Page 28 - 1965-08
P. 28
pag. 4 Drumul socialismului Nr. 3300
0 delegaţie a Adunării Naţionale a
R.D. Vietnam a sosit la Ulan-Bator
SAN TIA G O DE CHILE i
ULAN-BATOR 7 (Aqcrprcs). — publica Democrate Vietnam, condu
să de Hoan Van Hoan, membru al
L a ’ invilalia preşedintelui M arelui
Biroului Politic al C.C. ol Partidului Intr-o scrisoare deschisă pu bli
Mural Popular al Republicii Populare cata la Santiago dc secretarul ge*
celor ce muncesc din Vietnam, vice
Monqole a sosit la Ulan-Bator o dc- preşedinte al Comitetului perma qcral al Partidului Comunist din
leqalie a A du nării Nationale a Re- nent al A du nării Naţionale. Chile, Luis Corvalan,' se exprin S*»
de sud Frontului de acţiune populară d..
protestul Partidului Comunist şi
PREZENŢE Chile împotriva încheierii de că
tre guvernul chilian a unor acor
SA1GON 7 (Aqerpres). S nai ic si în special a şoselelor p rin duri tu unele companii nord-a-
mcricanc in domeniul cxlraeţiei
Trupele quvernamentalc, deşi spri cipale. ROMÂNEŞTI dc cupru. In scrisoare sc arală că
jinite de unităti dc paraşulişti, nu au In acelaşi timp, aqenliile de pre cea mai bună soluţionare a proble
izbutit nici în cea de-a 4-n zi să spar să semnalează noi lupte în zone din mei ar fi naţionalizarea zăcăminte
ţ ii „cleştele" iorlelor palriolicc, care apropierea bazei americane de la SO FIA 7 (Agerpres).— lor dc cupru din întreaga ţară.
delin in continuare poziţiile cheie în Da Nanq. Patrioţii sud-vielnamezi an Jn oraşul Vania, din R. P. B u l
iu ru l locali 1 otii Duc Co (la 30 km. de lansai un alac, sprijinit cu focuri de garia. s-a deschis prim a expoziţie
Plciku). Partizanii sud-vietnamezi, inortiere asupra unor forte ale regi- filatelică balcanică „ B alcan fil", CARACAS
scrie ' agenţia France Presse, deţin mului de la Saiqon, stationale la Dai A ic i au fost expuse 370 de co-
controlul şoselei nr. 10, care leagă Loc (32 km. de Da Nanq). In s p riji lecţii de tim b re din Albania, La m itingul dc doliu care a a-
localitatea port Oui Nhon de pe lito nul trupelor saigoneze de la Dai Loc Bulgaria, Grecia, Iugoslavia, Ro- vut loc cu ocazia funeraliilor lui
ralul mării Chinei do frontiera cam au fost trimise avioane. Nu se cu mânia şi Turcia, c u p rim in d a- Emiro Arricta, membru al B irou
bodgiana, travorsînd reqiunea platou- nosc încă rczullalele acestei lupte. p ro x im a tiv 200.000 m ărci poştale, lui Politic al C. C. a) Partidului
n lo r înalte. Comandamenlul forţelor Jn ptv.'incia Cuanq Nam, forte ale core oglindesc dezvoltarea isto Comunist din Venezuela care a
Fronlului nalional de eliberare au rică, economică şi culturală a m urit în închisoare, au luat cu-
armalc americane din Vielnam ul de
deschis sîmbâlâ dimineaţa focul îm popoarelor balcanice şi relaţiile v in lu l reprezentanţi a numeroase
sud a subliniat în mai multe m u lu ri dintre ele. parlide progresiste şi citi va de
potriva comandamentului unor uni-
imporlanla strategică a plalourilor tăli duvernameniale si americane. ★ putaţi din parlament. Ei au ce
LEJPZJG 7 (Agerpres) . — autorităţilor eliberarea imediata
In cadrul Expoziţiei in te rna a deţinuţilor politici şi, in primul
ţionale a cărţii — J965, organiza rind, a (Clor grav bolnavi.
tă la Leipzig, ia 6 august a avut
loc „Z iu a cărţii româneşti'1. E d ilii- LOND RA
iilo r româneşti reprezentate la e.v-
poziţie li s-au decernat o meda La Londra a fost dată publici
lie de aur. 5 m edalii de argint, tăţii o declaraţie a cunoscutului
REPUBLICA IRAK. — In loto :
5 m edalii de bronz şi 5 m e n ţiu n i I Vedere din Baqdad capitala ţării. luptător pcnlru pace, Berlrand
PEKIN 7 (A qcrp rcs).— porului vietnamez si pentru hotărî- de onoare. l Russcll, iu care sc ;,mno printre
Aqenlia China Nouă a transmis de rea sa de a lupta si a cîstiga victo alte le : „A titu d in e a Statelor Unile
claraţia guvernului k. P. Chineze da ria. Noi, cei 050 de milioane de chi faţă dc Cuba reprezintă una d in
lă pu blicilitlii la 7 august, in care este nezi, nc-am angajai în repetate rin- CAIRO 7 (Aqerpres). — treburile interne ale altor ţări. tre principalele cauze ale încor
condamnalâ hotăriren guvernului duri să dăm poporului vielnamez spri lt» comunicatul comun dat pu blici Preşedinţii Nasser şi Scku Turc au dării internaţionale". „Poziţia
S.U.A. de a trimite noi contingente jinul şi ajutorul nostru total, inclusiv tăţii în urma con vorbirilor desfăşu reafirmat necesitatea dc a se recu S.U.A. faţă de Cuba, sc spune in
de trupe in Vielnam ul de sud, in ve Inmilerea. atunci cind va avea ne rate cu prile ju l vizitei oficiale a pre noaşte dreptul legitim al R. P. Chi declaraţie, reflectă atitudinea duş
derea extinderii războiului de agre voie, a oamenilor noştri care să lup Zahh*”Şah Ba Moscova şedintelui Guineei in R.A.U., se ara neze in O.N.U. mănoasă a capitalismului ameri
siune în Vietnam. A răiind că Fron te umăr la umăr cu poporul vietnamez tă că cele doua pârli şi-au exprimat In legătură cu relaţiile dintre can fală de îmbunătăţirea condi
tul nalional de Eliberare din V ie t pentru izgonirea agresorilor ameri îngrijorarea în legătură cu înrăută ţiilor de viaţă in ţările slab dez
namul de sud si guvernul R. D. V ie t cani. Avertizăm din nou pe agresorii ţirea situaţiei din Vietnam, cerînd să R.A.U. şi Guineea, cei doi preşedinţi voltate".
nam au dat publicităţii declaraţii în americani : noi, poporul chinez, luăm M O S C O V A 7 (Aqerpres) — al guvernului R. D. Viclnam cu p ri se pună capăt, imediat bombardării şi-au exprimat satisfacţia faţă dc dez
care se renlirmă hotărîrea întregu în serios ceea ce spunem“ . Luind cuvînlul la recepţia oferită vire la căile de normalizare a situa teritoriului R. D. Vietnam de către voltarea acestor relaţii şi holârîrca I1IROŞIM A
lui popor vietnamez de a lupta pniâ Referindu-se Ia declaraţia din 28 la 6 auqust la Kremlin in cinstea re ţiei din Asia de sud-est. Ea va con aviaţia americană. Ei s-au pronunţai de a acţiona în continuare pentru
In capăt împotriva agresiunii ameri iulie a preşedintelui Johnson, decla gelui Afganistanului, Mohammed Za- tinua si va dezvolta colaborarea cu pentru soluţionarea problemei vietna lărqirca lor pe mai departe. Pro- La1 6 augusl au incepul la Hi-
cane. declaraţia subliniază că „g u raţia arată că, ,,în timp ce anunţă tri hir-Sah. preşedintele Consiliului de prietenii vietnamezi în vederea întă meze in conformitate cu prevederile şcdinlcle Nasser a acceptat in vita roşima lucrările celei dc-a ll- a
vernul chinez si poporul de G50 de miterea unor puternice întăriri în M iniştri al U R.S.S., A lcxei Kosiqh'm ririi capacităţii dc apărare a state acordurilor de la Geneva din 1954; ţia oficială dc a vizita Guineea. Conferinţe internaţionale îm potri
milioane de chinezi aprobă pe de Vielnam ul de sud, el vorbeşte cu ipo a arătat că vizita regelui in U.R.S.S. lor lor si curm ării aqresiunii ameri au denunţat politica colonialiştilor b r V in uri preşedintele $eku Turc, a va bombelor atomice şi cu hidro
plin si sprijină cu hotărirc pozilia jus crizie despre dorinţa S.U.A. de a în este un subslanlial pas înainte în cane". iantei in sudul Peninsulei.Arabe si au părăsit Cairo, înapoindu-se la Co- gen. Participă reprezentanţi ai
tă si dirză a poporului frăţesc viet cepe discuţii necondiţionate cu orice întărirea continuă a relaţiilor so- Regele Afganislanului, Mohamcd condamnat intervenţiile străine in nakry. partidelor politice şi ai unor o r
namez". vieio-olqanr. Zahir-Şah a declarat că sprijin ul a- ganizaţii de luptă pcnlru pace îm
guvern, in orice loc si orieînd. Acum,
..Războiul special" dus de Statele Subliniind că în prezent alentia cordal de U.R.S.S. tării sale este c- potriva armelor nucleare şi cu h i
Unite de peste patru ani in V ietna cind el profesează din nou „dorinla întregii lumi este îndreptată spre xcmplul cel mai remarcabil de cola drogen din Japonia, delegaţii din
mul de sud. se arată în declaraţie, a sinceră de pice*', efectivul trupelor Vietnam, unde acţiunile agresive ale borare între două ţări cu orînduiri iscurs numeroase ţări. Lucrările confe
csunt cu dcsăvîrşire si mitul supe agresoare americane din Vietnamul S.U.A. au croat o situaţie care poa politice diferite si cea mai înaliă ma rinţei sc desfăşoară sub lozinci
riorităţii aeriene si navale" a S.U.A. de sud a lost ridicai dinlr-o dală de le avea col»' mai serioase consecin nifestare de bună vecinătate. le luptei pcnlru interzicerea ime-
s-a spulberai. Ncresomnindu-se cu la 75.000 la 125.000 de oameni“ , ţe pentru pacea generală, A. Kosi Referindu-sc Ia situaţia din V ie t BRASILIA 7 (Agerpres) — ic dc înlăturarea acestuia şi s-a re diată a armelor nucleare, îm potri
înfringerile lor, Statele Unile irimit ,,Conlinului fundamental al propu ghin a arătat că Uniunea Sovietică nam, ci a spus că aceasta provoacă Preşedintele Braziliei, Ca s-l el o Bran- ferit ta primirea pozitivă dc care s-a va agresiunii S.U.A. în Vietnam,
acum mari elective de trupe terestre nerilor guvernului R. D. Vietnam este ¡nlelege îngrijorarea multor ţări neliniştea popoarelor din Asia şi din co. a rostit la Brasilia un discurs aş bucurat desemnarea lui Lott in rin- pentru acordarea de ajutor v ic ti
pentru a participa direct la operaţiu ră acordurile dc la Geneva trebuie neangajate, inclusiv a Afganistanu întreaga lume Reqele Afganistanului teptai cu mult interes deoarece se a- dul unor „persoane subversive" care melor bombardamentului atomic
nile de luptă. Statele Unite luptă în respectate cu MUctele. agresiunea a- lui. in legătură cu extinderea con a chemai toate ţările să se abţină nunlase că şeful stalului va face de se află în prezent in străinătate. „In dc la Hiroşima şi Nagasaki.
Vietnam pentru o cauză nejusiă, de mcricană în Vietnam trebuie să in- tinuă o conflictului vielnamez. dc la acţiuni caro ar extinde regiu claraţii importante ,în legătură cu li- fala aceslui pericol, a adăugat Bran Simbătă, lucrările conierinţei sc
unde şi moralul scăzut al soldaţilor (c)C'ze. toate lorlcle armate ameri ,.Pozilia U niunii Sovietice în pro nea conflictului si ar aqrava si mai nerea alegerilor pentru guvernatorii co. nu avem dreptul să ne situăm pe vor desfăşura la Nagasaki, al d o i
lor si lipsa de sprijin pe caro o in- cane trebuie retrase din Vietnam $i blema vietnameză, a spus el, este mult sllualia şi şi-a exprimat speran statelor, prevăzute pentru luna oc o poziţie indiferentă de simpli spec lea oraş japonez victim ă a bom
limpină. problemele Vietnam ului trebuie re consecventă şi neschimbată. Ea spri ţa că va ii convocată o conforinlă de tombrie, şi în legătură cu reacţia e- tatori". bardamentului atomic săvirşil dc
In clcclaroIîe se subliniază că „gu zonate de însuşi poporul vietnamez. jină înlru to iu l punctul de vedere genul celei de la Geneva din 1954. chijiei guvernamenlale la desemnarea După discursul preşedintelui Casio- aviaţia americană in 1915,
vernul si poporul chinez an cea mai Eroicul popor vietnamez va obţine mareşalului Texeira Lott drept can la Branco, observatorii, scrie ngen-
mare admiraţie pentru eroismul po fără îndoială victoria'1. didat al opoziţiei laburislc. Un France Presse, consideră practic
In ce priveşte alegerile, discursul hotârita enunţarea unui veto asupra M O NTEVID EO ri ? ü >
rostit de Castclo Branco a risipit o ri candidaturii maresolului Loll. Chiar şi
Ziariştii şi lucrătorii tipografii
Convorbiri intre reprezentanţi ai guvernai ce îndoieli : şeful stalului a declarai unii lideri laburişti sînt pesimişti în lor din capitala U ruguayului au
solemn c<1 ele vor avea loc.
co priveşte
posibilitatea
menţinerii
Fără sa se refere direct la desemna candidaturii, dar conducerea partidu declarat o grevă de 24 de ore.
italian şi o delegaţie economică iugoslavă rea mareşalului Lott, Branco a v o r lui este hoiârîtă să luplo pentru a o- protestind împotriva intervenţiei
bi» dc persoane care au ca obiectiv
bliga guvernul să si asume răspunde
brutale a politiei la o recentă de
•„subversiunea şi contrarevoluţia", şi rea unei liolă riri clare în aceaslă pro monstraţie studenţească, cînd au
iui Uuereă alegerilor. El a făcut, dc blema. Tn ce-1 priveşte pe Lott, fost fost răniţi şi cîţiva ziarişti. Gre
politice în ROMA 7 (Agerpres). — şi anumite cerinţe pe care le impun asemenea, aluzii la manifestul lansat ministru de război sub preşedintele viştii au organizat şi o demonstra
Kubilschck, el este holării să nu re
de mareşalul Foii in sprijinul preşe
acestea, apelind la colaborarea gu
Intre reprezentanţii guvernului ita
ţie dc protest. Acţiunile lucrători
lian şi o delegaţie economică iugos vernului italian pcnlru refinantarca u- dintelui Goulari cu riteva zile in am nunţe la candidatura sa. lor din presă inîervin la numai o
lavă ou avui loc convorbiri în leqă- nor dalorii — aşa după cum au pro zi după greva celor 100.000 dc
® Nu a fost desemnată persoana care să for lură cu unele probleme economice şi cedat in mod oficial si alic ţări, care funcţionari, declarată in sprijinul
financiare privind relaţiile dintre Iu sini parteneri economici ai Iugosla unor revendicări economice.
meze noul guvern • Greutăţile ivite In promo- goslavia si Italia. In comunicând co viei. LISABO NA
Partea italiană şi-a exprimat înţe
mun iuqosluvo-italian cu privire la
legerea pentru cerinicle ce provin din
accsle convorbiri, se arată că dele
los“ aplicarea acestor măsuri şi a asigurai La Lisabona sc desfăşoară in
u gaţia iugoslavă a înlormat partea ita
delegaţia iugoslavă că va rcfmanta o- prezent procesul intentai unui
liană despre noile măsuri economice
A T E N A 7. Corespondenlul Aqer- o consfătuire a lui Papandreu cu bligatiile al căror termen dc scont BONN 7 (Agerpres).— zenl o rată mai marc de cre.şlerc chiar grup dc 31 studenţi portughezi, a-
pres, C. Aloxondroaic, transmite-: l.nnibrnkis, proprietarul celui mai $i financiare adoptate în Iugoslavia urmează să expire curind. Ziarul „Frank(u rler Allgemeine docil în anii celui de-al treilea de cuzaţi de „activită ţi subversive"
La Alena se aşteaptă lio lă rirra re marc Irust de ziare din Grecia. |..To 7'utung" se ocupă într-o relatare din ceniu al secolului noslru. şi dc a fi membri ai Partidului Co
gelui Constantin în loqăluiă cu per Viina", ,.Ta Nea", „Tahidromos". „Iko- W ashington de îngrijorarea provo Potrivit datelor statistice. dalo- munist, aflat in ilegalitate. In şe
soana ce urmează să formeze un nou nomikos Tahodormos" şi „Ornada"). cu cată tn cercurile economice america r il e particulare care In anul 1946 se dinţa de vineri a procesului, pre
guvern. Regele a încheiat consultă Voi ici îs. director al ziarului din Salo ne dc creşterea datoriilor particula ridicau la 211 miliarde dolari au cres şedintele tribunalului a prezen
rile cu diferitele porsonalităli p o liti nic. „Makedonia", cn Papaqheorqhiu, Un articol al sâptămînalului „L ‘ Express“ re în S. U. A. In legătură eu aceas cut la sfirsitul anului 1964 la nu mai tat nu mai puţin de ...1.069 puncte
ce — ultim ii prim iţi fiind Pipinelis, director al ziarului „A le na îki". cu Tsi- ta corespondenlul aminteşte de o puţin de 623 miliarde dolari. Aceaslă de acuzare împotriva studenţilor.
fost priin-fninislru. si Rodopoulos, fost liniokos. fost ministru de interne, cu cuvînlare a preşedintelui O ficiului fe creştere depăşeşte cu mult pe cea Apărătorii studenţilor au decla
preşedinte al Parlamentului în peri Papapolills, fost lider al partidului deral de rezerve, M artin McCheslncv. a produsului social loial, astfel incit rat că „m ărturisirile" făcute de a-
oada quvernării partidului ERE. Ei au E'PEK, şi cu llutas. losl ministru al lu 99i^(©B»a I i e g l * f t care, făcînd o paralelă între evoluţia d.itoriile particulare corespund astăzi cuzaţi iui au nici o valoare din
propus regelui să fie format un nou crărilor publice. Consfătuirea, relevă rle astăzi şi cea care a dus la crahul unui procent de 130 la sută din pro (auza „m ijloacelor represive prin
guvern din cadrul actualului parla „M esim vrini", a avut drept şcop prin- financiar din 1929, a subliniat in mod dusul social Inia de 73 In sulă la care au fosl obţinulc".
ment şi s-au pronunţat cu hotărirc cipal de a-1 convinge pe Papandreu deosebit creşlcrea considerabilă n sfirsitul celui de-al doilea război m on
împotriva alegerilor. să accepte formarea unui guvern de datoriilor particulare. Ipotecile si cre dial. De asemenea, incepind din anul DAR ES S A L A A M
IPCfl datoriile ipotecare au crescut in
Presa ateniană subliniază ca semni către Stephanopoiilos. Foslul premier, ditele de consum, arată M artin S.U.A. cu pesle 50 ld sulă, atingind La Dar Es Salaam a fosl difuzat
ficativ faptul că cele mai multe din insă. a refuzai. Totodată se menlio- McCheslnoy, înregistrează în pre- suma de 317 miliarde dolari. un comunicat al Frontului de E-
tre personalităţile politice — atit ale ncază că directorii de ziare, care au PARIS 7 (Agerpres). — populaţiei. In primul rind. dependen liberarc Naţională din Mozambic
partidului Uniunea de ccniru. cil şi o puternică influenţii in viata p o liti Sub liIlu) ..Nori neqn deasupra To- ta economică şi politică a tării de in care sc arată că în cursul lunii
ale ERE — care ou fost chemale în că a Greciei, deşi favorizează soluţia kio-ului", - săotăminalul „L ’Express" Statele Unite. Niciodată sentimentele iulie patrioţii din Mozambic au
audientă — s-au pronunţai pcnlru re pubhcă un articol în caro se spune anliamericane nu au fost alit dc vi- Salazar extinde persecuţiile obţinui noi succese in luptele îm
zolvarea actualei crize guvernamen SlephanODOulos, nu acceptă ca acea printre altele: „După 20 de am du rulcnle ca în perioada de cind bom potriva forţelor colonialiste por-
stă formulă să fie promovată fără dezvoltare industrială accelerată, Ja bele americane cad deasupra Vielna-
tale prin formarea unui nou guvern împotriva opoziţiei lughcze. In tim pul atacurilor lan
din cadrul U niunii dc centru, partid consimlăminlul lui Papandreu A nu ponia trece în prezent printr-o fază mului. sate asupra garnizoanelor şi a r
care deţine cele mai multe locuri în line seama de părerea liderului, în de recesiune. Ea nu mai reuşeşte să „Scandalul din aprilie" a dat o lo matelor portugheze din provincia
parlament. seamnă a provoca o nouă sciziune sc redreseze. „Economia noastră pro vitură grea Partidului liberal demo PARIS 7 (Agerpres). — opoziţie în Portugalia. Salazar, scrie Niassa şi localitatea Mocimboa da
Se apreciază că regele va ainîna in r i nd urile partidului Uniunea de gresează ca o bicicletă po un drum crat. Pentru a fi ales în Consiliul m u Rclerindu-sc la alegerile parlamen ziarul, este hotărît să extindă perse Praia (regiunea Cabo Dclgado) au
cu încă 48 de ore, adică plin» luni, a- ceniru, înlrucU lostul premier este în pantă", atirmă japonezii în g rijo nicipal al capitalei, liderul liberal de tare din Portugalia care urmează să cuţiile asupra oricărui partid de opo fosl scoşi din luptă peste 100 de
nuntarca ho lă ririi sale. Intre timp, sprijinii dc un însemnat număr da raţi: 5.000 de falimente în 1964 si mocrat Sarlao Koyama a m iluit în se desfăşoare in luna noiembrie, zia ziţie. soldaţi portughezi. Patrioţii din
majoritatea cotidienelor de ceniru şi deputaţi care sini holârili sâ-1 urme pesle 3 000 in cursul prim ului semes- dreapta si in slînqa. rul „Le Monde" scrie că Salazar a Urmărind să înlăture orice posibi- Mozambic au provocat, dc aseme
dreapta apreciază ca aproape sigură ze. Or. lărimitarea forţelor nu con Iru al anului 1565. Cel mai drama- El a fost arestat împreună cu alţi început dc pc acum să pregătească litale o opoziţiei dc a participa la a- nea, inamicului importante pier
'încredinţarea mandatului lui Stephn- vine nici unei tabere a centrului. tic a lost cel al firmei „Sanyo", care 18 consilieri din partidul său. Sub măsurile pentru împiedicarea opozi- leqonle din toamnă, orqanul oficial deri în materiale şi tehnică dc
nopoulos, foslul vicepreşedinte al gu Fostul premier Papandreu a alirmai produce 60 la sulă din otelurile spe presiunea populară Adunarea metro Li ci dc a participa ia aceste alegeri. al Uniunii Naţionale (partidul do gu- luptă.
vernului Papandreu. Se subliniază că ciale ale Japoniei, fiind a treia pro politană a capitalei a fost dizolvată Ultimele declaraţii ale preşedin vernămint al lui Salazar) preconizea
în acest caz grupul parlamentar al ( ă. in cazul in care nu se va line ducătoare mondială. Criza folosirii si au avut loc noi alegeri. Rezulta- telui Consiliului de M iniştri, Sa ză să lic luale măsuri din timp pcn
seama de părerea sa, va organiza o
centrului se va înlru ni pcnlru a a- num ii de lucru, scăderea bencliciilor Iul: popularitatea lui Salo a scăzut lazar şi ale unor colaboratori ai lru ca întrunirile, propaganda sau ori
dopla o hotărirc. Postul premier Pa serie de m itinguri in unele oraşe ale şi creşterea costului vieţii sînt cele dc la 49.9 la sulă în noiembrie 1964. ce al: act public preelectoral să nu
pandreu. liderul Uniunii de ccniru, tării si va explica poporului cauze lalte semne nefaste. cind a fost numii prim-minislru, la săi, scrie ziarul, indică in mod clar fie permise decîl acelor celătcni care
insistă insă asupra respectării o rd i le îndepărtării sale de la pulere. ce- Dar aceasta nu este totul. Şi alli 24,9 Ia sută luna aceasta. Se slrînq (ă regimul condamnă formarea recen sc vor angaja necondiţionat să vote
nii constituţionale şi procedurii par- rîndu-i totodată sprijinul. factori alimentează nemulţumirea nori negri“ . tă a unui partid democrat-crestin de ze pe reprezentanţii actualului regim.
lamenlare. şi în consecinţă cere să
i se acorde lui mandatul pcnlru for
marea guvernului. Stephanopoiilos.
relevă ziarele de centru, va refuza lucind jos, a coborit feroviare, do m iciliat in care se joacă cu cu fondul său lexical este
să preia mandatul în cazul în care im ediat şi a găsit o pe Jiapaume (Pas-de-Ca- vintele parcă ar f i ju de. 920-1 240 de cuvinte
pită dc 1460 g. M in e lais) a p rim it re cării. După calculele La şase ani şi ju m ă
Papandreu nu va li de acord cu a-
rul K olom ieţ a dcsco- cent o scrisoare din lui Erasm, el pro nu n tate. el foloseşte 2 000
ccastă soluţie.
prit, sub un transpor partea serviciului dc ţă zilnic a p ro x im a tiv de cuvinte, dar înţele
Ziarele de ceniru si de dreapla re
latează că vineri noaptea a avut loc tor, o pepită şi mai m a recrutare din. Valen- 12.000 de cuvinte, deşi ge 6.000.
rc — dc 1.835 g. iar a- cienues îm preună cu nu înţelege dccit 020
PE URMELE RENULUI DE AUR lă tu ri de *eo. una mai plăcuţa sa de id e n tita dir. ele. A. Sisolialin, un meş
te m ilitară, regăsită de O m ul de. ştiinlă a teşugar bine cunoscut
mică. vn scafandru la ecluza studiat 156 dc copii in în U ral, a trim is m u
Sport următoarea legendă : noi pepite m ontorul tă (3.143 g) a fost gă Carnot din Calais. tre patru şi şase ani şi zeului etnografic din
aproape
zilnic
peru
In Cin hol ka circulă
Cea m ai m arc pepi
F lc u n i şi-a a m in tit
In tr-o zi.
Kislavodsk
un mesaj
conslatind
jumătate,
Era o dată in nord un
ren dc aur. Fugind lu- electric Juravliov, care sită de Bucinev. con că la 20 iulie 1919. pc că copilul care la rirs - de 60 de cuvinte, scris
C T tr-o zi de lupi, el a lucra in v irfu l unui ducătorul un ui buldo cind era soldat in re ta dc un an uu rosteş pe o monedă dc 10 co
sărit pesle strim loarca stilp, a văzut ceva stră zer. gim entul dc zuavi. in te decit 3 cuvinte, la peici. in care gravorul
Hering ajungind pe pă- care a făcut o m arc un an. şi jn mă felicită pc locuitorii
© LONDRA 7 (Agnipros). — m in tu l american. D ar + COLECŢIE O R IG IN A LA parte din război, şi sc laie. pronunţă deja 26 din Kislovodsk cu p ri
Inolătoaren australiană Unda Mc- aici puterile l-an pă Dr. G. Petuhov. chi- toate obiectele au fost afla in permisie la C a Intre patru ani şi pa- le jul deschiderii m u
gill, in virstă de 19 ani, a cîşiigai nro- răsit, el s-o prăbuşit m rq la spitalul regio extrase din stomacul lais s-a aruncat in ba tru oui şi jumătate. zeului.
ba dc maro fond — traversarea ca si a căzut pradă u r nal din B r i a n s I:, pacienţilor d istra ţi sau zinul Carnot ca să sal-
nalului Minecîi realizînd timpul de m ă rito rilo r săi. Labele (U H.S.S ), posedă una lacomi. teze pe un cetăţean 4 URMÎND TRASEUL LUI M AG ELLAN
l l h 12'. Slorlu) în competiţie s-a dai dinapoi i-au rămas la din cele mai ciudate P rin tre cele mai f r u căzut in apă. Cu a- Corabia ..Sa» Lucas“ Pe bord se află dc a-
de dc insula bf. Margarela în apro Kolim a. capul i-a căzut şi totodată eterogene moase piese se numără ceaslă ocor>c si-a dier- construită special pen semeneu. un ziarist şi
piere de Douvre (Franla). Recordul pe Alasko. pieptul i colecţii : monede, nas un ceas de mină, căzut dut plăcuta de id e n ti tru a face ocolul lu m ii un fotoreporter
mondial al probei oslo dc l l h Ol' $i s-a lip it de Ciukotha... turi, bile de oţel. ace accidental in gura nuni tate mUitară. care a- u im in d traseul m arelui Com andantul expe
aparţine lui Grcla Andcrsen (S.U.A.). Intr-adevăr. u rm ă de cusut şi cu gămă mecanic. şi o piesă dc rum după 46 de ani. navigator portughez. diţiei. căpitanul Etayo.
O Aslăzi de la ora 9,15 va avea loc rind cu creionul contu lie Singurul punct co şah — o regină, pc ca i-a (ost restituită pc Magellon a părăsit po r nu este la prim a expe
calc oficială
pc hipodromul din Ploieşti derbiul de rul reg iu nilor aurifere mun In catalogul co re. un jucător prea în tul Vigo incepindu-şi rienţă de acest fel. In
(rap. Compclilia măsoară 3300 m. şi din extrem ul nord-nsl, lecţionarului este că focat a inghiţit-o. * călătoria. Alava este o urmă cu doi ani el a
reuneşte 9 cai. Dinlre ci, cel mai bun aoare silueta unui ren. Cercetătorul suedez copie a acelora folosite reuşit să traverseze A-
rezultat este deţinui piuă acum de Esle regiunea Maga- 4 N IM IC NU SE PIERDE Togd F.rasm afirm ă că în epoca lu i Magelan. tlan ticul pc bordul co
Bosfor, care a realizat po 1000 m. dan, foarte bogată in un copil de patru ani M e m b rii echipajului, răbiei „ Nina II", co
timpul de 1T2"4/10. Anul trecut der aur. mai ales raionul G erm in Fleury, fost din 1914-1018, pensio este fiin ţa cca mai in nu m ăr de şapte, pia navei ..Nina" a lui REPUBLICA M A LI, — In lolo : vinzătoarc de pegli pe una din slrâ-
biul a fost cîştigat de Oribil. Bilibin. A ici se desco- combatant in războiul na ru l unei societăţi vorbăreaţă din lume. sînt cu toţii spanioli. Cristofor Columb. zile oraşului Segon.
Redacţla şl administraţia ziarului slr. Dr. Pelru Gto/a m 25, telefon 15 88. 12 75. 15 85, 12 11. Taxa plălilâ Io numeiat conloim aprobăm Direcţiei Generale P.T.T.R. — nr, 263.328 din 6 noiembrie 1949, — Ţipatul i lnirepiindeiea puitgialicâ Munedoara-Deva. 40.06r