Page 33 - 1965-08

R e g io n a lă
Htmedoara-Deva
itfiOUTARI D IN 7 OAU

Pe marginea proiectului

Constituţiei

Republicii Socialiste Romania
Ansamblul folcloric
EXEMPLU DE LARG hunedorean

şi-a încheiat turneul
DEMOCRATISM
ZfAK V/K^.»
HRGU AL COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA AL P CI 81 AL STATULUI POPULAR REGIONAL ansamblul folcloric hunedorean
de 9 august
In seara zVlel
„Sfaturile populare sint organe locale ale puterii de s-a reîntors din turneul iacul
stat în regiuni, raioane, oraşe şi comune. Sfaturile populare pe Litoral şi pe Valea Prahovei
conduc activitatea locală, asigurînd dezvoltarea economică, cu spectacolul „C înt şi Joc hu­
ANUL XVI!. NR. 3302 MIERCURI 11 AUGUST 1965 4 pagini, 25 bani sociaî-cuîturală şi gospodărească a unităţilor administrativ- nedorean". Timp de 8 zile, ar­
teritoriale in care au fost alese, menţinerea ordinii publice, tiştii amatori din regiunea
legalitatea socialistă şi ocrotirea drepturilor cetăţenilor. noastră au fost însoţiţi de a-
Sfaturile populare organizează participarea cetăţenilor piauzele şi aprecierile m iilor
la rezolvarea pe plan local a treburilor de stat şi obşteşti". de spectatori.
IN CINSTEA DE 23 AUGUST publicii Socialiste România).
(Articolul 79 din proiectul dc Constituţie a Re­

Liber şi stăpln pe soarta sa. popo­ zentative şi active ale puterii de In drumeţie
rul nostru este astăzi şi deţinătorul stat. In componenta şi activitatea
întregii puteri. Acest înalt princi­ lor se reflectă ţoale trăsăturile Frumuseţile dc neasemuit
piu rezidă din toate textele viitoa­ fundamentale ale democratismului ale munţilor Retezat atrag în
rei constituţii. Poporul îşi exercită orqanizării noastre de stat : alian­ aceste zile frumoase de vară
Metal mai mult efectiv puterea în toate domeniile ţa muncitorească — ţărănească, sub tot mai m ulţi turişti. Peste 70
de activitate si participă activ
In
conducerea clasei muncitoare, uni­
conducerea statului prin mijloacele tatea moral-politică a oamenilor de salariaţi de la U.R.C.M.
PILONUL şi mai bun concrete si eficiente de exercitare muncii, participarea permanentă la operativei meşteşugăreşti „So
Hunedoara şl membri ai co­
si
muncitoare
activă a maselor
a puterii de către popor, consfin­
lidaritatea” din Deva au v iz i­
ţite în leqea fundamentală a statu­
$i culturale, legătura strînsă şi per­
lui. Acestea sini organele repre­ conducerea construcţiei economice tat la sfîrşilul săplăminii tre­
Întrecerea socialistă ce 6c desfăşoară Ia E.M. Deva
este tot mai vie si mai rodnică. In toate sectoarele ex­ zentative : Marea Adunare Naţiona­ manentă a aparatului de stat cu cute, cabana Gura Zlala şi îm­
DE METAL ploatării briqăzile si echipele de mineri, animale de stat si sfaturile populare, organe Sfaturile populare constituie cea Un alt grup dc 30 salariaţi
masele populare.
lă, organul suprem al puterii
prejurim ile.
de
dorinţa de a intîmpina marea sărbătoare de la 23 Auqust
cu realizări tot mai frumoase, muncesc cu abnegaţie si locale ale puterii de stat, care de­ mai larqă orqanizatie obştească de la U R.C.C. Haţeg au făcut
monstrează în modul ce) mai qră-
trim it la suprafaţă cantităti sporite de minereu cu con­ ifor puterea unică si deplină a oa­ prin atragerea si organizarea ce­ o excursie în Ada-Kaleh.
ţinut bogat dc metal. De la începutul lunii aucrust si menilor muncii, unitatea moral- tăţenilor de a participa la rezolva­ NICU SBUCHEA
dc
rea pe plan local a treburilor
SE ÎNALTĂ pînă în prezent, pianul de producţie la minereul extras polilică a poporului, larqul demo­ stal si obşteşti. In acest fel sînt corespondent
a fost depăşit cu 12,1 h sulă, la minereu prelucrat cu
cratism socialist in orqanizarea sta­
consfinţite, pe de o parte, atribu­
12,7 la sută, iar la metal cu 7,6 la sută. Aceste cifre de­
monstrează că minereul extras a ovul un conţinut mai tului nostru. ţiile largi ale sfaturilor populare
boqat de metal, că producţia este de bună calitate. In articolul 79 al proiectului de în orqanizarea activităţii de stat Ştrand la Gîrbova
M inerii din briqăzile conduse de Nicolae Bubui, Iu­ Constituţie sînt definite sarcinile locale si sînt asigurate, pe de altă
6 Un mare furnal In construcţie la Hunedoara lian Dota, Emil Goldrac, Negrei Gîtu. se situează în sfaturilor populare, potrivit cărora parte, mijloacele de înfăptuire ale
fruntea întrecerii oblinînd cele mai frumoase succeso ele conduc activitatea locală, asi- acestor atribuţii. In apropierea centrului co­
9 Cum încape un an în 20 de zile în îndeplinirea si depăşirea sarcinilor de plan. qurînd dezvoltarea economică, so- Prin întregul ei continui, noua munei, cetăţenii din Girbova.
cial-culturală şi gospodărească pe Constituţie va constitui un puter­ raionul Sebeş şi-au amenajat
0 Şantier cu foc continuu plan local si veqhenză la menţi­ nic imbold în munca sfaturilor prin muncă patriotică lin
Economii nerea ordinii publice, a legalităţii populare, în ridicarea activităţii lor ştrand.
0 „V eteranii" şi ritmurile înalte socialiste si la ocrotirea drepturi­ pe treptele tot mai înalte ale per­ Bazinul betonat, lung de 33
lor cetăţenilor. fecţiunii fn desfăşurarea activităţii m. şi lat dc 11 m. are o adîn-
O Razei« gama pe urmele sudorilor Prin modul lor de constituire, or- în Interesul poporului muncitor. cime de 1-3 m.. şl este alimen­
şi beneficii peste qanizare şi activitate, prin împu­ ION ROŞ tat cu apă din Valea Cărpini-
ternicirile care li se dau, sfaturile secretar al Comitetului şului.
populare învederează caracterul de executiv al Statului popular M IH A I BÎRSAN
Hunedoara, oralul Sn de forte se simte la esta­
care procesul industriali­ cada buncherelor de ma­ plan organe de stat de tip nou, repre­ regional Hunedoara corespondent
zării socialiste se desfă­ terii prime si cocs, la
şoară în ritm susţinui, îşi casa tro llilo r si la slllp ii întregul colectiv al Fabricii chimice din Orăstie —
sporeşte puterea industri­ de 6u$tinere ai furnalu­ ne comunică tov. Gheorqhe Oprişan, de la serviciul plan
ală cu încă un nou si ma­ lui. Toate lucrările sînt — desfăşoară o întrecere entuziastă pentru a înlîmpina
re obiectiv, Este al doilea în avans fată de qrafice. ziua dc 23 Auqust cu noi si importante realizări. In
furnal de 1.000 de metri Este un lucru deosebit de fabrica noastră, datorită bunei orqanizări a muncii şt
Important pentru viitorul a producţiei, a elanului cu care muncitorii, inginerii şi
cubi, agregat modern, cu şantierului, pentru crea­ tehnicienii muncesc, prevederile' olanului de producţie
un înalt grad de mecani­ rea frontului de lu a u , au fost realizate lună de lună si trimestru de irimestru,
zare si automatizare. El pentru montaj. în mod ritm ic si Ia toti indicii. In primele 7 luni ale
va intra în funcţiune în Elemente noi, semnifi­ acestui an planul producţiei globale a fost depăşit cu
primul an al cincinalului cative am 6urprins si in 3.647.000 lei, cel al proouetiei marfă cu 3.372.000 lei, iar
si consTituie un adevărat munca montorilor, a ace­ productivitatea muncii a crescut în perioada respectivă
Pentru strungarul Valentin Gro-
pilon pe care se va spri­ lor oameni care conturea­ za de la Atelierele R.M.R. Simeria cu 7,2 la sută fată de prevederile planului. Ca urmare,
jini sporirea producţiei de ză. piesă după piesă, vi­ calitatea constituie o preocupare colectivul nostru a realizat în 6 luni o economie 6upli
metal a tării, prevăzută itorul aqreqat. Cine sînt permanentă. Verificarea arată că mentară Li prelul de cost al producţiei In valoare de”
prin Directivele Congre­ aceşti oameni? Sînt tot Si de această dală cuzinetul pen­ 1.017.000 lei si un beneficiu peste plan de 1.989.000
sului al IX-lca al partidu­ „veterani” ai şantierelor tru bielă, executat, corespunde lei Cea mai mare contribuţie la aceste realizări si-a
lui. hunedorene. Inqinerul Za-' cerinţelor. adus-o colectivul secţiei 1 chimie si cel al secţiei me­
haria Farcas, maiştrii Teo­ talurgie.
Comparaţia de pilon de
metal pentru industria pa­ dor Malancea si Geană
Filon, m ontorii TraianRu-
triei Sn viitorul cincinal su, Szekely Ştefan şl Pe­
nu psle înlimplătoare.
tru Pasca sînt prezenţi pe Creşte producţia ia maşinile de cusut
Noul furnal — caracteri­ schele de 10-15 ani. Ei au
zat prin capacitate marc pus umărul şi priceperea
$i tehnică înaintată la care la înălţarea furnalelor şi
se adaugă experienţa oa­ otelăriîlor, a laminoarelor Printre colectivele de Ia Ca urmare a muncii or­ maşini de cusut industriale
menilor — va produce a- şi bateriilor de cocs. A- Uzina mecanică din Cugir, ganizate, a aprovizionării (fără motoare electrice).
tîta fontă Incit producţia cum sînt angajaţi în în­ care obţin cele mai bune ritm ice cu materiale, entu­ Realizări frumoase a ob­
Hunedoarei din întregul trecere cu timpul. Rusu rezultate în întrecerea so­ ziasmului în muncă, proce­ ţinut şi colectivul secţiei
an 1938 ,,încape" în nu­ si Szekelv au terminat de cialistă pentru îndeplini­ sul de producţie se desfă­ care execută ridicătoarele
mai 20 de zile de muncă. monlal uriaşa macara rea sarcinilor de plan şi a şoară în mod ritm ic, sar­ hidraulice şi demaroareîe
Corespunzător nivelului turn de 76 de metri Sn angajamentelor luate. se cinile de plan depăşindu-se pentru autocamioane. Fată
numai 40 de zile. Braţul
tehnic, la acest furnal se ei puternic se roteşte numără harnicul colectiv cu regularitate. A ici, fată de planul la zi. aici s-au
vor obţine indici înalţi de harnic, purlino in qhiare de m uncitori, ingineri şi de planul la zi, s-au produs produs în plus 220 bucăţi
utilizare, consumuri de tehnicieni de la secţia ma­ în plus 264 bucăţi maşini ridicătoare hidraulice şi
spre locul de montare, Oraşele de pe întinsul regiunii îşi schimbă înlă|işarea de la o zi ia alta. Blocuri elegante construite
cocs reduse si o calitate piesele qrele. La estaca­ şini dc cusut. de cusut „Ilea na" şi 200 1 000 bucăţi demaroare. penlru oamenii muncii vin să întregească peisajul citadin. Foto: V. ONOIU
superioară a fontei. dă. echipele conduse de
Această succintă pre­ Gheorqhe Buzea si Aurel
zentare a obiectivului în Neacsu au început mon­
construcţie este suficien­ tarea buncherelor. Pritpul
tă penlru a evidenţia din cele trei caupere se Pe ra z a o ra y iiiiii re g io n a l P eva
răspunoerea ce revine ridică de la o zi la alta T rcieiişul cerealelor rii din raioanele Sebeş
constructorilor hunedo- spre înălţimea finală de păioase continuă să fie şi Brad
reni în respectarea qrafi- 39 de metri. Placa de LA TREIERIŞ tina din acţiunile care se Cu totul nesatisfăcâ-
celor de execuţie si pre­ bază a fost oşezală pe înscriu la ordinea zilei,
darea la termen o furna­ fundaţie abia la 5 iulie. SI ARĂTURI isillll EFICIENTE, i S I tor sc prezintă situaţia
De atunci, virolele de în cooperativele agricole la treieriş în unităţile a-
lului pentru exploatare.
cîtc 12-24 de tone sînt în care organizaţiile de gricole din raionul H a­
Colectivele I.C.S.H. au
înleles de la bun început montate una peste alta. partid au îndrum at şi ţeg şi oraşul regional
importanta marelui obiec­ f.d 15 august, cu mult s p rijin it îndeaproape Hunedoara, unde acea­
tiv. Punînd la inimă in­ înainte dc termen, caupe- tnuţica ţăranilor coope­ stă lucrare s-a efectuat
dicaţiile Conqresului de a rul va fi predat şamotori- In cooperativele agricole de pe raza oraşului regio­ S.M.T, Orăştie cu site pentru orz, derea bunei desfăşurări a treie- ratori şi a mecanizatori­ pe mai puţin de 40 la
ridica la un nivel superi­ lor penlru inzidire. nal Deva s-au obţinut unele rezultate bune pe linia exe­ ceea ce a făcut ca lucrul la arie rişului. lor, trcie iişu l g riu lu i s-a sută din suprafeţele pla­
or eficienta economică a Lucrarea la preîncălzi- cutării Ireierîşului şl arăturilor de vară, Pînă în prezent să nu înceapă la limp. term inat sau se apropie nificate. Rămînerca în
investiţiilor, constructorii tor nu este deloc uşoară. aici s-a treierat griul şi secara de pe 1154 ha din cele Lipsa de preocupare fată de bu­ de sfirşit. M a i avansate urma se datoreşte sla­
s-au prcqătit temeinic Acest cilindru de peste 1870 ha ocupate cu aceste culturi şl s-au efectuat ară­ na funcţionare a batozelor a fost Locul cu această lucrare sînt bei preocupări a condu­
pentru realizarea unor 550 oe metri cubi necesită turi pe mai bine de 520 ha. Rezultă însă că, în acea­ confirmată si dc tovarăşul ing. Sil­ cerilor u n ită ţilo r agri­
ritm uri înalte de lucru. montarea a 14 virole, o stă privinţă, lată de posibilităţile existente in unităţi viu Olaru de la cooperativa agri­ cooperativele agricole cole pentru organizarea
„Campania nr. 8" — cupolă sî nu mai puţin s-a tăcut prea puţin. Iată ce spun laptele: colă din Băcia. Şi aici batoza a tractoarelor din raionul Ilia , unde judicioasă a m uncii şi
cum se obişnuieşte să se de 1.100 de metri liniari fost trimisă cu piese descomple­ datorită fo lo sirii cu ran­ pentru asigurarea unei
spună ansamblului dc lu­ de sudură. Sub conduce­ Bircea, Simeria şi Sîntandrei. La tate şi cu platforma putredă, iar dament sporit a m ijlo a ­ u tiliz ă ri cît mai bune a
crări de la furnal — poar­ rea maistrului Malancea, Măsuri... treieratul staţionar se folosesc si la Simeria o batoză a stat timp de e în brazdă celor mecanice şi orga­
tă din primele zile am­ virolele sini asamblate la de 5 combine. Ca o măsură bună 3 zile pentru că nu era pus la nizării muncii la arie pe batozelor şi combinelor.
transmisie prin curele. Mai mult, si nu la umbră
prenta febrilităţii. O fe­ sol, două cile două, şi a- stabilită de consiliul agricol o- punct sistemul de ungere si de două schim buri s-a reu­ In harta de faţă
brilitate armonios îmbina­ poi monlate. In acest fel. în scripte râsenesc şi sprijinită de către or­ * şit să se treiere grîul de este prezentata, in pro­
tă cu qrija pentru trăin i­ In loc de 14 ridicări cu ganizaţiile de partid a fost şi aju­ la brigada din Şeulesti, după nu­ pe 80.2 la sută din su­ cente, situaţia treieri-
torarea unităţilor cu
camioane
ln privinţa executării arăturilor
cia lucrului, cu înalta ca­ macaraua 6e fac doar 9. şi pe ogoare pentru transportul cerealelor şi de­ mai o jumătate de zi de lucru, de vară trebuie spus, de la bun prafaţa planificată. E- şului griului in coope­
litate a fiecărei operaţii, Cu alte cuvinte, econo­ plasarea mijloacelor mecanizate tractorul care acţiona batoza s-a începui, că ele se desfăşoară în rativele agricole de
lată. de pildă, lucrările ce mie de limp şi de forte. de la o cooperativă agricolă la defectat. ritm cu totul nesalisfăcător. Exe­ xemplul lor este urmai
revin şantierului 1 cons­ La aceasla se adaugă Pentru a scurta drumul recol­ alia în raport de necesităţi. A- Nu e mai puţin adevărat că pen­ cutarea de arături pe o suprafaţă si de către ţăranii coo­ producţie la data de
trucţii. Ele sînt conduse munca sudorilor. Victor tei spre magazii, la indicaţia comi­ tunci de ce în 15 zile, timp de lru răminerea in urmă cu treieri- ce reprezintă numai 30 Ia sută din peratori şi mecanizato­ 10 august.
de inginerii Ion Brad si Lupu, Constantin Zacea tetului orăşenesc de partid, s-au cînd au început să funcţioneze ba­ sul se fac vinovate si consiliile de cea planificată nu c pe măsura po­
Dumitru Romanovschi. si Dionisie Mihalca au luat măsuri ca ariile să fie ame­ tozele, s-a treierat recolta de pe conducere ale cooperativelor agri­ sibilităţilor existente in unităţile
cole. In multe cazuri acestea nu
„ru su l" pînă acum cu a-
Sint cunoştinţe vechi, în- najate chiar pe tarlale. In acest abia 550 ha? acordă suficientă atenţie bunei or­ agricole de pe raza oraşului regio­
lîlnite la ridicarea celor­ paratele lor peste 600 de fel se reduce in mod simţitor tim ­ — Sîntern ramaşi în urmă cu a- ganizări a muncii iar organizaţiile nal Deva. Sie referim la cele 25
lalte mari obiective hu- metri de îmbinări. Sudu­ pul afectat trensportului snopilor ceastă lucrare în primul rînd pen­ de partid nu au analizat în mod tractoare destinate să facă arături,
nedorene. A lături oe ei ra este deosebii oe pre­ din cimp. Dc asemenea, munca la tru că noi nu am acordat alentia operativ felul cum se desfăşoară precum si la numărul mare de
se qăsesc alţi „veterani": tenţioasă. De aceea, fie­ batoze a fost organizată in două cuvenită transportului snopilor din lucrul la arii. Cel mai elocvent atelaje şi prese de balotat care
dulqherul Laszlo Francisc, care centimetru cusut schimburi, cu echipe permanente, cimp — spune tov. ing. V irgil exemplu ni-1 oferă cooperativa a- trebuie folosite la eliberarea tere­
fierarul belonist Nicolae osie controlat cu raze iar penlru ca paiele să fie clădite Blidaru de la cooperativa din Rn- qricolă din Deva, unde munca la nului de snopi sau paie.
Lupu, zidarul Pavel Su- qamma. Cu ţoale că de- in mod corespunzător s-au con­ polt. Nu sîntern mulţum iţi nici de arie începe în fiecare zi în jurul In ziua de 9 august, spre exem­
ciu si m aiştrii Adrian De- fectoscopul a „călătorit" fecţionai 5 elevatoare la coope­ felul cum funcţionează batoza. A- orelor 9-10 şi se termină cu mult plu, la cooperativa agricolă din
ieu si Alfred Hcitz. Pre­ pe urmele vestiţilor su­ rativele agricole din Băcia, Deva, ceasla a fost trimisă de CcY.rc înainte de a se însera. A ici se Băcia două tractoare au tras doar
zenta lor pe şantier este dori mai bine de 600 de fac prea mari papze de prin/.. citeva brn2de, iar în restul tim ­
semnificativă. Avînd o metri, nu 6-a înregistrat Toate aceste aspecte negative se pului au stat... la umbră. In ace­
bogată experienţă si un nici o defecţiune. Deci, cunosc bine, dar cu toate aceslca laşi timp alte trei tractoare care
dezvoltat simt al schele­ calificativul excelent organizaţia de partid nu a luat deservesc cooperativa agricolă din
lor, ei asiqură o orqani- pentru sudori. măsuri operative pentru combare- Simeria erau părăsite la marginea
zare judicioasă a muncii, Sînt numai două luni rea lor. Nu-i deci de mirare de şoselei, lîngă depou. Tot aici un
folosirea intensivă a u ti­ de la începerea lucrărilor ce această unitate, care deşi dis­ alt tractor a stat gripat timp de
la marele lurnal. Dar o- pune de trei batoze, mai are -.ie 10 zile, iar la cooperativa agricolă
lajelor si a timpului de dată cu turnarea betoane- treierat recolta de pe 173 hec­ din Deva chiar ieri 5 tractoare au
lucru Deşi n-au trecut lor si montarea primelor tare. Lipsă de organizare a mun­ fost scoase din producţie datorită
decît două luni de la p ri­ piese, pe şantier s-au si cii la arii poate fi înlîlnită si la defecţiunilor. Tot din cauza de­
mele lovituri de tirnăcop. acumulat mulţime de fapte cooperativele agricole din Sîntan- fecţiunilor nu pot fî folosite la c-
liberarea terenului nici cele trei
drei, Rapolt si Simeria.
astăzi se si poale vorbi semnilicalive de întrece­ lată doar citeva din cauzele prese de balotat paie.
despre succese importan­ re. Ele sînt pornite din pentru care în unităţile agricole Iată deci cum un mare număr
te. Coşul de fum si-a entuziasmul oamenilor, de pe raza oraşului regional Deva de tractoare nu sînt folosite deloc
în aceste zile deoarece conduce­
proptit fruntea la 100 de din hotârirea constructo­ s-a treierat pînă acum recolta de
pe abia 1154 ha din cele 1870 ha rea S.M.T. Orăstie, deşi dispune
metri înălţime, cu 7 zile rilor hunedoreni de a da planificate. Este un rezultat care. de ateliere mobile nu intervine cu
mai devreme decît arătau viată Directivelor Con­ aşa după cum aminteam, nu m ul­ operativitate pentru înlăturarea
qraficele. Fundaţiile sta­ gresului, inăltind acest ţumeşte nici Consiliul orăşenesc, defecţiunilor. Toate acestea au fă­ Legenda:
cut ca arăturile pe raza oraşului
ţiei oe epurare fină a ga­ puternic pilon de metal. LEGENDA: mai ales că 600 ha din suprafaţa
cu grîu şi secară treierate au fost să nu progreseze decît cu 7 pro­ 1 — 1
zelor sînt de asemenea recoltate cu combinele. Starea de cente in timp de patru zile. In a- •________ J 1 \ W / M 1 wiTmuîifitBit)
qata. O largă desfăşurare AL, VASIU fapt trebuie să dea de gindit atît ceastă privinţă nici organizaţiile 0 - 6 7 % 32 -4 0%
In grafic, va prezentăm situaţia treierişulul şt arăturilor la data consiliilor de conducere, cît şi or­ de partid, atît cele de la S.M.T. 80.2% 7 2 -7 6 %
de 9 august, în citeva unităţi cultivatoare de grîu de pe raza ora­ ganizaţiilor de partid care au da­
şului regional Deva. toria să la măsuri operative în ve- (Continuare in pag. a 2-a)