Page 31 - 1965-08

^og. 3
Nr. 3301 Drumul socialismalnt
-

SARCINA DE PARTID Sărbătorirea C onstruim

Zilei minerului
obieeêêoeie

(U rm are dfn pag. î)
In sectorul III al punerea colectivului cu orice preţ piedici­ dgI către toii comu­ real ajutor. Aplicînd P.CR. — trebuie s5
Ne amestecăm prin mulţimea oa­ rimein&tulmi
E.M. Corlei, existau condus de comunis­ le ivite pentru a duce niştii. către întregul în practică experien­ se distingă prin ener- dere In viito ru l lor luminos, m inerii
la începutul acestui tul Lunqu, apa a fost la îndeplinire o sar­ colectiv. Realizarea ţa fruntaşilor, depu- qia. pasiunea şi de­ au toastat pentru succesele obţinute.
an mari neajunsuri evacuată prin con­ cină de partid. N u ­ planului de produc­ nînd mai mult inte­ votamentul cu care
qenerate de in filtra ­ ducte, ceea ce a re­ meroşi comunişti, ţie, recuperarea ra- res, mai mult suflet luptă pentru intăplu- menilor. Peste tot se ciocnesc paha­
ţiile de apă care Sn- dus aproape in inlre- răspunzînd la apelul m inerii în urmă, a în munca de zi cu zi, Irea politicii partidu­ re, se aud felicitări şi angajamente
qreunau activitatea qime infiltraţiile. Sa­ orqanizatiei de partid, constituit pentru co­ aiutnti permanent de lui, să manifeste un solemne de viilor, ln tîln im chipuri In Raportul Comitetului Central cesarc execuţiei. In o mal bună 'Co­
m inerilor din secto­ tisfacţia îndeplinirii au renunţat Ia con­ munişti sarcina lor către comunişti. ei înalt spirit dc răspun­ cunoscute. M aistrul miner Scbastîan prezentat de tovarăşul Nicolao ordonare de ansamblu a lucrărilor.
rul respectiv cit si cu suc„:c: a sarcinii ducerea unor brigăzi numărul unu. Ei au au demonstrat u lte ri­ dere în îndeplinirea Groza, împreună cu ortacii de aba­ Geauşescu la cel cle-al IX-len Con­ Ce avantaje derivă din acest sistem
din celelalte sectoare. încred:.r.ta:c fost ori cchjpe fruntaşe pus interesele iiiUe- or că pot munci mai sarcinilor şi o qrijă taj se mîndresc cu succesele obţinute gres al P.C.R. se spune: „Sporirea po­ dc muncă? In prim ul .rînd, îorteJe de
Situaţia respectivă a- Inlrcqită de faptul că pentru a prelua fo r­ prinderii mai presus bine, s-au convins că deosebită penlru apă­ în cinstea Zilei minerului Cele 17 pro­ tenţialului economic al tării, dezvol­ muncă sînt mai bine folosiLe. utila­
ducea prejudicii pla­ m inerii din exploata­ maţii de lucru ce de interesele lor pro­ ajutorul prim it a fost rarea şi întărirea pro­ cente depăşire dc plan reprezintă o tarea susţinută a producţiei materia­ jele se folosesc la înlrcnqa lor ca­
nului de producţie» rea noastră îi apre­ nu-şi realizau planul prii. La locurile de binevenit. Măsurile prietăţii obşteşti, să autentică şi valoroasă carte oe v i­ le asigură în perioada planului cinci­ pacitate. există posibilitatea acordă­
din cauza eforturilor ciază şi îi stimează de producţie si care, muncă, în drum spre politice au fost înso­ fie model de corecti­ zită. nal un volum de investiţii din fon­ rii unei asistente tehnice bune, iar
suplimentare, multe tot mai mult pe acel printr-o bună orqani- casă, în fata grafice­ ţite dc măsuri tehni- tudine, principialita­ — Împreună cu ortacii mei — ne durile statului de 250-260 miliarde lei, ritm ul de execuţie este cel necesar.
echipe nu-şi puteau care, prin activitatea zare a muncii, prin lor întrecerii socialis­ co-orqanizatoricc con­ te şi conduită morală spune tînaxul miner Constantin Rusu, ceea ce este eqal cu valoarea investi­ In continuare, muncind dură acoastă
realiza sarcinile z il­ lor, le-au făcut munca Introducerea unei te, in orice ocazie, cretizate în o mai in activitatea sa pro­ am oblinut Sn schimburile organizate ţiilor din ultim ii zece ani. Realizarea metodă, trebuie să mai aducem une­
nice. mai uşoară, i-au a ju ­ diisciplLne ferme, au ei au discutat pe larg bună aprovizionare fesională şi obşteas­ în cinstea sărbătorii noastre, o pro­ acestui volum de investiţii este ne­ le îmbunătăţiri pc linia organizării
Comitetul de partid tat ca la rindu-le să-si reuşit să influenţeze cu oamenii, i-au mo­ cu materiale, extin ­ că", Aceste cuvinte, ducţie marc. Sarcinile dc plan au cesară pentru a asigura creşterea in punctelor de lucru, a sistemului de
din cadrul exploată­ poată ireadiza cu re­ activitatea acestora, bilizat la o activitate derea puşcării selec­ sintetizează într-un fost îndeplinite in proporţie de 200 ritm susţinut a întregii economii na­ aprovizionare cu materiale şi chiar
rii a făcut apel la co­ gularitate sarcinile să le facă să-şi Tcali- de producţie mai or­ tive. asigurarea unei mod cum nu «ic poale la sută. ţionale. Intre anii 196G-I970 urmea­ a folosirii ulilajelor. Comitetul de
munişti. Sarcina re­ re le e le din planul de zeze planul lună de ganizată, mai efici­ asistente tehnice mai mai clar profilul mo­ ză sa intre în funcţiune 750 obiective partid va îndruma conducerea între­
zolvării acestei d ifi­ producţie al întreprin­ lună. entă. calificate etc. ral al comuniştilor — In m ijlocul unui grup de tineri en­ industriale, să se cieetuczo numeroa­ prinderii. a şantierelor şi serviciilor
cile probleme a fost derii. Repartizaţi în locu­ La indicaţia comi­ Inccpînd cu luna acei oameni care se tuziaşti. facem cunoştinţă cu Aron se lucrări în aqncullură, transport, dc resort să îmbunătăţească plan ifi­
Încredinţată unui co­ Descriind acest c- rile cheie ale produc­ tetului de partid n Iunie nici o brigadă străduiesc să fio la Iga, secretarul Comitetului U.T.C. de comerţ şi in sectorul social-cullurat". carea si urmărirea operativă a muncii.
lectiv alcătuit din ■xemplu mă qîndesc fost organizat un sau echipă producti­ înălţimea înaltului ti­ la întreprinderea minieră Barza. A- Citind aceste rînduri, nc-am dat Vom acorda acestei probleme o mai
ţiei, comuniştii s-au
comuniştii Livlu Lun- cît de realiste sînt schimb de experienţă vă de la E.M. CerteJ tlu pe care-l poartă. dresfnn interlocutorului o întrebare, scama şi mai mult dc importanţa mun­ marc importantă pentru că p rin de­
dovedit a fi buni or­
qu (inqiner), Emanoil cuvintele tovarăşului ganizatori ai muncii, cu participarea maiş­ n-a mai rămas sub La E.M. Certei c- — Do Ziua m inerului ce gînduri de cii noastre, de sarcinile ce ne revin plina ci rezolvare se exclu'le aglo­
M on lo iu (tehnician), Gheorqhe Apostol ca­ oameni preocupaţi do trilor, fruntaşilor şi plan. xistă o puternică for­ v iilo r vă propuneţi ? în viitor. Colectivul nostru do m un­ merarea utilajelor pe anumite spatii
Sabin Lehaci (mais­ re, în Raportul cu găsirea celor mai e- evidenţiaţilor în în ­ Cei care în urmă ţă de partid. M ai bine — Pentru mine, ca pentru toii ti­ că va trebui ca in viito ru l plan cin­ dc lucru, forţele dc producţie se fo ­
tru), Dumitru Luca privire la proiectul iicien tc metode de trecerea socialistă, cu citeva luni erou de 41 la sută din nu­ nerii din organizaţia noastră. Ziua cinal să construiască şi să dea în e x ­ losesc mai raţional, aprovizionarea
(artificier), secretarul Statutului Partidu­ antrenare a m inerilor precum şi a şefilor ei înşişi nemulţumiţi mărul salariaţilor ex­ m inerului constituie un prilej în ploatare cîteva obiective industriale cu materiale se va face mai bine. Se
orqanizatiei de bază lui Comunist Ro­ pentru folosirea cu dc echipe şi brigăzi de activitatea pe care ploatării sînt membri plus de a ne măsura rezultatele mun­ de mare importanţă pentru siderur- va urmări folosirea la întreaga capa­
din sectorul 111) etc. mân aprecia că maximum de randa­ ce nu-şi realizau pla­ o desfăşurau, s-au ai partidului. Faptul cii, a ne organiza mai bine lucrul în qie, dintre care amintesc: furnalul citate a utilajelor qrcle şi extinde­
N-a fost deloc uşor „A utoritatea comu­ ment a timpului de nul. $i-au spus cu- convins că pot să că în primul semes­ viitor. Ne bucurăm de qrija şi aten­ nr. 8 de 1000 m.c., fabrica de dolo­ rea pe scară mai largă a micii m e­
să se depisteze din nistului în fata celor­ lucru, a metodelor a- vln tu l comuniştii Te­ facă mai mult, şi-au tru al anului, datori­ ţia permanentă a partidului şi guver­ mita metalurgică, modernizarea şi re­ canizări.
citeva zeci de vari­ lalţi oameni ai m un­ vansatc, a utilajelor odor Danciu, A ure l recăpătat încrederea tă activităţii rodnice nului. Toii oamenii muncii ne încon­ profilarea lam inorului do 800 mm. în încă de pc acum comitelui do
ante, cauza adevăra­ cit trebuie să se bi- Stânculescu, A rq h ir în foitele proprii. desfăşurate de Între­ joară cu dragoste şi simpatie. Sarci­ vederea trecerii lui la prelucrarea de partid a recomandat conducerii între­
din dolare.
tă care conducea la zuie nu numai pe Catană şi alţii. Ei au Paralel cu această în ­ gul colectiv sub în­ na noastră 06tc să muncim cu şi mai oteluri aliate, în Hunodoara, iar la prinderii 6ă se preocupe pentru a
înfilUarea apei in marele prestigiu al Colectivul exploa­ împărtăşit din meto­ semnată realizare, co­ drumarea com unişti­ multă însufleţire, clan tineresc. Să Cimpia Turziţ terminarea în 1966 a lărqi colaborarea in lre secţiile auto
abatajele minei. Dor partidului, ci şi pe tării noastre îşi a- dele lor privind orga­ m uniştii au demons­ lor, toti indicatorii răsplătim această încredere. trăqătoriei de oţel tare. Sarcini im ­ şi do exploatare a utilajelor. Trebuie
înaltul simt de răs­ activitatea personală minteşte de o perioa­ nizarea muncii, apro­ trat că sînt in stare planului dc producţie Trecut de mult de prima vîrslă, portante ne aşteaptă şi în domeniul să spun că în u ltim u l timp datorită
pundere cu care co­ de fiecare zi in uzi­ dă grea în activitatea vizionarea cu scule să Învingă piedici au lost îndepliniU şi şeful dc echipă Nicolae lga ac la U- construcţiilor social-cullurale. Numai unei mai juste planificări, a creării
m uniştii au privit nă, pe ogor, in labo­ dc producţie (primele şi materiale, folosirea care păreau de ne­ chiar depăşiţi, consti­ 7.ina de preparare a îm plinit luna tre­ în anul viitor vom executa circa unui interes comun înfre cele două
sarcina încredinţată, rator, la birou, pe luni ale acestui an), cu maximum de e fi­ trecut. Dar conştienţi tuie o garanţie sigu­ cută 32 de ani dc muncă neîntrerup­ 1.200 apartamente şi vom termina spi­ compartimente, utilajele şi autocami­
a invins piedicile i* faptele mai mari sau cînd un număr de cientă a tim pului de dc rolul lor, de cali­ ră că şi in viitor se tă. Din spusele lui, actuala sărbă­ talul cu o capacitate dc 700 de pa­ oanele se folosesc mai bine.
vile. Studiile, sonda­ mai mărunte care îi peste 70 echipe nu-şi lucru, acţiunile între­ tatea pe care o au în va munci cu acelaşi toare a minerilor este cea mai fru­ turi din Hunedoara. Acum atentia noastră se îndreaptă
jele, calculele făcute definesc în ochii ce­ puteau realiza planul. prinse pentru reduce­ m ijlocul celorlalţi oa­ entuziasm pentru tra­ moasă, întrucît ea are loc la putină Numai simpla enumerare a obiec­ spre introducerea pc scară largă a
cu perseverentă, cu lor din jur. profilul Printre cauzele r.îm i­ rea absentelor şi în ­ meni ai muncii, con­ ducerea în viată a vreme după elaborarea istoricelor tivelor ce trebuie construite in p ri­ micii mecanizări. Dc aceea nc-am
răbdare şi tenacitate, politic şl moral". nerii în urmă se gă­ voirilor. Au vorbit a- ştienţi fiind că sarci­ sarcinilor izvorite din Directive ale Conqresului dl IX-lea. mii ani ai cincinalului este de natu­ qîndit să întocmim studii pe baza că­
au condus la conclu­ Există nenumărate seau dcsiqur şi fac­ tunci şi cîliva şeii de nile din producţie documentele celui de ..Urcă pe scenă brigada artistică ră să releve complexitatea sarcinilor ror a fiecare loc do muncă să fie do­
tori obiectivi.
Dar o
zia cea mai juslă, la exemple în activitatea analiză temeinică fă­ echipă care nu reu­ constituie importante al IX-lea Congres al de agitaţie. Programul Irumos şi bo­ ce trebuie îndeplinite dc întregul nos­ tat cu mecanisme uşoare şi grele nu­
căile de inici'.urar“ a comuniştilor din ex­ şeau să realizeze in­ sarcini de partid — partidului. gat .adecvat Zilei minerului, este p ri­ tru colectiv. Comitetul dc partid este mai după cc în prealabil s-au întoc­
qrcutălilor. După a- ploatarea noastră din cu lă de comitetul oe dicatorii planului. au învins. mit cu aplauze îndelungate. hotărît să desfăşoare o astfel de m un­ mit scheme de mecanizare, puse do
proape *10 de zile de care reiese conştiin­ partid a scos la ivea­ Bineînţeles că aceş­ ,,C om unistul" spu­ A V R A M E1LIPAŞ Pe nesimţite, soarele a scăpătat că potitico-orqanizalorică care să a-
căutări s-a descoperit ciozitate, spirit oe lă însemnate rezerve tia din urmă nu prea nea tovarăşul Nicolae siqure realizarea cu succes a tutu­ comun acord cu părerile conducerilor
că sursa in filtraţiilor răspundere, dlrzenie, nololosilc încă. Ple­ au avut ce spune. Ceauşescu in Raoor- secretar al Comitetului după coama dealului. Se apriod be­ ror sarcinilor economice ce revin şantierelor. La folosirea utilajelor u-
era un lac ce se afla operativitate, oorinta nara comitetului dc Confruntarea de opi­ tul prezentat la Con­ dc partid de la curile electrice. Serbarea continuă constructorilor hunedoreni. şoare şi grele cu care sîntem dototi
vor fi solicitaţi să-şi aducă o mai lar­
la suprafaţă. La p ro­ fierbinte de a învinge partid a lansat un a- nii le-a fost de un gresul al IX-lea al E. M. Cerlej ' nocturn.
La cea maî mare parte clin obiecli- gă contribuţie şi Inqiner ii l şef coor­
vele arătate mai sus munca se des­ donator de resort din întreprindere.
făşoară din plin. Datorită experienţei Aşa după cum se subliniază în Ra­
Furaje îndestulătoare şi de calitate pe care am acumulat-o de-a lungul portul asupra D irectivelor Congresu­
atîtor ani de muncă, mersul lucrări­
lui al IX-'ea al P.C.R. privind planul
lor se desfăşoară cu bune rezultate.
pe perioada 1966-1970, prezentat de
Noile sarcini care ne stau în faţă de dezvoltare a economiei naţionale
sînt complexe. Ele cer o şi mai marc tovarăşul Ion Gheorghe Maurer. ne
In aceste zile de muncă intensă tras învăţămintele necesare din lipsu­ mai sînt de recoltat In prezent pe<sle rapiditate în execuţie, îmbunătăţirea revin sarcini importante şi în p riv in ­
penlru slrîngerea la timp şi fără pier­ rile semnalate, luind operativ măsuri 150 ha. Se încearcă a se aduce fel calităţii operaţiunilor, reducerea cos­ ţa îmbunătăţirii calităţii lucrărilor. In
deri a recoltei, atentia ţăranilor coo­ penlru urgentarea cositului fîneţe- de fel de justificări, cu totul neîn­ tului lor. In rlndurile ce urmează mă afară de folosirea unor noi metode
peratori trebuie sa fie îndreptată lor din zona de deal. Astfel, consUml temeiate, cum că finul n-ar fi de coa­ voi referi la cîteva din problemele de execuţie, a unor materiale eficien­
concomitent şi în spre asigurarea u- de conducere al cooperativei agricole să, că nu dispun de braţe de muncă, ce va trebui să le rezolvăm pentru te, comitetul de partid va îndruma
nei baze furajere îndestulătoare şi de din Ighiu, cu sprijinul organizaţiei etc. S-a încetăţenii aici, Ia Bcnic, un bunul mers al producţiei, pentru im ­ conducerea întreprinderii să-şi în­
cea mai bună calitate. Pe lingă plan­ de partid, în urma analizei rămînerii obicei rău şi in acelaşi timp păgu­ drepte atenţia şi spre ridicarea cali­
tele cultivate, (¡netele naturale ocupă în urmă a hotărît ca penlru grăbirea bitor. Se lasă cositul fincţelor natu­ pulsionarea execuţiei în ansamblu. ficării muncitorilor. Vom căuta ca a-
un loc important în balanţa lurnjrră, recoltării fincţelor să repartizeze în­ rale pînă cîrnl „cresc mai mari", neso- Paralel cu execuţia unor obiecti­ cestora să le creăm condiţii şi mai
constituind o marc rezervă pentru treaga suprafaţă (629 ha) pe briqăzi cotindu-sc faptul că îiilîrzierea la ve noi, de proporţii mai mari. trebuie bune pentru însuşirea meseriei în
dezvoltarea sectorului zootehnic şi şi echipe, stabilindu-se totodată şi recoltat scade din calităţile nutritive, să executăm şi alte luerdri de inves­ şcoala de calificare. Pe şantierele
.creşterea productivităţii animalelor, termenele cind trebuie terminat re­ nu mai dă posibilitatea creşterii o- tiţii, mai mici ca valoare, dar de p ri­ noastre se vor organiza mai multe
lată rfe ce cooperatorii se străduiesc coltatul. La nudul lor, cele 4 brigăzi tavei. mă necesitate pentru C.S.H. — prin­ schimburi de experienţă prin care
să siringă şi sâ depoziteze cu grijă au format echipe de cosaşi. In cîleva $i Ia cooperativa agricolă din Şu- cipalul nostru beneficiar. In areste
¿fUfuaga cantitate dc lin u ri naturale. zile, întreaga suprafaţă a fost recolta­ eerdea recoltatul fînetelor naturale condiţii, comitetul dc partid a in di­ vom căuta să extindem tot ceea ce
tă, trccindu-sc apoi la slrînsul şi este mult rămas în urmă. Din Cele 367 cat conducerii întreprinderii să iolo- s-a acumulat bun in aceşti ani de
muncă.
După ajutorul primit depozitarea finului. ha s-au recoltat abia 250 ha. Rămînerea seasca o nouă formă dc organizare
O muncă sîrguincioasă pentru li­
în urmă la această unitate este nejus-
şi desfăşurare a producţiei. Ea con­
chidarea rămînerii în urmă au depus tificată dacă avem în vedere că aici stă în organizarea temeinică a fiecă­ CORNEL C O V A L IO V
Dc cîleva săplâinint, în urma unul şi alte cooperative agricole dc pro­ s-a început din vreme cositul. Cu o rei lucrări, in atacarea lor eşalona­ secretarul Comitetului de partid
raid-anchctă Întreprins de redacţia ducţie, ca cele din Sard, Căprui, To- lună în urmă, atunci cîiul vecinii lor tă, in comasarea efectivelor strict ne- dc la I. C. S. H.
ziarului nostru pe tema strîngcrii şi toi şi altele. Măsurile luate de consi­ din Ighiu aveau recoltate doar 28
depozitării (Inelelor naturale, moi liile de conducere ale acestor unităţi ha. la Bucerdea era cosit finul pc o
au avut drept rezultat depozitarea Ti­ suprafaţă de 140 ha.
multe unităţi agricole cooperatiste
netelor naturale de pc toate suprafe­ Urgentarea recoltării naturale tre­ Nou tip de transportor pentru
din raionul Alba, printre care cele
ţele. buie considerată în aceste zile ca u-
clin Ighiu, Căpurl, Toloi. Sard şi alte­ na din cele mai importante probleme.
le au fost criticate pentru faptul că
in tim e in mod nejuslificat recolta­ Nu e tâmp de aşteptai Conducerile cooperativelor agricole exploatările carbonifere
râmase în urmă cu cositul trebuie să
tul si depozitatul fincţelor naturale. mobilizeze tonte forţele astfel ca în
Cum era şi firesc, consiliile de con­ Cooperativa agricolă din Denie dis­ citeva zile această lucrare să fie ter- Un nou tip de transportor penlru alte utilaje moderne, printre care lo­
ducere şi organizaţiile de porlid au pune de 368 ha fineţe naturale. Aici mi nală. exploatările carbonifere, realizat re­ comotive electrice do mină şi maşini
cent la Uzinele „U n io" din Satu M a ­ pneumatice dc încărcai minereu exe­
re. vine să completeze gama utilaje­ cutate după proieclo şi docum entată
lor miniere produse în tară. Prevăzut românească, clasoare simple şi dubla
cu motor puternic, noul utilaj, lung pentru celulele de flotară, colivii bi-
S P O R T de 120 ni., poate transporta circa 150 elajale dc exlractie etc. Faţă de anul
tone de cărbune sau minereu pe oră.
1959, uzinele maramureşene si-au du­
Prin caracteristicile sale tehnico-eco- blat produclia utilajelor pentru indus­
nomicc, el se situează la nivelul in­ tria minieră.
stalaţiilor similare fabricate peste ho­ Si la alte mari uzine din tară, unde
F o t b a l: tare. Construcţia sa simplă, ca si ga­ se fabrică utilaje pentru această ra­
siguranţă
baritul redus, asigură
o
mură de producţie, cum sînt „23 A u ­
sporită Sn exploatare şi un randament gust" oîn Capitală, „Indcpendenţa"-
mărit. Sibiu, au fost asimilate sau moderni­
Constructorii de maşini din M ara­
Minerul Lupe«—Etar Timovo P. Bulgaria) 3-1 ASPECT DE IA FURNALUL DE 1.000 M.C. AL C.S. HUNEDOARA mureş pun la dispoziţia m inerilor si zate anul acesta astfel dc instalaţii.
(Agerpres)
Duminică după-nmioză cu prilejul la Cotroază şi acesta preia cu capul Deosebit de spectaculoase au fost
sărbătoririi Zilei minerului a avui loc peste Mulev, in poarta goală. După cursele lui Todor Marcov. cel mai
pe stadionul din Lupeni un meci in­ alte şase minute de joc, tot Cotroa­ bun jucător al oaspeţilor în această
ternaţional înlre echipele M in erul şi ză dinlr-o pasă primită de la Ologu întîlnirc. El ratează insă o rară oca­
Elar Tirnovo din U.P. Bulgaria. Cei a- înscrie de aproape, printr-un şut pu­ zie în min. 80 cînd trim ite mingea
proape 3.000 spectatori au asistat la ternic. A l treilea gol a fost marcat în bara verticală din stingă porţii. L A E. M . A N IN O A S A
un reuşit spectacol fotbalistic. Încă dm lr-o greşeală a portarului oaspe­ Fotbaliştii de la M in erul au mani­
din primele minute de joc localnicii ţilor. Acesta interceptează o minge festat semne evidente de epuizare
preiau iniţiativa şi atacă insistent. trimisă acasă de fundaşul Iordan fizică în această repriză. Conlra-ata-
Deosebit de activ, in această Inii)ivire, Genov, dar o degajează in picioarele curile lor au fost sporadice, lipsite
Precup face citeva curse reuşite pe ex­ lui... Pleian aflat în careu. Pleian sto­ de finalitate.
trema stingă $i contribuie la realiza­ pează scurt şi introduce balonul în A rb itru l Lazăr Nicolae din Petro­
rea unor faze palpitante în colabo­ poarta : 3-0. şani a condus formaţiile :
rare cu ceilalţi înaintaşi. Dar. se ra­ In repriza secundă oaspeţii nu in i­ M in e ru l: Mihalachc (Corciovîci — SÎNT REZERVE PENTRU SPORIREA
tează ocazii clare Sn nun. I. 7, 10, 20 ţiativa şi o menţin pînă la siîrşi'tul Basnrab, Praleo, (Szenes), Toin, Dan
prin Cotroazâ, Oloqu şi Pleian. Oaspe­ întiln irii. Ei «tacă spectaculos, în v i­ — Lubnn, Pleian (Borden),— Cotroa­
ţii, deşi nu vădii o uşoară superiori- teză şi îndeosebi pe extreme. In min. zâ, Dodu, Ologu, Precup.
fflte tehnică, s-nu apărat supranuine- 48, la o lovitură de cnll, înaintaşul Elar Tirnovo: M ulev (Tarapanov)
rlc, Iniţiind rare atacuri pc centru Pctăr Haralampiev interceptează m in­ — Vasilcv, Genov, Radov, Onchev folosit va duce la eliminarea sceslor
nrin deschideri Sn adînclmc. gea în careu şi înscrie sec în coltul — Matev, M nrinov — Alcxiev, Pe­ El DE CĂRBUNE timpi neproductivi, Tot In ceea ce
Primul gol n fost marcat în min. 24. din dreapta pe lingă portarul Corcio- tra, Haralampiev, Marcov. priveşte aprovizionarea cu lemn, din
După o combinaţie in viteză Plcian- vici. Două minute mai tîrziu Genov experienţa iernilor trecute, cînd m i­
Precup, mingea e trimisă in careu ratează o altă ocazie de gol. V. STRAUŢ nerii au prim it lemn verde, trebuie
să se tragă învăţămintele necesare şi
însufleţirea cu care munceşte în- ror grafice săgeata realiz.ărilor a ur­ organizat judicios transportul de să se ia încă de pe acum măsuri pen­
Minerul Deva— Victoria Călan 3-0 (0-0) trequl colectiv al Exploatării miniere cat zi de zi. materiale, în special a agregatelor de tru crearea stocului necesar în Incin­
Aninoasa pentru a da viaţă cifrelor
V iito ru l pune in fata minerilor sar­
dc plan, succesele obţinute, işi au cina creşterii continue a oroductivi- betoane (nisip, pietriş, ciment). Este ta exploatării.
cunoscut faptul că aceste lucrări tre­
Duminică, în cinstea Zilei mine­ o făcea, aceasta nu reuşea să tină m in­ min. 54 prin Belea, care reia in pla­ izvorul in documentele Congresului lăţii muncii, cale dc sporire a pro­ buie să (ic folosite un timp cîî mai Conştienţi că la baza viitoarelor
rului, la Deva pe stadionul „Cetate“ gea mai mult de trei pase. De aseme­ să o minge respinsă de portar la un al IX-lea al partidului care pune în ducţiei de cărbune. In acest scep Di­ îndelungat, ceea ce implică o bună succese sta experienţa înaintată, m i­
s-au în lîln il in meci de verificare e- nea sulurile de la distantă au lipsit şut puternic al ju niorului Radu (bun fa|a noastră pcrspecliv'a dezvoltării rectivele Congresului prevăd meca­ calitate a execuţiei. De aceea este nerii au propus generalizarea in iţia ­
chipele M inerul Deva si Victoria Ca­ cu desăvîrşire şi atunci cinci se în­ Sn această parte) Peste 6 minute continue a tării pe calea industriali­ nizarea procesului de extracţie, apli­ necesară întărirea asistentei tehni­ tivei „Două cîmpurî dc cărbune pe
lam Jocul prestat de cete două echi­ cerca, exerciţiile erau timide, ane­ Nistor ridică scorul la 2-0. Cel de al zării socialiste. In fiecare loc de mun­ carea metodelor de exploatare de ce, îndrumarea competentă şi perina-' schimb şi aripă dc abataj cameră'*
pe nu s-a ridicai la valoarea scontată, mice. treilea qol este înscris de Radu cu că minerii caută posibilităţi noi de mare productivitate Pe lînqd aceasta, nenlă în fiecare schimb a minerilor care o dat bune rezultate. Propune­
spunem aceasta ţinînd cont de locu­ Si acum iată pe scurt şi film ul în- un şut sec de la 16 m. creştere a randamentelor, pentru a productivitatea muncii în exploatarea care execută lucrări de pregătire. rile făcute sînt izvorite din dorinţa
rile ocupate în campionatul catego­ lîlnirii. In prima repriză jocul se des­ Carenţele care s-au dovedit în a- da patriei cărbune mai mult, cu un noastră poate creşte prin valorifica­ Dintre rezervele do care dispune de a da patriei cărbune cit mai muli.
riei C seria vest din anul trecut. S-a făşoară mai mult la centru) terenului, ccst joc Irehuie să dea de yindit an­ conţinut scăzut dc cenuşă. Fiecare rea rez.ervelor interne şi lichidarea fiecare seclor al exploatării pentru Această dorinţă s-a concrelizat şi tu
dovedit că pină în momentul de fa­ acţiunile la poartă sînt rare şi fără trenorilor : Cucora, Gabor şi M iron şef de brigadă sau schimb caută să deficienţelor. Recenta consfătuire do creşterea productivităţii muncii face angajamentele pe care colectivele sec­
ţă, cind ne mai despart doar două rezultat. Din această parte a jocului pentru ca, în scurtul timp care a mai orqnnizcze cît mal judicios munca producţie a scos în evidenţă nume­ parte şi întărirea disciplinei de pro­ toarelor şi le-au luat în întrecerea
săptămîni de începerea campionatu­ reţinem : centrarea lui Cergo şi lo­ rămas ele să fie înlăturate spre a se pentru ca minerii să aibă sarcini pre­ roase asemenea rezerve, îar propu­ re şe desfăşoară în înlimninarea zilei
lui, echipele sînt deficitare în pregă­ vitura de cap a lui Bolea care însă prezenta în campionat cu echipe bine cise în fiecare operaţie a ciclului de nerile tăcute în scopul îmbunătăţirii ducţie. Au fost perioade (o drept de 23 August. Analizîndu-şi şi posi­
tirea fizică. De asemenea, tactica de este apărată cu succes de portarul puse la punct. producţie. Asllcf se economiseşte muncii demonstrează răspunderea cu scurte), în acest aiî cînd din cauza bilităţile. colectivul sectorului l a ho-
joc aplicată prezintă multe deficien­ oaspe, lovitura liberă din inin.- 39 A rb itra ju l prestat dc I. Sima (Deva) absentelor nu s-a extras întreaga can­ larît să extragă peste pionul lunar
t e : - n u se caută extremele, iar (un­ executată impecabil de Călin, dar a- corect şi autoritar. timp. Este indicaţia comitetului de care privesc minerii sarcinile cc le titate planificată de cărbune, deşi 1500 tone, minorii sectorului îl s-au
daşi! sînt încă jucători care rar de­ părată de Bresser. In deschidere s-au întîlnit piticii partid, indicaţie care, tradusă în fapt, revin. Şefi de brigăzi cum sînt A u ­ producli vitfllea muncii s-a realizai. angajat să producă in plus 300 tone,
păşesc linia de centru, lucru neper- Partea a doua u în tiln irii este mai celor două formalii. Scor final 7-6 a făcut ca în luna iulie pro du ctivi­ gustul Asmarandei, Liră Pândele, A u ­ Penlru remedierea acestei deficiente, cei din sectorul îlf 2.000 tone, iar
mis în sistemul de joc 4-2-4. Linia dc dinamică. Oaspeţii slăbesc ritmul, penlru deveni. tatea muncii să crească cu aproape rel Cristea, precum şi inqinerii Ioan 1n consfătuirea dc produ-ţio s-;i pro­ colectivul sectorului IV va produce
halfie nu s alimentat continuu înain­ permilînd gazdelor să atace în trom ­ 90 kg cărbune extras pc nost. Cele Dumitraş, V irg il Stănescu, Ioan Po­ pus reorqnnizaroa brigăzilor, org an i­ peste planul de extracţie aferent lu­
tarea cu mingi utile, iar atunci cînd bă. Ei reuşesc să deschidă scorul in A. C AR ANCI 3.500 tone de cărbune extrase peste pa, Cornel Burice şi Ioan Brînzan zarea judicioasă a munTii schimbu­ nii auqust 1.200 tone do cărbune. A-
plan, reducerea cheltuielilor de pro­ au ridicat problema creării liniei de rilor II şi III în care se manifestă ceasta înseamnă că la plusul de 6.334
ducţie cu aproximativ 100.000 lei şi front activ. Datorită (aptului că lu­ cele mai mari lipsuri. întărirea asis­ tone realizate în acest an peste plan,
Refractara Alba Sulia - Textila Sebeş 2-0 (2-0) reducerea ccnuşei din cărbunele li­ crările de pregătire nu se execută în tentei tehnice în aceste schimburi. m inorii Aninoosei vor adăuga în cin­
vrat de la 30,5 Io sută arlmîs, la 30,1
ritm corespunzător minerii din abata­
Cu toate că în lunile care au trecut
la sută sînt rezultatul muncii inlre- je nu au asigurată linia d r front dc din acest an timpul de lucru a fost stea marii sărbători a eliberării încă
Joc echilibrai cu multe incursiuni Deşi timpul a fost călduros, jocul a valoarea lui şi degenerează datorită qului colectiv In această muncă en­ rezervă, ceea ce influenţează nega­ mai bine folosit, se inaî pierdu încă 6,000 tone de cărbune dat patriei
la ambele porii. Gazdele au jucat mai atras un numeros public spectator arbitrajului lipsit de competentă şi au­ tuziastă, în primele rînduri s-au în­ tiv asupra productivităţii muncii. timp datorită defecţiunilor în trans­ peste sarcinile stabilite.
bine cu pase precise de la om la om. care a aplaudat tot timpul meciului toritate prestat de brigada condusă scris brigăzile conduse de mineri Pentru ca lucrările de pregătire sa portul de material lemnos. Rezolva­
In prima repriză au reuşit să fructi­ echipa lor pentru jocul frumos şi la centru de Sara din Alba Iulia. cum sînt Ioan David, A ure l Cristea, meargă cu un pas înaintea produc­ rea propunerii ca lemnul de mină să C O N STAN TIN D Â N IL Â
fice cele două goluri in min. 26 prin spectaculos. IO A N FILIPESCU Silviu Stan, Francisc Schncidcr. V ic ­ ţiei trebuie repartizate efectivele ne­ fie introdus în frontul de lucru cu tehnician la
Stancîu şi în min. 36 prin Horvath. In repriza secundă jocul scade din corespondent tor Iancu şî multe altele, pe ale că­ cesare executării acestor lucrări, cel pulin un schimb înainte de a fl E. M. Aninoasa