător
ducţia exploatării se realizează în lungul secolelor prin dizlocaroa pre­ boi, Cosma Culcea, A ron Spăriosu şi de Biriboi a depăşit planul dc pro­ prezentat de tovarăşul Nico­ şi în Valea Jiului. In tă Vale o fericirii. Tot înţelept care ne con­
sectorul ) ţiosului minereu. loachim Modîlcă, brigăzi evidenţiate ducţie pe 7 luni cu 12.559 tone mine­ lao Ceauşescu la al IX-lea Con­ subteran munca a de­ ce am înfăptuit, tot ce duce paşii pe drum ul
s-a făcut pentru
noi
© Peste un milion lei economii M in e rii sectorului I care lucrează pe exploatare, lună de lună. reu do tier. cea a lui Cosma cu 4 666 gres al partidului). venit mai uşoară, mai fericirii — Partidul Co­
la preţul de cost aici reuşesc să trim ită spre furnale Fiecare om din brigadă ere o sar­ tone, a lui Spăriosu cu 4.830 tone, spornică. In ajutorul datorăm partidului nos­ munist Român.
tru drag, parlidului co­
® Numărul maşinilor de mine­ aproape jumătate din producţia rea­ cină precisă. Sub îndrumarea maiş­ iar brigada lui Modîlcă cu 3.412 tone m inerilor vin azi ma­ muniştilor.
minereu de fier.
IO A N M O M E U
reu rebútate a fost redus cu 30 la lizată de înlrcq ul colectiv al exploa­ trilor mineri Gheorqhc V in lilâ , Lu ­ şini moderne să Ie u* V iito ru l ne deschide maistru la p u tuU
fiz i­
şureze eforturile
tării.
O activitate susţinută sc desfăşoa­
sută faţă de anul trecut Aici, pe „şantierul" sectorului î, nu cia Breaz şt Gheorqhc Suber, fore- ră în aceste zile şi în orizontul nr. co. N i s-au deschis dru- noi perspective. In- Aninoasa — Sud
® Productivitatea muncii pe zorii Eftimia Brezoi, Periclc Guriţă
se poate vedea acel uriaş labirint şi Teodor Goinea (cei mai activi şi 8, orizont al cărui act de naştere a
excavator s-a dublat faţă de primii specific minelor subterane. Un nu­ mai pricepuţi oameni în această în ­ fost semnat în preajma deschiderii
ani ai şesenalului măr de 11 excavatoare, 9 foreze ver­ deletnicire). au reuşit ca în primele lucrărilor celui de al IX-lea Congres
€> Brigăzile de pe orizonturile ticale şi orizontale, 4 buldozere şi a- 7 luni ale anului să execule peste al P C R . însufleţiţi de istoricele do­ gresului al IX-lea deschid perspec­
6 şi 7 evidenţiate pe exploatare proape 90 de autpcamioane bascu­ plan cite 247 m.l., 342 m l. şi respec­ cumente elaborate de Congresul tiva luminoasă n dezvoltării conti­
O bună parte din materia primă lante, toate în acţiune, dau imagi­ partidului, minerii dc pe orizontul I L A i M a nue a industriei. In această mare
tiv 186 m.l. de găuri în slîneă.
folosită la elaborarea foniei de că­ nea unei munci clocotitoare. Ziua Excavatoriştii Gheorqhe Chiujdea, nr. 8. ca de altfel întregul colectiv operă de desăvîrşire a construcţiei
tre furnaliştii hunedoreni, este rodul sau noaptea, activitatea nu conte­ Abel Vasinca, loan Enăşescu şi Aurel al exploatării, şi-au înzecit efo rtu ri­ socialismului sînl chemaţi să-şi a-
m uncii harnicilor mineri din Teliuc. neşte nici- o clipă. Bătălia cca mai Ciobănel, sprijiniţi îndeaproape de le in scopul dizlocării zilnice a cit ducă aportul şi m inerii — m unci­
Exploatarea masei miniere se face intensă cu roca dură se desfăşoară maiştrii mecanici si de excavator, mai mult minereu pentru a-1 trimite tori, tehnicieni şi ingineri — să des­
p rin excavaron ,,lo ziuă” a zăcămân­ pe straturile (respectiv orizonturile) loan Badiu, A ure l Crişan şi Antonie furnalelor hunedorene. M in erii de pe copere noi căi dc sporire a produc­
tu lu i aşezat în trepte aproape sime- 6 şi 7. A ici lucrează brigăzile con­ Todea şi-au adus o preţioasă contri- orizontul nr. 8 au reuşit să înregis­ ţiei de cărbuni, de îmbunătăţire a
treze o depăşire a planului do pro­ calităţii. Acestui scop slujeşte şi ac­
tivitatea noastră, a cadrelor didac­
duclie de peste 1.000 tone minereu
Era vestită în anii regimului bur- Răspunderea pentru temeinica în­ tice şi a tuturor studenţilor ln sli-
dc fier.
ghe/.o-moşieresc munca istovitoare si suşire de noi cunoştinţe caracteri­ tulului dc mine din Petroşani. V rem
Aminteam mai sus că în sectorul
viata amară pe care o duceau mine­ zează majoritatea studenţilor in sti­ să dăm industriei noastre extracti­
I se realizează jumătate din produc­ rii. Putini iii dc mineri nu îndrăz­ tutului. Fostul electrician dc la Glie- ve ingineri cu o înaltă pregătire pro­
ţia do minereu a exploatării. Voi nit să-şi îndrepte paşii spre porţile lar, loan Toplicennu, loslul lăcătuş fesională, pătrunşi de răspunderea
completa tabloul realizărilor cu alto şcolii, ale ştiiniei. Ei trebuiau să în­ de la Lupeni, Stan Iureş, fostul mon- sarcinilor ce le revin. Le stau la
cîteva cifre şi fapte sem n ifica tive: frunte greutăţi materiale peste care lor de la Vulcan, Constantin Dtidu- dispoziţie studenţilor laboratoare mo­
datorită folosirii cu pricepere a tim ­ nu (iuţeau trece. Drumul lor spre în­ nian sini doar cîteva din numeroa­ dern utilate cu aparatura, maşini şi
pului de lucru, a capacităţii maşini* văţătură se încheia înainte de a în ­ sele exemple demne de urmat pen­ utilaje miniere la nivelul tehnicii a*
lor pe care lc au în înzestrare, m i­ cepe. Dar rămineu dorinţa, acea do­ tru ceilalţi studenţi. vnnsnlc. biblioteci, cămine conlorta-
nerii din acest sector au reuşit să rinţă arzătoare de a învăţa, de a Posibilităţile largi de învălătură I) 1 lc. cantine. De pregătirea lor pro­
dubleze productivitatea muncii pe urca treptele ştiinţei. Această do­ create oamenilor muncii uu se 0 - fesională se ocupă îndeaproape ca­
excavator, în comparaţie cu primii rinţă şi-a găsit împlinirea in anii presc însă nici. Tot mai mulţi mun­ dre didactice care lo împărtăşesc cu
ani ai şesenalului; in primele luni noştri. citori $i tehnicieni, absolvenţi ai şco­ dragoste cunoştinţele şi experienţa
ale acestui an numărul maşinilor de In oraşele din Valea Jiului au luat lilor medii serale sint studenţi fără acumulată in producţie sau în
minereu rebutat, fată dc aceeaşi pe­ fiinţă şcoli medii, un grup şcolar frecventă sau, după orele de pro­ munca de cercetare ştiinţifică.
rioadă a anului trecui, a scăzut cu profesional, iar prin grija partidului ducţie urmează cursurile serate ale „In perioada 1966— 1970 — se
circa 30 la sulă; îmbunătăţirea sim­ Pctroşaniul a devenii centru univer­ institutului. Drumul început cu ani spune în Directivele Congresului
ţitoare a calităţii produselor este 0- sitar. An de an tot mai 111 ulii Iii de in urmă de electricianul loan Uju- partidului — sc vor investi pentru
videnliatA si de reducerea procentu­ mineri trec pragul institutului, lot gan şi maistrul Constantin V îlroa- dezvoltare,1 bazei materiale a invă-
mai mulţi silit minerii care. dornici nu de la Lupeni spre tehnica îna­
lui de steril vizibil în minereul t r i­ tă in în Iul 11 i 2,5 miliarde lei, din care
să înveţe, au venit în amfiteatre intată. se continuă în institut. In rirc.i 40 la sulă pentru in vătăm inlul
mis la stalia de sortare dc la 6 la producţie sint cunoscuţi ca doi buni
sulă admis, la sub 2 la sută ; m ine­ pentru a-şi însuşi cuceririle ştiiniei. inovatori, căutători neobosiţi ni nou­ superior". Se vor da în folosinţă
Aproape jumătate din numărul stu­ noi cămine însumînd circa 15.000 de
rii din sectorul I ou reuşit să înre­ lui. iar în ¡nslilut ca doi studenţi
denţilor anilor IV şi V erau piuă locuri, şi aproximativ 270.000 m.p.
gistreze, în primele 7 luni ale anu­ sirguincioşi, dornici să înveţe. N o ­
mai ieri mineri, electricieni sau maiş­ spaţiu de şcolarizare. In anii cin ci­
lui, economii la prclul de cost in tele mari pe rare le-au obţinui în nalului <c deschid şi mai larg por­
valoare de peste un milion lei. tri in exploatările Văii Jiului sau la fiecare sesiune de examene confirmă
alte exploatări din tară. Experienţa ţile spre învăţătură pentru fiii tu­
Realizările obţinute sînl mărturii dragostea lor pentru învăţătură. turor oamenilor muncii din patria
sigure că sarcinile izvorîte din docu­ cîşligată in producţie o împletesc Ţoale acestea n-ar U fost posibile noastră.
mentele celui de al IX-lea Congres strîns pe băncile facultăţii cu cunoş­ dacă nu nc-ar li condus partidul în ­
al parlidului vor li nu numai înde­ tinţele teoretice. Ne mîndrim cu ab­ cercat al comuniştilor. Dezvoltarea C O N S T A N T IN TEODORESCU
solvenţi ca loan Maican, Ilie Di- lector, secretarul organizaţiei
plinite ci chiar depăşite. continuă a tării noastre, industriali­
Hir& yrxjj moiu, Petre Ungureanu, loan Bră- zarea socialistă, politica promovată de partid
W IL H C IM KECS
■ S iLsÉ Í '1 1 Inq. IO A N ALEXANDRU ducu, cu Zollan Zilai şi albi care cu consecventă rlc partidul $1 statul prodecan a) facultăţii de mine
şeful sectorului 1 dc la după anii de studii se întorc în pro­ nostru, cer cadre tehnice bine pre­
In marele amfiteatru de la Teliuc munca e complet oecaniraţă. E. M. Teliuc ducţie bine pregătiţi profesional. gătite profesional. Directivele Con­ dc Ia I.M. Petroşani