Page 34 - 1965-08
P. 34
f°9 ; Dramul socialismnlaí
î n t r e p r in d e r e a r e g io n a lă
d e e le c t r ic it a t e
VARA H u n e d o a r a - D e v a
A N U N Ţ A
ÎNTRERUPERILE DE CURENT ELECTRIC IN ORAŞUL DEVA PENTRU LU-
CRARI PLANIFICATE DE ÎNTREŢINERE A INSTALAŢIILOR ELECTRICE,
ELEVI DUPĂ URMĂTORUL PROGRAM :
M — IN ZIUA DE 12 AUGUST 19G5, ÎNTRERUPERE INTRE ORELE 7,30-
15.30, PE STRĂZILE: A. VLAICU (DE LA NR. 1 LA 5G), 6 MARTIE,
VEDERE DIN T A B Ă R A DE COPII DE LA SÂCEL, R A IO N U L HAŢEG. A N A IPATESCU, IZVORULUI.
— IN ZIUA DE 13 AUGUST 19G5. ÎNTRERUPERE ÎNTRE ORELE 7,30-
^ In urma n i cîlcva zile o brigadă a Comitetului regional crărilor celui de a! IX-lca Congres al jată cîteva exemple. La Lupcni to
Hunedoara ol U.T.C. şi h secţiei de învăţământ a Sfalulul partidului. varăşele Lado Angela, Jacola Elena, cursie fulger“ pînă la Jiet, dar cînd 15.30, PE STRĂZILE: GH. BARIŢ1U, M, EMINESCU (DE LA NR. 1 LA 20),
popular rcqional o onalival modul în care s a organizat va- Spre deosebire de aceste două şcoli, Vasile Maria şi Bondoc Ana n-au des copiii au ajuns la jumătatea drum u A. MUREŞANU.
( an(n de vară o copiilor in Volco Jiului. In materialul de faţă la Petroşani şi Vulcan cluburile n-au făşurat nici o activitate în timpul ve lui, se răzgîndeşle şi se întoarce cu — IN ZIUA DE 14 AUGUST 19G5, ÎNTRERUPERE INTRE ORELE 7,30-
ei la tabără (?!).
va înfăţişăm citeva aspecte cun activitatea laberclor şi clubu funcţionat de loc, fapt pentru care se ni, neprezentîndu-se la tabără, deşi 15.30, PE STRĂZILE: LENIN ŞI I.CORVIN.
rilor şcolare de aici. iac vinovate în primul rind condu li s-a adus din timp la cunoştinţă ce
cerile şcolilor respective care au tra atribuţii au in perioada de vacantă. Condiţii există — LN ZIUA DE 1G ŞI 17 AUGUST 1965, ÎNTRERUPERE ÎNTRE ORELE
Experienţa bună noi şl au avut loc concursuri de cîn tai cu o superficialitate nepermisă făşurat şi tovarăşele Halaszi Eleonora dar nu se folosesc 7,30-15.30, PE STRĂZILE: 23 AUGUST (DE LA NR. 1 LA 00), ZORILOR,
O activitate sub aşteptări au des
oroanizarea vacantei de vară a co
7 NOIEMBRIE, ZAMFIRESCU ŞI DRAGOŞ VODĂ,
tece şl recitări.
trebuie extinsă La tabăra din Paroseni, majoritatea piilor. şi M atei Irina de la Lonea. Tovarăşa
copiilor rămaşi în localitate sînt cei Halaszi. directoarea taberei de vară,
trece rar pc la şcoală, iar citul este După ce elevii au luat vacanţa, s-a
s-au organizai dimineţi de basme, con Pe lîngă lucruri bune
Copii îşi au universul lor. Cn să le din clasele mai mici. De aceea aici chemată, ori trimite vorbă (prin cile linul o şedinţă la care au participat
apropii dc ei trebuie să-i cunoşti bi conducerile şcolilor. Acolo s-a stabi
ne, să simţi la Iei ca ei, să le şiii qus- cursuri rh* ghicitori, scurte plimbări un elev) (!) ca „nu este acasă", ori lit, printre nllle, că fiecare şcoală este
(urile, preierintele. Dircolorul taberei ele. A ctivităţi bogate in conţinu! au Cum s-au achitat cadrele didactice anunţă că activitatea taberei s-a in- obligată să contribuie la înzestrarea ta
locale de la Petrila cunoaşte acesl desfăşurat şi taberele din oraşul Lu de la şcolile din Valea Jiului de şar clieiat pentru ziua respectivă. berelor de vară cu material sportiv, a-
lucru. Împreună cu celelalte cadre parato de radio, magnelofoane, ctc. Tot»
didactice, repartizale Ia tabără, a în directorii; şcolilor au luat la cunoştinţă
tocmit planul de activitate astfel in m rle această sarcină. La Casa pion ieri
cit acţiunile incluse să răspundă as em lor din Lupcni insă, in timp ce celor
piraţiilor copiilor, să le placă, să fie ü 70-80 de copii le lipseau -mingi <le vo
interesante şi atractive. De nici şi ex lei şi fotbal, la şcoala generală de
plicaţia că tabăra este zilnic frecven 8 ani nr. 2 din localitate zăceau în
tatei de peste lt )0 de copii. cuiate. intr-un dulap, 18 mingi din
peni şi cea de la Şcoala generală de
...De cum intri în incinta taberei a- cina ce li s-a încredinţat in perioada U im ind „exem plul" ei, la fel pro tre care majoritatea noînlrebuinlale.
tenba iii csle atrasă de un panou pe li ani nr. 5 din Petroşani, cea din Is- de vară? cedează şi tovarăşa Matei Irina, in- Cu o asemenea „colaborare“ este fi
care se trec activităţile ce urmează croni şi altele. Este demnă de relevat activitatea stvuctoaroa superioară de pionieri. A- resc ca activitatea taberei să lase de
să aibă loc în ziua următoare. Asllel, Si acum citeva cuvinte despre clu prodigioasă desfăşurată de către to ccasta mai organizează cite o ,,ex- dorit.
roph ştiu ce vor face a doua zi si vin burile din cadrul şcolilor medii. Piuă varăşii Cocor Dan, Berar loan, Heqyi
cu plăcere la tabăra organizau”! pen în prezent cea mai bună activitate a Nicolae şi Stoica Cornelia de In Pc-
tru ei. Pcniru copiii din Petrila s-an dcstăşiir«îi-o clubul Şcolii medii din liila, cea a lui Haber M ana şi Macea In Valea Jiului exista toate condiţiile ca in timpul care a
organizat audiţii muzicale, convorbiri Pelrilo. Profesoara Stoica Cornelia, Aurica de la Vulcan, Angholescu Ele mai rămas piuă la începerea noului an şcolar să se organize
politice pe teme interne si internaţio dirccJonrea clubului, ajutată indea- na şi Moroşcamci laroslnva de la ze pentru copii activităţi plăcute, bogate in conţinut, In acest
nale, focuri de tabără, unde activişti puxipo dc un colectiv de profesori, a Paroseni, Dctan Felina dc la Petro scop, însă, trebuie şă se tragă învăţămintele necesare din
de panici au vorbit copiilor despre în reuşit să organizeze o activitate va şani ş.a. Dovedind un înalt simt de lipsurile constatate.
semnătatea Congresului al lX-lea al riată şi bogată în continui care a a- răspundere, aceste cadre didactice
partidului. Urmăriudu-sc lărgirea o ri Lros spre club un număr însemnat dc s au străduit să-şi aducă din plin con Pentru ca în tabere şi cluburi să se organizeze acţiuni la
zontului dc cunoştinţe al copiilor s-au elevi. Conducerea şcolii a rezervat n- tribuţia la buna desfăşurare a activi care copiii şă participe cu plăcere, se recomandă ca la intoc-
organizai vrzile în întreprinderi, ex numite clase, care au fost special a- tăţii de vară a copiilor. rairca planurilor de activitate ale taberelor şi cluburilor să
cursii la Peştera Bolii şi iu îm preju menajale pcniru activitatea elevilor. Dar lucrurile nu s-au desfăşurat in se ceară şi părerea elevilor care pot veni cu sugestii. De ase
rimile oraşului. La clubul de la Şcoala medie din toate şcolile la lei. menea, acolo unde se simte nevoia să Sie luate măsuri opera
O activitate interesantă s-a desfă Lupcni s-au organizat, pentru elevi, Principiul de bază a! oricărei acti tive pentru înzestrarea taberelor şî cluburilor cu baza mate
rială necesară desfăşurării unei activităţi bogate.
şurat in perioada care a trecui din excursii la cabanele Straja şi Cîmpu vităţi colective este disciplina. Acest
Numai orqaniztnd un program instructiv, bogat In con
vacanta dc vară si in tabăra din V u l lui Neag, întreceri sportive, acliuni lucru este binecunoscut de către ţinut, se va asigura participarea masei de şcolari la activităţi
can. Si acolo s-au organizat convor dc interes obştesc, şezători literare. fiecare cadru didactic. Dar păcat ca le taberelor şi cluburilor.
biri politice. în tiln in cu activişti de De asemenea, elevii au fost ţinuţi tot unii nu ţin seamă de acest principiu;
partid, excursii, s-au învăţat cîntece timpul la curent cu deslăşurarea lu- pe care în alte ocazii îl promovează. C. MARINESCU
L a treieriş în sectorul zootehnic
cei mai buni cooperatori
si arături O condiţie importantă, dc care de
pinde buna în g rijire a animalelor şi
ridicarea pro ductivităţii lor, este per
manentizarea îng rijito rilo r. Acest lu
fjăsuri eficiente, cru am reuşit să-l rezolvăm aproape
în întregime. M ajoritatea în g rijito ri
lor noştri lucrează de mai m ulţi ani
în acest sector. Cunoştinţele acumu M IN E R IL OH?
I Iu justificări late dc către cooperatori in cei 3 ani
la cursurile zootehnice şi folosirea
succeselor a e fiu n i metodelor noi le uşurează munca, Ic
stimulează interesul pentru buna în
(Urmare din pag 1) g rijire a animalelor. In minele grizuioase Ja fiecare loc
Relnbutia după producţia realiza de muncă şi fiecare cameră subtera
d l şi cele din cooperativele agri tă mobilizează pe toţi în g rijito rii de
cole nu au tras la răspundere pe nă trebuie şâ existe cel puţin o
mecanizatorii care lărăqănează animale să-si îndeplinească în mod lampă de siguranţă cu benzină.
punerea la punct a tractoarelor o r g a n iz a t o r ic e conştiincios sarcinile de plan. In a- Controlul existentei metanului
sau nu acceptă să execute arături ceaslă privinţă putem aminti pe iov,
Nedelcu Partenic, Brcuzu Aurelia, Ne- cu lampa se începe cu flacăra
pe suprafeţele prevăzute aşa cum delcu Pavel, Bota Maria, Timpea A r-
ş-a înlîm plat la Cnslur. Este ne Aru urmărit cu deosebit interes materialele publicate in să se poală realiza producţii ridicate sentea si alţii. normala. Daca se observă fila
cesar ca organizaţiile de partid ziarul „Drumul socialismului“ la rubrica „Creşterea număru la ţoale speciile. Molărîrea partidului şi guvernului rea sau alungirea flacarei pînâ
să analizeze temeinic cauzele care lui de animale şi a productivităţii lor la nivelul posibilită Pentru sporirea producţiei de iarbă cu privire la îmbunătăţirea regim u la marginea superio.arăa sticlei,
iac ca lucrările agricole să se ţilor regiunii". Consider binevenită acţiunea iniţială dc că o atenţie deosebită acordăm ingrăşă- lui de valorificare a produselor ani controlul se opreşte iar locul de
desfăşoare intr-un ritm nesatislă- tre redacţie ca lucrătorii,specialiştii şi conducătorii din unită rii păşunii prin tir lire. In acest sens male a dat. de asemenea, un imbold
câtor si să stabilească măsuri con ţile aqricole să dezbată in coloanele ziarului această impor porţile de lirlire se mută la 3-4 zile cooperatorilor noştri pentru sporirea muncă va fi evacuat pînă la aeri
crete in vederea m obilizării tutu tantă problemă — dezvoltarea sectorului zootehnic la nivelul fapt ce ne-a permis c<i pina in prezent producţiei animale şi livrarea unor sire Dacă nu se observa alungi
ror forţelor la grăbirea treienşu- condiţiilor existente in regiunea noastră. să fertilizăm 4Ü ha păşune numai cu cantităţi sporite de lapte, carne, lînă rea sau filarea flacărei.se trece
lui şi a arăturilor. Articolele publicate la rubrica amintită constituie un prilej oile şi circa 10 ha cu bovinele. şi ouă unităţilor de stat. la determinarea procentuală a
de a cunoaşte modul cum muncesc cooperatorii din regiu In vederea bunei hrăniri a anima Pinâ in prezent am predat pe bază
Aminteam la început ca nea noastră pentru sporirea numărului de animale şi a produc lelor, în perioada dc slabulatie. con de contractat 5G capele porci, 13 capele metanului cu flacăra redusa
pentru grăbirea treierisulul tivităţii lor. Experienţa bună acumulată in unele cooperative siliul de conducere s-a în g rijii de în bovine, 180 capele ovine,793 kg car
şi arăturilor s-a inlocm il un popularizată in coloanele ziarului, ne este de un real folos, treţinerea corespunzătoare a celor 90 ne dc pasăre, 850 kg lînă, 2014 kg
plan de masuri cu sarcini intruc-f 1 o vom aplica şi noi. ha dc linele si de însăminţar<»n unor brinză telemea şi 8 G.0 0 0 litri lapte
şi termene de realizare pre Unele rezultate bune în ce priveşte consolidarea sccloru- suprafeţe mari cu diferite plante de de vacă.
cise. Planul este bun dar lui zootehnic, s-au obţin ut şi in cadrul cooperativei agricole de nutreţ. In prezent avem în cultură 73 Cooperatorii din Răhău au stabilit
rău este faptul că nu există producţie din Răhău. Acest fapt m-a determinat să scriu şi ha cu trifoi vechi, 33 ha lucernă ve ca pc baza sporirii producţiei dc lapte, S> NU UITAŢI !. , ,
peste tot preocupare pentru eu redacţiei. che. 31 ha borccaq pentru fin, 5 ha să mai contracteze cu statul peste Ş Se lucrează fsra exploziv
înfăptuirea lui. ovăz. 11 ho sparcRlă si 8 ba sfeclă de plan încă 2 0 .0 0 0 litri lapte de vacă,
Din constatările iăcnle pe nutreţ. iar porcii să Iio predaţi la o greutate
teren reiese că nici Comite Ss dezvoltă şepteiu! xiinum şi mortalitatea tinerelului. Lucrările de recoltare a finetelor de peste 130 kg.
tul orăşenesc de partid nu Crearea de condiţii de adăposlire, în s-au executat la timp si am obţinut In v iilo r ne străduim sA rezolvăm
fndrumâ şi nu controlează grijire şi hrănire lot mai corespun
In cadrul cooperativei agricole dc zătoare înlătură de la un an la altul 500 tone fînuri de bună calitate. cu succes sarcinile ce ne stau în faţă,
in suficientă măsură campa producte din Răhău, dezvoltarea sec astfel incit să realizăm însemnate LOCUL DE
nia de treieriş. Au fost ca torului zootehnic stat în atenţia con cazurile de îmbolnăvire a animalelor. Pentru acoperirea necesarului dc venituri băneşti din sectorul zoo
Pc lingă mărirea numărului de a-
zuri cind chiar unii membri siliului de conducere şi a tuturor fu re.ic suculente, in perioada dc sta- tehnic, fapt care va duce la consoli MUNCĂ VA ii
ai Biroului C om ilclului oră membrilor cooperatori chiar do la io- nimnlc, in ahmtiu conducerii coopo- buliitie s-au ¡nsămînlat 2 0 0 ha cu do- darea economica a cooperativei, la FI EVACUAT tţr
şenesc de partid şi ai Con limlarea unităţii. Drept rezultat, o* rahvt-i nuasb'c a stal permanent si vlcci intercalau prin porumb. Se vor ridicarea nivelului dc trai al coopera LA AERISIRE.
siliului aqricol au acceptat leclivelc de animale au ri'u ^ u t an de problema sporirii producţiilor. asigura, dc asemenea. 700 lonc de torilor.
justificările neîntemeiate a- Deşi baza furajeră din iarna aces siloz nrin tocarea diferitelor nutre
an alît prin cu m p ă ră ri cil si p rin tui an iui a fost îndestulătoare, am ţuri. Pentru aceasta folosim rogozu-
dusc de conducerea S.M.T, IO A N LEMENYI,
reţinerea tinerelului din prăsilă pro- reuşit să ajungem piuă la t august riio si trestia din Valea Sernsutui şi
Orăştie in privinţa detecţiu- piic. In sporirea numărului de ani la o producţie de 939 litri lapte pe inginer la cooperativa agricolă
nilor la batoze şt tractoare. male accentul s-a pus pe creşterea cap dc vacă furajată. O crcslcrc o de pe o altă vale. ( oţelele şi trun- dc producţie din Răhău.
In generai, se constată că tinerelului din prăsiţi proprie. In a- producţiei s-a înregistrat in jumăta zcle de sfeclă de zahăr, porumbul se raionul Sebeş
nu există o combativitate renslă privinţa trebuie menţionai că manal în cultură dulii«» după cereale
temeinică faţă de slaba or- in ultim ii doi ani mi s-n cumpărat nici tea a doua a lunii aprilie şi în luna păioasc pe cca 30 ha, clovlcn în a-
mai cind animalule au fost furajate
qanizare a muncii, faţă de un anima). Cu tonic acestea, în pre la discreţie cu secară-masă verde, a- mestec cu coceni de porumb şi mela Sergiu MaJagamba, F lorin Bogaido
lipsa dc răspundere, (Ic fo zent încărcătura de animale la 100 dâuqîndu-sc in raţie şi cile 1 kg de să, frunze dc varză şi alte plante. \ G E N D Ă
losirea ne raţională a maşi ha teren a ajuns la 35,1 capele bo Din acest an ne-am preocupat şi Si Camilia Dâscălescu 12,30 Prelu
crări şi aranjamente pentru fanfară?
nilor şi a timpului de lucru. vine din care )2,1 vaci şi juninci, 24,G concentrate. de producerea de sâininlă necesară
Din partea Comitetului o- porcine. 45,7 capete ovine şi 432.G ca pentru cultivarea in viitor a dife ri 13,30 De toate pentru toii (reluarea
răsenesc de partid se cere pele păsări. Furaje îndestulătoare telor plante lurajcrc ca : horceaq de emisiunii din 8 august) j 14,35 Cîntă
un control mai sistematic toamna si primăvară, sparcclă, trifo- orchestra de muzică populară „O r-
In sporirea efectivelor de animale, zişorul" din Roşiorii de Vede şi M ă
si un sprijin mai substan un rol important J-a avut buna orga şi de bună calitate lione, steclă de nutreţ ele., în care m ie r c u r i // a u g u s t ¡965 ria Badiu din Sibiu ; 15,10 Din m e
ţial dat organizaţiilor cîe scop am realizat loturile semincicre lodiile com pozitorilor noştri — m u
partid clin cooperativele a- nizare şi desfăşurare a reproducţiei. necesare. zică uşoară; 13,00 M elodii popu
gricole fn stabilirea şi în In aceasiă direcţie am obţinut rezul Pentru acesl an s-ou luat din timp lare îndrăgite de ascu ltători; 17,15
făptuirea unor măsuri poli tate bune. Astfel, procentul de fe o scrie de măsuri tohmeo-organiza- € î .\ E M ,1 igienic al fructelor,- 8,03 Cinlece şi
tice şi organizatorice care cunditate a fost in ultim ii 3 ani de torice care să ducă la asigurarea fu Selecţie şi adăpcstirc jocuri de pe întinsul pa triei; 8,30 Muzică din operete,- 18,00 Concert
să dură la urgentarea lucră 85 la şută, iar natalitatea de 84 la rajelor necesare în tot timpul anului DEVA Brăţara de qranate — c i Muzică din operele Jui Alexandru peniru oamenii m uncii aliaţi ia o-
dihin'i.; 18,30 Capodopere ale lite
rilor agricole. sulă. In 1905 a losl redusă la ma- pentru întregul efectiv de animale şi . corespunzătoare nematograful „ Patria“ : Zidul înalt Zirru ; 9,U0 La microfon melodia raturii : A m in tiri din cop ilă rie ; 19.05
— cinematograful „A rta “ ; PCTRO- preferată; 1 1 ,0 0 Din repertoriul o r M elodii populare interpretate de I r i
Pentru ridicarea productivităţii a- ŞANM: Două etaje dc fericire — chestrelor de estradă ; 12,03 Pagini na Loghin si Pavel Tornea- 20.00
din opere; 12.45 Din tezaurul nos
nim alrlor urmărim elcctu irea unei cinematograf ul „Republica“ ; Pen tru folcloric ; 13,15 Concert de prin/; Am îndrăcii? o melodie — muzică
selecţii pe baze ştiinţifice. Prin regis siunea Bouljnku — ciiu-malo- 14,10 InlUnire cu inlorpreUh prefe uşoară ; 20.30 Pe tonic agrare ; 22.00
trul genealogic urmărim însuşirile va gralul „7 Noiembrie"; LUPCNI: ra t; 15,00 Varietăţi muzicale; 15.4 6 Paleta m elodiilor ; 23,22 l)m cele
cilor de lapte, iar U celelalte specii Moscova-Genova — cinemato Ciută Uodica Paliu şi A lm Norod- mai îndrăgite pagini lirice — mo
de animale se (ac observaţii pentru graful „C ultural" ; SIMLRIA: !- nu — nur/ică uşoară; 16,15 Ciivlece zaic muzical.
eliminarea ceior necorespunzăloniv, vailo — cinematograful „M u re şu l“ ; şi prelucrări do Nohii Ioncscu .-
linînd cont do prolificitate, calitatea ALBA JLTJA: Cronica unei crime 13.30 Roza violurile,- 17,15 Col do-nl T E LE V IZ IU N E
şi caiUilaleu produselor ce se oblm, — cinematograful „V ictoria"; IlI-lea concurs şi festival de muzică
SEBCS: lannşik — seriile 1 şi It — 19.00 Jurnalul televiziunii;; 19,20
O dată cu creşterea şepleluhii am uşoară romînească — Mamaia 1935,-
avut in vedere să creăm condiţii bune cinematograful „Progresul": Nu te 19,00 Recital Elena Cernei ; |9,t5 Pentru pionieri şi şcolari; 19,50
pentru adăpostirca animalelor. In atinge dc fericire — cinematogra „Start spre cincinal“ ; 10,30 M u 1 ilm pentru copii : „Barza şi broas
ful „Sebeşul“ ; ORÂŞTIF: Joc Li ca ; 20,00 Emisiune de
prezent, in cclc 4 qra¡duri dc bovine, monada — cinematografii 1 „Patria“ ,- zică uşoară rle Silo Dmieu. H. Mă- teatru j
o inoJcrnilatc de scroafe, o hală dc Libelula — cinematograful „Flacă lmeami, Florentin Delmar, Petre Fi „N-avem centru înaintaş",- 22,30
păsări fi o pmernilă, spahiii necesar rii loscn ; 2 0 ,0 0 Rcuhogazcla dc seară; Agenda festivalului de muzica uşoa
adăpostim animalelor o l e asigurai. ra“ ; HAŢEG: Doi in stepă — cine 20.30 Nana Nouskouri ciută pentru ra de la Mamaia — 1935; In înche
matograful „Popular"; URAI') M u iere : Jurnalul televiziunii (II) Bu
Pcniru huna îng rijire a bovinelor, dumneavoastră ; 20,55 Melodii popu
safiri ciudaţi de pc Muntele de letin meteorologic.
grajdurile sini prevăz.ule cu linii dc lare interpretate dc Ioana Crăciun
der.ovil şi cu anexele necesare. Adă gheată — cinematograful „St. ro şi Tony D um ilrachc; 21,15 „ A u to BuleHn meteorologic
parea se face in bune condiţiuni de şie“ ; I.ONEA": A 3-a rachetă — graf pe o cnr.te nouă"; 21,30 M u
cinematograful „Minerul",- 1LIA: E-
oarece apa este adusă la jgheaburi in zică uşoară şi de dans interpretată PENTRU 24 ORE
fiecare grajd. roi curajoşi ca tigrii — cinemato de orchestrele : Cornel Pope,seu,
graful „Lumina"; HUNEDOARA :
In perioada dc păşuna), pcniru va P.ennv benei. Iun Sihmtiev. Frank Vremea se menţine frumoasă cu
cile de lapte s-a construit o tabără de Diavolul deşertului — cinematogra Purceii ; 23,00 M elodii sul) clar de cerul pulm noros. Vor cădea aver-
ful „Stadion C o rv in u r.
vară prevăzută cu iesle pentru a sc lună. s<- dc ploaie insolite dc descărcări
putea face hrănirca cu concentrate Programul II : 7,35 M ici formalii electrice. V in t moderat cu inten-
sau cu furaje verzi, iar pentru tinere de muzică uşoară ; 8,30 La braţ cu silicări locale din nord-vesf. Tem-
lul bovin avem construit un adăpost muzică uşoară ; 9.03 „In excursie" pcialura ziua vd fi cuprinsă între
în păşune. Ţinerea animatelor in ta — program de cinlece pioniereşti ; 2 6 si 30 prude iar noaptea între
berele de vară a lacul posibilă folo Proqr¿inul I : 5.OG Cîntece patrio 9.30 „Dubroge, mîndră grădinii“ — IU şi 13 grade.
sirea unui număr mai mic de braţe de tice; 5.25 Piese instrumentale; 5,45 emisiune de muzică populară,- 11.27
M arşuri sportive,- 7,15 Cînlă M a „De la v jriu l bradului la albastru PENTRU URMĂTOARELE 3 ZILE
muncă, iar animalele nu mai fac de
ria Koierbska şi Valentin Uaciu valului" — emisiune de melodii Vreme neslabilă cu cerul noros.
plasări pe distanţe mari pînă la adă 7,30 Sfatul m edicului: Consumul populare,- 11,57 Muzică uşoară de Temperatura staţionară.
Zi de plajă la Geoagiu-Băi, Polo: V. ONOIU posturi.