Page 3 - 1965-08

Nr. 3294 pag; 3
Dmmiil socialismului
BCTBI HggeWt BSM M

G E R M I S A R A Pentru salvarea

urşilor polari
Stn(innea balneo-climaterică Geoa- fix a t în zidul dc s p rijin , unul din cu o asemenea piesă rară. Un fr u ­
giu-Băi, situată ¡a 352 m a ltitu d i­ cele m ai edificatoare d o cu m e n te; mos alta r sculptat in piatră, com­
ne este cunoscută încă de pc o cărămidă folosită de romani, ca­ pletat dc un grup statuar, a fost
tim p u l da cilo r şi rom a nilor pen­ re poartă parafa Legiunii a 13-a dedicat de guvernatorul Daciei, In prezent este în curs o cam­
tru apele sale termale. Gemiua Sub această cărămidă, Publins Furius Saturnus, celor panie inlernalională pentru salva­
De-a lu ngul a 2000 de ani. locui­ două conducte dc piatră cioplită două d iv in ită ţi ale m cdicinei antice. rea ursului polar, a cărui rasă este
to rii acestor aşezări au cunoscut demonstrează că apa „m ira cu lo a ­ Tot mai m ulte m ă rtu rii şi docu­ ameninţată să dispară. Un biolog
fră m in lă ri mari, 33 de in scripţii in ­ să“ era canalizată cu m ultă iscu­ mente îşi revendică dreptul de a sovietic, (’# Upspenski, prezintă
crustate in m ateriale de consiruc- sinţă şi folos. fi cunoscute de masele largi de oa­ această problemă în „Nodelen", R S P IU G O S L A V IA . - In foto: O vedere parţială a no ului p o d de peste rîid Negru (Crna Reka)
ţii. ţiglă şi cărăm idă arsă, strinsc Unele in scrip ţii descoperite chiar m eni ai m uncii. Să facem o scurtă suplimentul săplăminal al ziarului
cu rlvnă, migală şi pasiune dc a r­ vizită la citc ra din ele. «Izvesl'wT. De cinci secole, explică cu o lungim e ap ro xim a tivă de 402 m etri, peste care trece noua şosea „ A d iia tic H ig h w a y \ dc 291 k ilo m e ­
heologi, istorici sau sim p li ţăran i In d ru m spre salul Cigniău. nu el, marinarii şi exploratorii ucid t r i dc la Sibenik la D u b ro u n ik, de-a lu n g u l coastei A d n a lic ii.
din îm p re ju rim i, jac dovada de departe de staţiune, vom In tiln i urşi polari, nu atit pentru a se a-
necontestat că Germisara (aşa se File din istoria ruinele vgzlitel „C etăţi a u ria ş ilo r", păra, cil din plăcerea de a vînn.
numea localitatea pe tim p u l slă- Pietre Cioplite, bucăţi de ţiglă şi N-au mai rămas decit 5 000 pină
p in irii romane) a cunoscut o pe­ staţiunii cărămidă, cioburi de vase din lut ia 10.000 de urşi albi. Totuşi, da­ fost obiectul furiei reactiunii. Un
rioadă de în flo rire şi dezi'ollare in ars. vorbesc de la sine despre im ­ torită eforturilor comune a U n iu­ grup de boieri s-au dedal la un neo­
acele tim p u ri străvechi. Cele cite- Geoagiu-hăi punătoarea aşezare a ro m a n ilo r nii Sovietice, Canadei, Danemar­ bişnuit act do vandalism, sfărîmînd
va zeci dc in scripţii cc poartă Cu puţin efort, ne vom deplasa in cei. Norvegiei şi S U .A . «cest m i­ bucală cu bucată întreaga statuie.
ştam pila Le giunii a 13-a Gemiua, partea de est a staţiunii. Cu inim a nu na i animal a început din nou Valoarea deosebită a primei statui
numeroasele ruine din îm p re ju rim i, plină de emoţie vom străbate cei trei să fie vă/.ut în le giu ni unde dis­ bncurcslcnc cu temă socială o ates­
sint urm e concludente cc perm it să pe locul actualelor bazine, aduc sute de m e tri din „D ru m u l rom a­ păruse de mult. tă nu numai această in d îrjirc a boie-
se afirm e cu toată certitudinea că m u lţu m iri nim fe lo r M u lte din in ­ n ilo r" pavat cu dale de piatră cio­ Savantul sovietic alirmă că ur­ rim ii îm potriva ei, ci şi faptul câ
rom anii au cunoscut efectul tera­ scripţiile găsite, ce desigur au in ­ plită La num ai cUeva sute de me­ sul polar iui este un animal feroce. Culreierînd pădurile, el a reuşit să numeroşi artişti s-au inspirat din
peutic al băilor şi l-an exploatat solit un dar, sint închinate lu i H e r­ tri. ochii se desfată cu priveliştea Chiar rănit, cl atacă rareori. S-a Turnul înclinat cunoasc.t multe (Unire obiceiurile subiectul tratat de ca. Cezar Boliac
In folosul lor. cules. incinlătoare a unei cascade. inlim plal uneori ca el să omoare animalelor şi păsărilor, ajunqind fi dedică o poezie, iar Aman pic­
Cu p rile ju l săp ăturilor efectuate Cele mai reprezentative urme R in d u rilc de fa(ă nu sint declt cite un vinător, de cele mai multe din Mediaş să le imite perfect chiar strigătele. tează o acuarelă înfălişînd elilicr«v
la construirea celor două bazine legate de istoria băilor de la Ger- o in vita ţie la drumeţie. în istorie. ori pentru că acesta o luase la fu­ V in ătoru l s-a gindit să de*i o folo­ ren robilor chiar în fala statuii.
din in rin la actualei staţiuni, au mixara, sint altarele si statuetele V iz ilin d la fata locului numeroa­ gă după ce trăsese în urs fără să-l sinţă practică cunoştinţelor sale.
fost găsite o seamă de probe cc ..el vota“ , din făgăduinţă, ridicate sele vestigii ale trecutului, călăto­ ucidă. Or, un om tare fuge tre­ La Mediaş există un turn înclinai U Hlizind un mîc fluier din os, el
atestă taptul că rom anii an con­ zeilor protectori ai sănătăţii. Es- rul ta o tea p rile ju l să cunoască zeşte în urs un instinct asemănă­ a cărui tehnica dc construcţie se a- imită vaelul iepurilor sau al că­ Un acoperiş
struit aici aşezări balneare In par­ culap şi Hggia. M uzeul din Oră;s- m ult m ai m ulte lu c ru ri noi. tor instinctului care ¡I împinge să seamănă cu aceea a celebrului Im n prioarelor. cînd sini atacate de
tea de vest a bazinului m ic stă tie se mîndreşte pe bună dreptate S. T H U Ţ Â vîne/.e foci. Femelele care au pui din Pisa. Clădit in anul 1450, cl este vulpi, pisici sălbatice sau lupi. A s t­
nu sint nici ele mai agresive însă mai linăr cu 200 de ani decit fel, ingeniosul vinător reuşeşte să suspendat in aer
In numeroase cazuri ursii polari semenul său din Peninsula Italică.
însoţesc vasele polare sovietice. Turnul de In Mediaş, denumit al atragă fiarele lacome dc a participa Proiectul de dezvoltare «i clinicii
«Unii dintre ei. povesteşte dr. trompeţilor, era încadrat în siste­ la un ospăţ Evident, vînălorulm chirurgicale din Tg. Mureş preve­
Uspenski, sc comporta cu nişte mul de apărare al celălii oraşului. nu - i mai rămîne decit $â ochească, dea demolarea acoperişului clădirii
Cum se orientează cerşetori de profesie. Iniţial a avut trei nivele, apoi in losif Pielea reuşeşte să împuşte n- în vederea supraetajării. Un colec­
1550 i s-ou niai adăugat trei In 1880
de animale
răpitoare,
nual zeci
Actuala campanie de salvare o in turn a lost aşezat un ceas al ceea ce dovedesle ca fluierul său tiv dc specialişti din cadrul Trus­
peştii şi moiuştele ursului alb a pornit în urma ape­ c«5rui mecanism este prevăzul cu 4 tului regional de conslruclil din Tg.
>. -• - -~ ~ t •- ♦ - - 1 - —»• ♦ " lului din 1954 al U niunii interna­ mi-i o povesle vînăloreasca... Mureş a propus însă aplicarea unei
ţionale pentru protecţia naturii. De greulăli de cile 100 (le kg fiecare. soluţii tehnice concepute de ei, prin
Acum ciliva ani s-a con;:a:al că atunci, mai multe lari au luat mă­ In afara orelor, ceasul — caro sc («ire întregul acoperiş, care arc o
peştii călătoresc bnzîndu-sc pe suri mai mult sau mai putui ener­ întoarce săplăminal — indică şi fa­ Cea mai veche greului? de circa 500 de tone şi o
puncte de reper astronomice. Trei gice. Regulamentul de vinătoare zele Lunii. Spre a ajunge la el. pre­ supralald de 2.000 de mp. este lite­
zoologi de la Universitatea ameri­ în Alaska permite ca fiecare vină- cum şi la globul din v irfu l turnului, ralmente ridicat şi suspendat, fără
ca nd de stat din Mary!and au a« tor să vineze un singur urs în se­ în care se păstrează documentele statuie bucureşteanâ ;i fi deteriorat. pe rm îţînd «stfcH
ratat că cel puiin dou.i specii (!e zonul mai-octombrie. liste absolut ciudatului monument medieşan. tre- (miliare,i zidurilor noului claj. In­
peşti din mările tropicale se orien­ interzisă vinarra ursoaicelor care ( linie să urci o scară cu 320 de trepte. Prima statuie care a împodobit genioasa solulie, cure a şi (ost a-
tează in J rugul oceanelor tinîn d «iu pui. Din nefericire, acest regu­ Turnul de la Mediaş este consi­ Bucureştii a fost cre*ită in prcajm.i l>l leală, se aseamănă cu sistemul dc
seamă de poziţia Soarelui. In o suprafaţă lim itată la 2.000 Icm-. I derai printre cele 10 construcţii în­ revoluţiei de la IH4H de către un ridicare folosit în glisarea eofraje-
lament nu este in vigoare decit pe
timpul nopţii peştii respectivi stau clinate ale lumii. sculptor rămas necunoscut. Ca glo­ lor la blocurile dc locuinţe. Utiliza-
ascunşi în grotele şi crăpăturile In Uniunea Sovietică, era inter­ rifica poporul şi aspiraţiile sale ce­
de pe coastă. In timpul zilei, se zis încă din I95ît să se ir.n'tă d.; pe le mai imilte. Statuia sc alia pc lo­ rea ei scurtează cu circa două luni
îndepărtează In peste 2 km (Io vase asupra urşilor. In 1950, vînă- La vinătoare cu... cul actualului Palat al Republicii. timpul de execuţie a lucrării, timp
coastă. întotdeauna aceeaşi peşti toauea de urşi albi a fost complet Imaginea integrală a acestei vechi care era necesar pentru demonta­
tul si montului acoperişului. Toto-
revin în aceleaşi grote Ci posedă interzisă. Jn 1900, a fost creată fluierul opere sculpturale nu s-a paslral, d«uâ. sc reduc cu circa un sfert chel­
aşadar un mijloc loarle sigur de chiar o „rezervaţie" in insula dar ea era o compoziţie alegoncă. tuielile prevăzute,
orientare. Vrangbel, unde puii de urşi sa bu­ losif l'u ‘le«i din llrcsloit'iţ. reciii- Viata statuii a (ost loarle scurtă.
Savanţii americani au transpor­ cură <lc o îngrijire deosebită. nea Ibinal, este un vinător original. Ridicată in timpul revoluţiei, ea a (Agerpres)
tat peştii intr-o regiune pe care a-
ceştia nu o cunoşteau, apoi Ic-au
redat libertatea. Peşin au revenit
la locul lor obişnuit de fiecare da­
11
tă cînd cerul era senin. Dar ei n w r M V f 1 M
s-au învirlU pe loc, cu lotul pier­ i u y a
duţi. de îndată ce cerul s-a aco­ tj p* ¡i 1
perit cu nori. In timpul crepuscu­ , >1 L ^ i * 1 \ r Vr
lului s-a observat acelaşi lucru. A- J J 1 V. I ■iJ1 ^2LH
ceasta dovedeşte că peştii au ne­ m d J j
voie de Soare pentru a*si regăsi
locul lor obişnuit. Ci descoperă
drum ul in funcţie de poziţia Soa­
relui.
■I
Biscuiţi din petrol ■ *ăti Metodă inedită de
scoatere la suprafaţă
S-ar putea ca petrolul să devi­ C«i!odr«i de fizică experimentală limp insă Individul trebuie să fa­
nă o sursă ... alim entară care să a Universităţii „M ărie Cnrie-Sklo- că exerciţii zilnice (corn 20 de mi-
Ora facerii ajute în lupta Îm potriva foametei. dow^ka" din Lublin iR.P.Polonă) nulc) cu aparatul «imintit, să vor­ a navelor scufundate
Deosebit de prom iţătoare in acest foloseşte de mai mulţi ani o me­ bească liber cile 10-15 inimile pe
sens par să fie rezultatele ob ţi­ După (um relatează ziarul In­
O mare lirmă de mobile din todă de coreei are a detectelor de zi şi, mai ales, să participe la dis­ dian .Patriot", în portul Kuw eit s-a
Anglia. ,.J. Boardmans and Asso­ nute de cercetătorii francezi. T ro ­ vorbire la unele persoane, cu aju- cuţiile care au loc în prezenta lui. scufundat un cargobot danez, a-
tin d hidro carbu rile pentru a eli­
ciated Companies", u interzis fun c­ loruI ecoului artilicial. Acest ecou In toată aceasta perioadă de „Ira- vind la bord 5.000 dc oi. Vasul ză­
mina parafina, s-a obţinut un p ra f este produs de către un aparat al
ţionarilor săi să se servească de lament“ , un rol important îl are rea la o ddincime de 15 metri.
alb fără miros deosebit care. a-
telefon timp de 90 de minute pc cărui principiu dc luncliunarc se factorul psihoterapeulic care constă Cum se afla la numai 450 metri dc
zi, între orele 10,30 şi 11,15 şi In­ mestecat cu făină, perm ite fa b ri­ bazează pe înregisl rarea magne­ in lichidarea progresivă a temerii instalaţia pentru purificarea apei
carea unor biscuiţi delicloşi Se de a vorbi. După cuni au arătat
tre 14.15 şi 15. Directorul general, tică a sunetelor şi reproducere«! dc mare şi transformarea ei în a
apreciază că prin rafinarea petro­ lor după o fracţiune de secundă. specialiştii, orice defect de vorbire
însuşi respectă această interdicţie pâ potabilă, trebuia scos rapid.
care este impusă celor 00 de su­ lu lu i s-ar putea obţine anual a- Sunetele articulate la microfon complet vindecat poale să reapară Citevd companii care se ocupat
p ro x im a liv 20 milioane tone dc sînl recepţionate la cască, cu o totuşi la un moment dat. Dc aceea, cu scoaterea la suprafaţă a naveloi
cursale. Responsabilii întreprin­
derii sint incinlati de primele re­ proteine. înlîrzierc de o,2 secunde, de per­ este bine ca tratamentul s«i conti­ scufundate şi-au oferii serviciile.
zultate. Desigur, valoarea biologică a soanele cu defecte de vorbire. nue încă eîteva luni, după cele pa­ In Kuw eit a lost adusă cu avioa
proteinelor sintetice nu o echiva­ Condiţia fundamentală a in flu­ tru luni reglementare. nelc o înstala(ic pentru producţia
La riadul ci. o întreprindere ba­ Aslă/.i, acest procedeu este foar­
vareză a instaurat recent „ora tă- lează pe aceea a proteinelor de entei ecoului asupra pronunţiei te răspîndit în Polonia. La centra­ de masă plastică spongioasă d<
cerii" in serviciile sale administra­ origine anim ală sau vegetală şt este sincronizare«! conştientă a si­ la telefonică din Lublin s-a instalat lip sliropor, impermeabilă şi cu
mult mai uşoară decit apa. BăşL
tive, cu scopul de a permite tu­ produsele astfel obţinute nu sini labelor pronunţate de către per­ un aparat pentru corectarea defec­
turor colaboratorilor săi, de la cel suficiente pentru a asigura o n u ­ soana respectivă cu silabele tran­ telor de vorbire cu ajutorul căruia culele spumei de stiropor au fosl
pompate în corpul vasului. Deve­
mai important la cel mai modest, triţie norm ală Dur. adăugindu-se, smise dc ecou. Acest procedeu s-a se transmit zilnic abonaţilor tele­ nind mal uşor ca apa, cl s-a r id i­
S P A N IA . — In po rtu l Vigo din nord-veslul Spaniei a fost lansală să se consacre cel pulin o oră pe de exemplu, o zecime de proteine dovedit a fi cel mai bun m ijloc de fonici interesaţi lecţii de pronun­ cat la suprafaţă. După calculele
zi — în întregime lucrului. Aceas­ sintetice la rele de origină vege­ înlăturare a defectelor de vorbire. ţare de cile 20 de minute. Cu
de c.nrind nava „ O latrano“ cu care căpitanul Etayo inlcnlioncază să re­ specialiştilor, trebuia să se pom­
tă măsură urmăreşte, in primul tală. s-ar obţine un alim ent ex­ Experienţele au arătat că orice de­ timpul, sistemul va fi lărgit inst.v
constituie călătoria lui M agellan riml, reducerea convorbirilor tele­ celent sub fo rm ă de făină perfect fect de acest gen poate fi înlătu­ lindu-se asemenea aparate-ecou şi peze jn vas 150 tone dc sliropoi
spongios. Au fost insă de ajuns
fonice. panificabilă. rat în maximum patru luni, în care la alte centrale telefonice urbane. numai 70 de tone.
In foto: Aspecl de la lansarea navei „O latrano".
UNESCO a adăuqat pe lista sa me (după numărul locuitorilor care crat la această operă a sa lim p do fiecare dală cînd absoarbe o înghi­
dc publicaţii un nou titlu „Schim ­ le vorbesc! sini chineza, engleza, 4 ani. ţitură dc băulură alcoolizată. Pină MUZEE NEOBIŞNUIT
buri internaţionale — repertoriu al rusa, hindu şi limba apropiată dc acum au fost vindecaţi 57 de pa­
★
UNESCO". Această lucrare sub aceasta urdu. japoneza, indonezia­ cienţi.
formă de repertoriu sc adresează na. bcnqale/.d. spaniola, portugheza, Paratrăsnetul in formă dc calarg /l^a s-a creat m uzeul im pozite­
cu v iriu l aurit era cunoscut in E- ★ ...AL IMPOZITELOR lo cu ito rii lu i „O raşul pietrelor
tuturor color (are studiază sau a- franceza, qermana şi italiana. lor, unde este prezentată întreaga
gipl încă cu 1.300 dc ani i.c.n. Fluorul folosit cu scopul de a scumpe şi al podoabelor“ h i m u -
plică programe de schimburi intre ★ istorie a im pozitelor pe o perioa­ <etil acesta este prezentată întrea­
diieriie ţări şi furnizează intorma- Lexicul lim bilor rusă. germană şi ★ preveni cariile dentare, poate con­ Istoria creării m uzeului im pozite­ dă de 5.000 de ani. A ici se pot ve­ ga istorie a extragerii şi p re lu cră rii
ţii asupra relaţiilor şi schimburilor engleză cuprinde aproape un mi­ La Muzeul Britanic se păstrează tribui şi la combaterea anumitor boli lo r este neobişnuită. In anul 1958, dea regulamente săpate in piatră pietrelor preţioase şi semipneţioa-
internaţionale in domeniul educa­ lion de cuvinte fiecare. proteze de picioare datind din se­ ale oaselor. Doctorii A ro n Posncr un perceptor a prezentat şefului d i­ teferitoare la impozitele in Egiptul sc in u ltim ii 2.000 dc ani. P rin tre
ţiei, ştiinţei, culturii şi informaţiei. colul al Ill-iea î.c.n. Protezele sini şi Edward Eanes (New York) au recţiei financiare a oraşului Frei- antic; numeroase exponate dc pe
dr prezentat „Societăţii naţionale de densladt o foaie fiscală din anul exponate se num ără un evantai îm ­
Potrivit datelor din lucrarea amin­ confecţionate din foi subţiri dc vre m e * im p e riu lu i rom an; ta­ podobit cu rubine, amelislc. sma­
tită, această activitate înglobează Primele dicţionare — denumite cercetări chimice" rezultatul cerce­ 1764. „Pc atunci era cu m u lt mai blou ri de maeştri olandezi şi ita ­
glosare — au fost alcătuite dc gre­ bronz, întărite cu ti|c dc lemn. tărilor lor, cu scopul de a demon­ uşor“ — a spus el. Trebuia doar ralde, m alahit şl jasp. o masă de
peste 5.000 de instituţii guvernamen­ cii din antichitate in secolul al lieni, in fă ţişin d stringerea b ir u r i­ scris din m alahit dc U ra l. un uriaş
tale şi ncquvernamcnlale. ★ stra cum iluorul. băut cu apa po­ să răspunzi la patru întrebări, nu lor, portrete de oameni care au
V-lea î.c.n. Batistele de formă palrată au a- tabilă, consolidează structura oase­ la o sută, ca acum. Şi pe atunci se avut legături cu stringerea im p o ­ cristal din topaz fu m uriţi, o agată
'k plătea doar a 10-a parte din ve­ in fo rm ă dc cruce din B razilia şa.
★ părul la sfirşitul secolului al X V III- lor, mărind rezistenţa lor. zitelor, p rin tre care şi G oclhc; c h i­
Inginerul sovietic Boris Blinov a In tinereţea sa. scriitorul francez lea la curtea lui Ludovic ai XVI-lea. nit. nu cum plătim acum". tanţe de plată a im pozitelor; o bo­
inventat un aparat de buzunar care, Emile Zola a fost vînzător intr-o Piuă alunei batistele aveau cele mai ★ Vechiul document l-a interesat gată colecţie de caricaturi despre ...AL UMBRELELOR
introdus in apă curgătoare, produ­ Din 1930 şi pină astăzi numărul pe şeful direcţiei financiare El a perceptori.
ce imediat energia electrică nece­ tinerilor care sc căsătoresc la virs- pus să se caute in arhive toate do­ U m brela a apărut pentru prim a
tâ dc 16 ani a crescut cu 33 la sută
sară pentru «ilimcntarea unuia sau cumentele referitoare la stringerea ...AL PODOABELOR data cu 2 000 dc ani i.e.n Pc a-
a două becuri, sau a unui aparat & fl • 9 la bărbaţi şi respectiv 45 la sută im pozitelor S-au găsit numeroase tunci, ea servea tiu atit ca să apere
dc radio dc dimensiuni m ijlocii. la femei. In aceeaşi perioadă nu­ h ir lii în podurile şi pivniţele clă­ de soare, cit ca semn d istin ctiv al
mărul căsătoriţilor in virstă dc 19
Orăşelul ldar-O borslein
tinde
i r n u m e u G O O ani a crescul cu 128 la sulă. 75 la d irilo r direcţiei. Au sosit vechi foi s-au descoperit podoabe încă dc pe unei situa ţii înalte sau o rig in i no­
fiscale şi din alte oraşe şi chiar de
La gara Waterloo, din Londra au sută din franţuzoaice şi 54 la sulă peste hotare. vremea ro m a n ilo r este denum it dc bile.
fost instalaţi roboţi care răspund din francezi sc căsătoresc incinte hi ceţoasa şi m ohorita Anglie,
ld diferite întrebări puse dc călă­ de 25 ani. U.R.S.S. — O ex­ um brela a devenit apărătoare de
tori in legătură cu mersul trenuri­ A utom obilul a devenii un factor pediţie dc geologi ploaie Aceasta s-a in tim p la t în n-
lor, Robotul a lost astfel construit librărie. El sc ocupa in spe­ diferite forme, rotunde, ovale, tri­ matrimonial importan!; 25 la sulă din Leningrad lu- nul 1710. Ceva m ai tirzlu, englezii
incit să poată răspunde cam ta 121 cial cu ambalarea cărţilor. După unghiulare etc. Batistele erau lo- din cererile in căsătorie sint formu­ crînd la po«i!c)e au denum it um brela dc ploaie „Ro-
cum povesteşte un prieten al său lositc incă în antichitate in Egipt, binson“ .
de întrebări. La numai şapte secun­ late in automobile. lanţului muñios
de după ce pasagerul a pus intre- din acea vreme, nimeni nu ştia să ★ Saian (Siberia), «iu In oraşul S lu ltg a rl a fosl orga­
„ barea, el primeşte răspunsul impri- împacheteze atit de bine o (arte O femeie a trăit aproape 7 ani ★ descoperii pe po- nizat un muzeu la care sint expuse
| mal pc un carton. şi să Icqc pachetul atit de frumos avind înfipt in craniu un fragment In Anqlia s-au pus în vinzarc sute de um brele dife rite Astfel, o
ca Zola. dc lamă dc (u lii. Ea fusese ataca­ cămăşi bărbăteşti cu manşele de­ virnişul munlelul um brelă de cardinal din mătase
★ taşabile. Acestea sint fixate ca niş­ îndreptat spre rîul i erde-măslinie; o um brelă pliantă
i r tă. de către un hoţ cu un cuţit (arc
Conform dalelor (urnizatc de sa- te capse de materialul m inerii hai­ Ie, urme slranîi cate poate fi îndoită de două ori
Călugărul benedictin Gabriel Ce- se rupsese. Fragmentul dc lamă,
I lelilul american Ranger VII, s-a sta- lung de 5 cm., ajunsese pină la cen­ nei. După cc scoţi haina rămii in- «ile unul vechi lo­ şi încape in tr-o ceaşcă; o um brelă
I bilil că unul din principalele era* llani a reuşii să scrie pc o foaie dc tri nervoşi fără insă a-i leza. O Ir-o cămaşe cu mineci scurte. cuitor al planele! a mfreselor din Evul Mediu, con­
I tcrc ale Lunii şi anume Tycho s-a b irlic avînd dimensiunile 80 60 cm. intervenţie chirurgicală a permis ca noastre, a unei fo­ fecţionată toată din dantelă şi şi-
I format în urma căderii unei come­ toate cele 14.000 de versuri alo „D i­ ★ sile necunoscute fon; um brele în mtnerele cărora
vinei Comedii" a lui Danie. Fie­ lama să fie extrasa din craniul v ic ­ La Londra unele taxiuri sint pre­
le pc suprafaţa sa. In folo: Aşa îşi erau fixa te tabuchere muzicale şi
care vers putea ii citit cu uşurinţă timei. văzute in interior cu aparate dc imaginează paleon­
i r chiar cu ochiul liber. Privind foaia bărbierit electrice. pipe. Există um brele „de ploaie"
In prezent, se folosesc pe între­ ★ tologul A. V olog­ şi „de soare" cu m in e ru l din por­
de b irlic de la o anumită distantă, Un nou tratament penlru vinde­ dr din — karagassii,
gul glob pămtnlesc aproximativ ţelan. argint , sau fildeş. A lă tu ri dc
apărea pe ea harta Italiei. Acest lu­ carea alcoolicilor aplicat de dr John In Franţa au lost lansaţi primii care au lost rea­
3.000 de limbi. acestea pare extrem de simplu şl
cru a fost realizat prin îmbinarea Hsu la Spitalul dc stat din Ponliac. butoni „com estibili" confecţionaţi lizau în desen pe modest cercul de stambă cadrilată
i r artistică a literelor şi colorarea lor M ichigan (S.U.A.): o descărcare de din boabe dc cafea, boabe de orez baza urmelor lă­ fix a t la capătul unui m in er şi care
Cele mai răspîndile limbi din lu­ intr-un anumit fel. Călugărul a lu ­ 18 volţi prin capul pacientului de ş.a. sate pe rocile de reprezenta umbrela ţăranului.
gresie.