Page 29 - 1965-08
P. 29
[ ntineüoára-Deva ^
IBitJioteca u^nu— i
Rcqionalá
I H u n o d o a r a - D e v a
—
Í PROLETARI 0 W TOATE TĂRllE, I
Adunarea activului
de partid
Acţiune patriotică
al Comitetului regional
D in Inilîatîva com itetului
comunal U.T.C. din Geoagiu,
duminică 8 august a.c. a fost H unedoara al P.C.R*
organizată o acţiune oe m un
că patriotică la treieriş, la care
au participat numeroşi tineri.
In total au fost treierate circa
Al COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA AL P C D. Şl AL STATULUI POPULAR REGIONAL e de griu. T ine rii din Geo- Ieri a avut loo adunarea activului cié partid al Comitetului reqio-
7 ton
agiu sînt holărîţl ca şi în con na) Hunedoara al Partidului Comunist Român, la care au participat
membrii com itetului regional, prim-secretari ai comitetelor raionale sl
tinuare să sprijine cu aseme
nea acţiuni pe cooperatori în orăşâneşti de parlid, alţi activişti de partid şl ai organizaţiilor de
masă, conducători de întreprinderi şl Instituţii, cadre tehnice oin In
ANUL XVII. NR. 3301 MARJI tO AUGUST 1965 4 pagini, 25 bani scopul grăbirii treierişului. O dustrie, construcţii şl agricultură.
preţioasă contribuţie la obţine
rea rezultatelor amintite şi-au La adunare a luat parte tovarăşul loan Cotoţ, membru al G.G. al
adus-o tinerii Nicolae Manea, Partidului Comunist Român, secretar a! Consiliului Central al Sindi
Ioan Şofronie, Nicolae Ardea- catelor.
nu, Elena Pirva, Nicolae Igna, Tovarăşul Nicolae Constantin, secretar al C om itetului regional de
M aria Pascu, Elisabeta Popa,
oartid a prezentat raportul cu privire la modul în care sînt respectate
Sabin Zaharie, Valeria Frăţilâ, normele de lehnica securităţii m u n c ii în Întreprinderi şi unităţile socia
i f Traian Mariş si alţii. liste din aqricultură.
EUGEN PAMF1L
corespondent La discuţii au luat cuvîn lul tovarăşii loan Niculescu. secretar al
Comitetului de partid de la C.S.H., Lazăr David, prim-secretar al Co-
m iletulu i orăşenesc de partid Petroşani, L ivlu Ţigu, inginer şef la
Trustul m inier
I. M. Barza, Gheorgbe Tudor, inginer şef Ia
Deva,
A Oaspeţi din Craiova Gheorghe M ihâilă, secretar al Comitetului regional «1 sindicatelor, N i
colae Hada, şelul G rupului de tehnica securităţii m uncii de la Inspec
Pesto două zile, colectivul
Teatrului naţional din Craiova toratul de stat pentru igienă şi protecţia muncii, Dum itru Victor, locţi
itor al procurorului şef al regiunii, Dum itru Oprlş, inginer şef la E. M .
va fi oaspetele iu bito rilo r de
Lupeni, M ircea Lucaci, prim-secretar al Com itetului regional U.T.C.,
teatru din roqiunea Hunedoa loan Irlmie, inginer şef adjunct la D.R.E.F., Ion Zaha, şeful Exploelă-
I ra. In turneul pe care îl între rli miniere Teliuc.
prind în regiunea noastră, timp
de 10 zile, artiştii
craiovenl
V o rb ito rii au analiza! pe larg rezultatele obţinute
vor prezenta pe scenele teatre în legătură directă cu respectarea normelor de lehnica în producţie,
securităţii
lor şi cluburilor din 11 loca muncii şl deficientele care se mal semnalează în această privinţă, fă-
D Conferinţă cînd în acelaşi timp propuneri concrete pentru înlăturarea lor.
lităţi, piesa „Esop".
In concluzie a luai c u vin tu l tovarăşul Gheorghe Călin, membru al
nal de partid.
Aspect din tim pul transportării griului, pe aria cooperativei de producţie din Vingard- Astăzi, la clubul I.C.S. H une C.C. al Partidului Comunist Român, prim-secretar al Com itetului regio
doara, tovarăşul Lazăr Frenţo- In adunare au fost adoptate măsuri cu privire la sarcinile cc revin
ni, membru fn comitetul de organizaţiilor de partid, sindicatelor, organizaţiilor U.T.G. şl conduce
partid, va expune coniennţa
rilo r tehnico-eaminisLrative pentru îmbunătăţirea con diţiilor de muncă
.D irectivele celui de-al IX-Iea şi Igienă în toate unităţile economice din regiune, pentru întărirea
La ireieriş şi a ra tu ri Congres al P.C.R, — călăuza disciplinei în producţie şi a răspunderii faţă do respectarea normelor
activităţii noastre de v iilo r 44.
de tehnica securităţii muncii.
MAI REPEDETaIONI L S A R B A Ţ G R IR E A
Datorită condiţiilor specifice, fn In graficele de faţă esle prezentată situaţia treierişului şi Z . I L E I M I N E R U L U
unităţile agricole din raionul Haţeg arăturilor fn procente, în cooperativele agricole de producţie
lucrările de recoltare şi treieriş se din raionul Haţeg la dala de 8 august a.c.
execută cu o oarecare futîrziere faţă
de celelalte părţi ale regiunii. Aici T r e ie r iş A r ă tu r i
majoritatea suprafeţelor ocupate cu
cereale păioase (aproape 4000 ha) au Şi fn acest an tradiţionala Zi a minerului, a prilejuit mi
fost recoltate manual. Spre deosebi SALAŞUL DE JOS PESTE nerilor din regiunea noastră adevărate bucurii. In flecare D E V A
re de alţi ani. folosindu-se mai bine BRETEA STREI localitate din Valea Jiu lu i ,1a Teliuc. Gheţar, Gurabarza,
mijloacele mecanizate şi forlcle p ro BRETEA STREI 80-95 % 50°/» Zlatna, Deva, Cerlej, Dă iţa—Crâciuneşti sau Boiţa— Haţeg, Se părea că drumurile ora
prii s-a reuşit ca secerişul să fie BARAŞTI m inerii şi-au petrecut ziua lor fn cintec, joc şt voie bună. şului au dus duminică numai
terminat fn numai 11 zile. Pînâ seara lîrziu s-au auzit acordurile cînlecelor, ale melo spre Mureş. Insula răcoroasă
Acum sarcina principală care stă TOTEŞTI TOTEŞTI d iilo r vesele care i-au însoţit pe mineri şl familiile lor in din mijlocul apei liniştite s-a
In faţa ţăranilor cooperatori şi a me SIMPETRU SiNTAMARIA tot cursul acestei fnsorilc zi de august. arătat deosebit de primitoare.
canizatorilor din acest raion este gră 50-80 •/. CLOPOTIVA 28-35 • Aici iamiliile minerilor s-ati
birea treierlşulul şl executarea arătu INTAMARIA BOŞOROD
rilor de vară. Există suficiente forţe PUI RUŞI VALEA JIULUI întilnit cu numeroşi oameni ai
şi mijloace pentru ca şi aceste lu RUŞI HAŢEG muncii venifi să petreacă în
crări să se execute fn(r-un termen mijlocul naturii. Veselia şr
scurt şi de calitate. Faţă de posibi UNIREA BRETEA ROMANA 8 august 1965. In vechiul, dar înti- amatori prezintă un frumos program voia bună a celor veniţi pe
lităţile pe care le au unităţile agri GINTAGA SALAŞUL DE JOS neritul oraş al m inerilor, Lupeni 6-a de cînlece şi jocuri îndrăgite de mi insulă a fost întovărăşită de
cole, se constată Insă că ritm ul de 35-50 •/. 15-20 sărbătorit înlr-o atmosferă de entu neri. M ulţim ea răsplăteşle cu vii a- acordurile cinteccloi executa
efectuare a treierlşulul şi arăturilor BAIEŞTI SARMISEGETUZA ziasm tradiţionala Zi a minerului. Dlauze pe cei care au venit să cins te dc fanfara clubului munci
se desfăşoară necorespunzător. Acest HAŢEG OSTROV Încă de dimineaţă străzile oraşului au tească Ziua m inerului cu cinlec, joc toresc al sindicatelor din lo
lucru a reieşit în evidenţă şi cu oca GlNŢAGA fost animate de o forfotă sărbăto si voie bună.
zia unui raid-anchetă întreprins fn BOŞOROD rească. Veterani ai luptelor greviste, La „G rafit", pe pajiştea din apro calitate.
cursul zilei de ieri fnlr-o mare parte BRETEA ROMANA UNIREA mineri tineri şi virstnici — fruntaşi pierea oraşului s-au în tiln it pesto Abia cind dinspre dealul
din cooperativele agricole din raio OSTROV VÎLCELELE şi evidenţiaţi fn întrecerea socialistă 1.000 de fam ilii de mineii. Carol Hor- Cetăţii a început să coboare
nul Haţeg. Iată citeva din aspectele DEMSUŞ DEMSUŞ 10-15 % — s-au adunai în centrul oraşului. vath, Constantin Sirop, Petre Cons înserarea insula a devenit din
fntilnite. Din toate localităţile V ă ii Jiu lui au nou tăcută, scăldată dc unde
PEŞTEANA 20-35 • / . PEŞTEANA tantin, Nicolae Ungureanu, Pavel Sil-
LIVADIA LIVADIA sosit delegaţi ai m inerilor ce au a- vester, Sava Băcan, toţi ortaci, au le line ale Mureşului. Minerii
Ce ne spun fruntaşii RIU BARBAT RIU DE MORI dus omagiul lor celor ce au luptai, venit aici să-şi petreacă de ziua lor şi familiile lor care şi-au pe
conduşi de partid, în anii qrei ai
RÎU DE MORI exploatării capitaliste jerfindu-şi v i împreună cu familiile. Veselia şi voia trecut o zi frumoasă sc-ntor-
PUI bună, caracteristică zilelor noastre, ecau spre casă cu voia bună
La Brelea Strei, de acestei lucrări am fo- 5-10”/. aţa pentru cauza scumpă a clasei a domnii pină cind seara s-a aşter şi mulţumirea unei zile plă
pildă, pînâ ieri s-a tre losi't şi 2 combine sta SARMISEGETUZA SILVAŞUL DE JOS muncitoare. In laţa com ilelului oră nut oeste bătrînul oraş al minerilor. cute.
ierat grîu>l de toamnă ţionar. Am reuşit ast SILVAŞUL DE JOS SIMPETRU şenesc de partid s-a format o im pre £ ¡t tine Valea, de la un capăt
de pe ţoale cele 95 fel ca întreaga recoltă SALAŞUL DE SUS 10-20 • / . sionantă coloană de oaraeru ai m un ^ la altul, peste 2 000 de artişti
ha cultivate, iar ară de griu de toamnă să VÎLCELELE RIU ALB cii, îmbrăcaţi sărbătoreşte, ce purtau amatori şi-au arătat măiestria, prin T E L I U C
turi de vară s-au efec fie inmagazinală în nu SEREL pe braţe flori. In acordurile unui proqramolc pregătite de Ziua mine
tuai pe 46 ha, ceea ce mai 7 zile. SALAŞUL DE SUS SUB vechi marş mineresc, coOoajia s-a rului. La serbarea cîmpenească oin Ziua de duminică a fost de
reprezintă 51 la sută Eliberind la timp CLOPOTIVA SUB CIULA MARE inareptal spre placa comemorativă Lunca Jiu lu i şi-au dat in tiln ire m i osebit de bogată pentru fami
din suprafaţa planifi terenul, am creat con 1 CIULA MARE BAIEŞTI j ridicată fn incinta Exploatării m inie nerii din Lonea. Aici, pe estrada spe liile minerilor din Teliuc. Săr
cată. diţii corespunzătoare 1 RIU ALB RIU BARBAT 5°/« re Lupeni, In memoria eroilor căzuţi. cial amenajată. formaţiile artistice bătoarea Zilei minerului le-a
Despre modul cum mecanizatorilor să lu 1 NUCŞOARA 10 ” / . NUCŞOARA In frunle păşesc membru Comitetu ale clubului din localitate au prezen oferit lucrătorilor exploatării.
au reuşii să obţină a- creze din plin la ară < SEREL BARAŞTI lui orăşenesc de partid Petroşani, tat frumoase programe artistice,
semenoa rezultate ne-a turi. Pinâ acum au fost activişti ai organizaţiilor locale de fransmiţind celor prezenţi voia bună. preparatorilor şi familiilor lor
vorbit tovarăşul Dumi- efectuate arături de partid şi de stat, reprezentanţi ai Erau de laţă minerii şefi de brigadă prilejuri diferite de a petre
tru Ifrim, inginerul co- vară pe aproape întrea- că slau bine cu treie- mulţum iţi de slaba or folosesc Ia întreaga ca (a arături deoarece b ri organizaţiilor de masă, conducători Vasile Fatal şi Gheorqhe Paraschiv, ce plăcut. In cursul dimineţii
operativei. ga suprafaţă eliberată rîşul! ganizare a muncii la pacitate se fac vinovaţi gadierul Beniamin Un ai institu ţiilo r şi Întreprinderilor din maistrul miner losif Lopşanschi cu ei au urmărit cu viu interes
— Din experienţa a- de păioase. Pentru Tovarăşul Pavel Tur- această unitate tracto In primul rind şefii de gur susţine că această Valea Jiu lu i şi din localitate. familiile lor care, împreună cu col întrecerile sportive. Suporterii
ca şi in acest an să a- cu, preşedintele coope ristul Vasile Necşu şi brigadă care nu coor lucrare se va efectua Sirena care în acel august 1929 j-a
nilor trecuţi ne-am i l i i ortaci, şi-au sărbătorit ziua in echipei de fotbal au avut pri
onvlns de faplul ca răm c il mai din vreme rativei agricole din batozarul Petru Beres- donează în bune condi- după ce miriştea va fi chemat pe mineri la luptă a sunat cintec. joc şi voie bună. lejul să urmărească întilnirca
succesul lucrărilor a- suprafeţele planificate, Toleşti şi inginerul V i- cu, afirmind că situaţia ţiuni munca tractoriş păşunată. Aceasta esle prelung. In sunet de lanfară, la placa Q tadionul sportiv de la Aninoasa amicală dintre echipa gazdă
gricole de vară depin munca mecanizatorilor sarion Cvaşa erau in respectivă persistă de tilor. o practică dăunătoare, comemorativă din fata uzinei elec şi formaţia din Simeria, termi
a fost organizată pa dignaţi, şi pe bună mai multe zile. Cazuri Pe lingă aceasta, u- ducind la diminuarea trice, străjuita de o qardă de onoare a cunoscut atmosfera specifică
de fn prim ul rînd de schimburi prelungite. dreptate, de faptul că de staţionare a batoze nele unităţi nu mani- producţiei din anul v ii sărbătorii. Aici au venit fam iliile a nată cu victoria minerilor din
organizarea exemplară cele 2 batoze reparti lor din cauza delecţiu- lestă suficienta preocu tor. formată din minări şi pionieri, sînt peste 1.000 de mineri, tehnicieni şi Teliuc. $i în cealaltă intilnire.
a muncii. Pentru gră In rîndul unităţilor zate de S.M.T. Haţeg nilor s-au în liln il şi la depuse jerbe şi buchete de Hori. Este ingineri ca să urmărească proqrame- de volei, in care victoria a re
birea treierişului şi a fruntaşe la treieriş se să lucreze aici nu pu cooperativele agricole pare pentru eliberarea Iată citeva din cau omagiul anus din partea Comitetului le orqanizate de Ziua minerului. Ser
şi
terenului de snopi
arăturilor am avut în •I ' şt cooperativele a- teau fi folosite din cau din Vîlcelele şi Unirea, paie La cooperativa a- zele pentru care coope regional Hunedoara al P.C.R., a Co barea a fost dominata de veselie. venit gazdelor asupra forma
vedere să folosim ci: gricole de producţie za unor defecţiuni. Con unde cile o batoză a gricolă din Ruşi, de rativele agricole din m itetului orăşenesc Petroşani al Jocurile distractive „Fuqa în sac". ţiei din Simeria, spectatorii au
mai chibzuit tractoare din Sălaşul de Jos şl ducerea S.M.T. a fost stat nefolosilă cile 2-3 raionul Haţeg şi arătu P.C.R., din partea colectivelor exploa „Pescuitul pe uscat" şi altele, au slîr- aplaudat în repetate rinduri
le, mijloacele de tran Bărăşli, unde această pildă, cinci tractoare rile se desfăşoară a- tărilor miniere din Valea Jiului, a intervenţiile spectaculoase ale
lucrare se apropie de sesizată In repetate rîn- zile. au stat nelolosite timp nevoius pină ier; lucra tuturor oamenilor muncii din Valea nit hazul şi veselia celor prezenţi.
sport şi de treieriş. Pa jucătorilor.
slirşit. Şi in unităţile duri de această situa — In unitatea noastră de 3 zile, neavînd asi rea respectivă fiind e- care azi a devenit a fericirii. / n imensa hală a p ie lii din Pe
ralel cu secerişul s-a
respective s-a acordai ţie şi totuşi lipsurile treierişul la arie cu ba gurat frontul de lucru 'ir troşani peste 2.000 de m ineri După-amiazâ, parcul le-a
organizat transportul nu au fost remediate. toza nici nu a început fecluată pe numai 703 de la D îlia, Petrila, m un cilo ri de la
snopilor la arii, unde e mare atenţie folosi In ziua de 7 august, — ne relata iov. M ihai necesar. De asemenea, ha din cele 4.800 pre Pb upă-amiază însorită de august. oferit familiilor de mineri pe
o batoză a funcţionat rii la întreaga capaci spre exemplu, cînd în Codea, preşedintele co tractoarele aflate la Li- văzute. Pe estrada special amenajată U.R.U.M. Petroşani şi num eroşi alţi lingă rivnita umbră, şi posibi
vadea nu sini folosite
oameni ai m uncii din oraş au urm ă
din plin, lucrind pe 2 tate a utilajelor, pre săşi directorul staţiunii operativei agricole de io centrul oraşului Lupeni, arlişlii litatea de a urmări programul
schimburi. Aş mai vrea rit cu deosebită atenţie proqram elo prezentat de formaţiile artiş
cum şi mobilizării unul a dat garanţia că bato produc|ie din Băieşti. de muzică uşoară şi populară pre
să amintesc că pentru zele pot funcţiona din Cu toate că batoza ne-a tilor amatori. Soliştii vocali,
scurtarea perioadei de număr mare de coope zentate de form aţiile orchestrale alo
plin, cu una din ele sosit de două zile nici T. A.P.L. Petroşani, cooperativelor brigada artistică de agitaţie şi
treierat, la efectuarea ratori la muncă. (cea de la brigada din pînâ acum nu am p ri meşteşugăreşti din oraş, bucăţile pre orchestra au fost în repetate
Pîclişa) nu s-au pu lu l mit curelele necesare
zentate de fanfara lucrătorilor de la lînduri aplaudate de cei pre
treiera decît 1000 kg pentru punerea ei in U. RIJ.M. Petroşani şi taraful din zenţi. iar scara cînd a început
Cum este justificată griu. Pierderile de boa funcţiune. Acelaşi lu Lo»~''v să coboare dinspre dealuri în
cru ni l-a declarai şi
be înregistrate de pe
\J umeroşi alţi mineri şi familii de-
rămînerea în urmă ? urma reglajelor neco- tov. Stoian Slancu, ln- ţia, şi-au petrecut ziua in tovărăşia tunericul, perechile s-au prins
A
ale lor, care îndrăgesc drum e
in dans. încheind o zi plăcută.
respunzâtoare a batoze- qiner la cooperativa a-
lor, ne spunea tovară gricolă din Boşorod.
munţilor. Cabanele Straja, Rusu, Cirapu
D inlr-o discuţie avu- semenea situaţie se da şul Cvaşa, se ridică la Gheorghe Pascu, preşe lui Neaq au cunoscut animaţia şi vo
tă cu Iov. ing. Octa- toresle faptului că în circa 200 kg la ha. dintele cooperativei a- ioşia specifică excursioniştilor. Pină Z L A T N A
vian Bona, pre şed in- zilele respective s-a )u- Un alt exemplu care gricole de producţie scara lîrziu, cît tine Valea Jiului, ve
tele Consiliului agricol crai cu numai jumătate dovedeşte slaba preo- din Sintămăria, ne-a selia caracteristică minorilor s-a re Pentru duminică brigăzile
raional Haţeg şi cu din numărul batozelor, cupare pentru buna făcut cunoscut că la vărsat ca un torent de oe dealurile artistice ale sectoarelor Ex
tov. ing. Vasile Popa, totodată combinele fo funcţionare a batozelor brigada din Ctopeia se din împrejurim i, de pe stadioane, din ploatării miniere Zlatna au
directorul staţiunii de losindu-se într-o mică l-am întiln it si la coo putea termina cu o zi sălile cluburilor, semn al bucuriei şi lucut parcă mai multe repe
maşini şi tractoare din măsură la treieratul sta perativa agricolă din mai devreme treierişul, fericirii de a trăi zilele noastre în
această localitate, am ţionar. Livadea. dacă şeful brigăzii de sorite. tiţii. Artiştii amatori trebuiau
reţinui că prin folosi Si în cursul zilei de Aici, una din batoze tractoare se preocupa să prezinte in faţa tovarăşilor
rea la întreaga capaci teri am consemnai ci nu putea fi folosită din îndeaproape de aprovl- C O N S TA N TIN MATEESCU lor programe frumoase. închi
tate a mijloacelor de teva aspecte care do cauza lipsei de sile co- zlonarea cu carburanţi, EUGEN PQPA nate Zilei minerului. Străda
treieriş existente, lu vedesc că mijloacele respunzătoare, iar cea- Ce părere aveţi, iova- niile orelor dc repetiţii n-au
crarea respectivă se dc treieriş se folosesc laltă lucra cu numai ju răsi de ta S.M.T. des iost în zadar. Minerii de la
poate termina în cel cu randament scăzut. mătate din capacitate pre aceste deficienţe ? B R A D fianes, Almaş, cei de la Izvo
mult 10 zile. Oare aşa La ora 8 cele 2 bato deoarece echipele care Cind veţi lua măsuri rul Ampoiului ca şi prepara
să fie? ze aflate la cooperati- o deservesc încep lu- pentru ca toate bato-
lată ce ne dovedesc va agricolă de produc- crul după ora 9 şi sini zele să funcţioneze din Avînd forma unui imens amfitea torii veniţi la serbările cîm-
faplele. Susţinînd ide- tie din Ruşi nu erau Incomplete. Erau ne- plin? tru natural, poiana Oaş a fost dumi ncneşti şi au aplaudat cu în
ea de mai sus, interlo- puse în funcţiune. La nică locul oe in tiln ire al m inerilor sufleţire tovarăşii de muncă.
culorii noştri s-au bazat biigada din Ruşi de a- de la E.M. Barza, preparatorilor şi Încă nu se ridicase bine
pe faptul că dacă toate bia atunci se lucra la Cu viteza melcului celorlalţi m uncitori de la Tărăţel, rouă dimineţii şi la Izvorul
combinele şi batozeleînstalarea batozei pe Criscior, Brad etc. M in e rii din Ciu- Ampoiului au şi început să
ar funcţiona la întrea- arie. De asemenea, lip- ruleasa, Zdrapti şi Buceş au venit la vină oaspeţi la sărbătoarea
ga capacitate s-ar pu- seau şi cooperatorii In ultimele două zile Numai ieri, spre exem- Oaş cu maşinile, lot aşa cum merq minerilor. Răcoarea pădurii,
tea treiera zilnic pro- care trebuiau să o de tn cooperativele agri- piu, în afară de trac- Si fn cursul săptăminii la mină.
ducţia de pe mai mult servească. Iată deci cî- cole din raionul Haţeg toarele cu defecţiuni a- apa rece a Ampoiului şi be
de 400 ha. Practic însă leva din motivele pen- s-au efectuat arături de flate la unităţi, la ora Serbarea cîmpenească a început rea au fost la tel de prefera
eituaţia din scripte nu tru care aici si acum vară pe mai puţin de 10 se găseau în incinta încă de dimineaţă. Alăm urile fanla- te ca şi masa luată pe covo
se potriveşte cu cea de a mai rămas de treie- 300 ha. Făcînd un cal- S.M.T. 15 tractoare, rei clubului sindicatelor din Gurabar rul verde al ierbii. Voia bună
pe teren. Spre exem- rat recolta de pe a- cui se constată că zii- Tractoristul Tronaru za au dat „tonu l". Cei aproape a minerilor şi preparatorilor
plu, în ziua de 6 au- proape 90 ha. Si totuşi, nic tractoarele rămase Aurel si Alexandru in 10 000 de mineri împreună cu fami veniţi aici a fost sporită de
gust s-a treierai recol- inginerul Candían Brîn- disponibile pentru ară- priţa veniseră cu trec- liile lor, s-au întrecut in cintec, joc cîntecele şi jocurile celor ce
ta de pe 164 ha, iar fn zâ şi tovarăşul Aure! luri se folosesc cu mat toarele după fiare pen- Si voie bună. Intr-o nestăvilită bu & au întilnit să petreacă lao
7 august s-a înregistrai Negescu, preşedintele puţin de 80 la sut^ din tru pluguri. Pentru fBp- curie, plini de optimism si încre- laltă o zi plăcută.
o scădere la 140 ha. A- cooperativei, susţineau capacitatea de lucru, tul că tractoarele nu se
M in erll de la Vulcan, fşl petrec Ziua m inerului la Mortşoara. (Continuare In pag. a 3-a)