Page 37 - 1965-08

proletari d /m t o a t e t a r /i.f. un íti-VA i
H H ß g g P T

L lf IsfllsJISöy 6

Pe graficele siderurgişiiior tu e â ra i

Şi-au întrecut
♦ 3.658 TONE DE FONTĂ ♦ 969 TONE OJEE MARTIN ❖ 220
sarcinile TONE OJEL ELECTRIC * 7.738 TONE LAMINATE DE PROFILE DI-
FERITE ♦ 2.150 TONE AGLOMERAT FEROS.
de extracţie
* B IA 1 ^ f 11 wL lrJ ’ l ~ » h t \ l \ L J i : i In toate secţiile Com binatului si­ pesle plan. Sînt demne de relevat
derurgic Hunedoara apropierea zilei succesele obţinute de colectivele
de 23 August face ca întrecerea să secţiilor I, II şi III furnale, care, în
Tn exploatările miniere fie mai vie, mai mobilizatoare. Să­ prima decadă a acestei luni, au pro­
ANUL XVII. NR. 3303 J ° ' 12 AUGUST IM S 4 poqinî, 25 bani
din Valea Jiu lui colective­ geata graficului realizărilor urcă me­ dus peste pion 3.058 tone de fontă,
le de muncă desfăşoară o reu tot mai sus. Agregatele siderur­ cele ale colectivelor de la secţiile
vie întrecere pentru înde­ gice sînt bine înLret'mutc şi exploa­ otelăria electrică, O.S.M. I, şi O.S.M.
plinirea ritmică a sarcinilor tate, aprovizionarea lor cu materii 11. care împreună, ou produs pesle
PE OGOARELE RE1 GIUNII nizaţiile oe parlid, m inerii organizată. Toate acestea iac să Colectivele oe la Jamiuoarele combi-
de plan. Conduşi de orga­
plan 1189 tone otel M artin şi electric.
prime si materiale se face in bune
conditiuni, munca este mai judicios
nalului au produs in plus 7.738 tone
aplică larg în producţie in i­
ţiativele „Două cîmpuri de
de aglomerare nr. 2 a depăşit planul
rească continuu producţia de fontă,
cărbune pe schimb şi aripă crească indicele de utilizare, sa spo­ laminate, iar colectivul dc la fabrica
de abataj cameră'’ şi „Două otel. laminate şi alte produse side­ decadei cu 2.150 tone aqlomerni.
fîşii pe zii". In atenţia rurgice. Aceste realizări ii bucura pe side-
lor stă in permanentă creş­ Hărnicia şi priceperea oamenilor, rurgişti. Dar ei nu se vor opri aici,
R A I D A N C H E T A terea continuă a pro du ctivi­ rodnicia muncii lor se oglindesc în ci, aşa cum au lăcut Întotdeauna, ei
se vor strădui să le sporească şi mai
tăţii muncii în abataje. cale
principală de sporire a pro­ sulele şi miile de tone dc metal oale mult.
ducţiei de cărbuni. In a-
ccst scop ci îşi organizează La Fabrica de blănuri „Vidra“
RAIONUL astfel munca incit timpul de
ALBA CE SE INTIRZIE lucru, maşinile si utilajele Întrecerea socialistă a cuprins în­ sulă, continuă m in luna august. După
să fie folosite din plin. Prin­
tre exploatările care Încă tregul colectiv de muncă al acestei prima decadă a lu nii bilanţul arată
de la începutul lunii şi-au fabrici. Şirul succeselor înregistrate că planul producţiei globale si marfă
a lost realizat in proporţie de peste
TREIERISUL gŞ jj ARĂTURILE ? tracţie se numără Aninoasa în luna iulie, cino colectivul dc aici monstrează hotărîrea acestui colectiv
depăşit preliminarele de ex­
105 la sută. L’sto un succes care de­
şi-a depăşit planul la producţia glo­
decadă
şi Dilja. In prima
bală cu 1,1 la sută, cel al producţiei
minerii Aninoasei şi-au în ­ marfă cu 3.3 la sulă şi de creştere de a întimpinn ziua de 23 August cu
deplinit planul de extracţie a productivităţii muncii cu 2 ,8 la noi realizări in muncă.
în proporţie de 1 0 2 la sută,
In numeroase unil£(i agricole din raionul Alba sc lucrează intens îa
trcieriş si araturi. La Iqliiu şi Alba lulia, ca urmare a organizării temei­ iar cei de la D ilja au trimis
nice a muncii Ircierişul a fost terminat. De asemenea, în alte unităţi, ca preparatiei cu 572 tone mai
cele din Oarda de Jos, Micesti, Ducerdca ele., treierişul şi arăturile se mult cărbune decît sarcina
deslăşoară intr-un ritm suslinut. Există insă şi cooperative agricole unde afectată perioaoei. Cu fru ­
aceste lucrări sint rămase mult in urmă datorită deselor deiectiuni ivite moase rezultate au încheiat
la batoze şi tractoare sau din cauza lipsei de preocupare fată de buna prima decadă a lunii şi alte
organizare a muncii, lată citeva aspecte privind activitatea ţăranilor colective de muncă din V a ­
cooperatori şi a mecanizatorilor din acest raion pentru stringerea recol­ lea Jiului. Printre acestea
tei de qriu şi asigurarea unei baze trainice producţiei viitoare.
se numără sectoarele III şi
IV B de la Lupeni. II şi 1
august, bunăoară, schimbul batozele şl tractoarele stau de la Uricanî, III de la Lo-
format din membrii echipei
Cînd timpul este pe care o conduce tovarăşa defecte I nea, I şi II de la Vulcan,
sectoare ce au extras pes­
Paulina Bogdan nu s-a pre­ w i% 32-36% 21% te prevederile de plan în ­
folosit din plin zentat la muncă la ora sta­ La arături, ritm semnate cantităţi de căr­
bilită. însăşi şela de echipă
era plecată la oraş pentru re­ bune.
zolvarea unor interese per­ necorespunzăior
La cooperativ,! aqricolă de
producţie din Stremt. treieri- sonale, în timp ce brigadierul
Pavel Muslală stătea la se­ In multe cooperative agri­ Paralel cu executarea treierişului şl a
şui începe zilnic, dimineaţa
diul cooperativei. Nu-1 inte­ cole din raionul Alba ritm ul altor lucrări. In cooperativele agricole de
din vreme. După cum ne spu­ producţie din regiunea noastră se m un­ Peste planul
nea inginerul cooperativei, resa cituşi de puţin faptul că arăturilor de vară se desfă- ceşte din plin la arături. Mecanizatorii de
tov. Vasile Lăpăduş, consiliul la arie trebuia să lucreze un şofiră necorespunzător, câu-
schimb din briqada pe care tîndu-se si în această direc­ la S.M.T. M iercurea au efectuat pe supra­ la zi — 1.
de conducere, sub îndruma­ o conduce. Dacă se tine sea­ feţele eliberate de arlu ale cooperativelor
rea comitetului de partid, a ţie justificări printre care agricole din raionul Sebeş, arături pe 4764
orqanizat munca la arii pe ma de faptul că batoza lu ­ şi aceea că „pâm întul este hectare, ceea ce reprezintă 46.9 la sulă perechi
crează zilnic doar cu (i0-70
două schimburi. In telul a- la sută din capacitate, reiese tare". Din constatările făcute din cele 10.300 hectare planificate. Deşi
cesta cele trei batoze pot lu ­ pe teren rezultă însă că altele condiţiile de secetă s-au menţinut, în u lti­
cra din plin. Pentru a evita că recolta de pe cele 170 sint cauzele întîrzierii ne- mele 5 zile aici au fost arate peste l 700 de încălţăminte
staţionările, ţăranii coopera­ hectare rămasă netreierată justificate a executării arătu­
nu va putea fi inmaqazinală rilor de vară. Iată ce confir­ hectare. Acest lucru confirmă în bună
tori din schimbul doi vin la
nici pină la 1 septembrie. De mă faptele : In ziua de 10 măsură hărnicia cu care cooperatorii au
arii cu o jumătate de oră Si m uncitorii de la Fabri­
înainte dc preluarea lucrului. toate aceste lucruri însă, august la cooperativa agri­ muncit la eliberarea terenului şi eforturile ca „Ardeleana" din Alba
consiliul oe conducere nu colă din Galda de Jos lucrau susţinute ale mecanizatorilor în vederea
In acest fel, fiecare ştie ce ţine seamă. executării unui volum cit mai mare de a- lulia lucrează cu mult spor.
are de făcut, fiind repartizat 5 tractoare, în timp ce la Te- întrecerea pe care o des­
O altă cauză care face ca ius, Totoi, Galtiu şi in alte rături.
să muncească po trivit price­ făşoară Ie aduce cu zi ce
în raionul Alba să întîrzie unilăti se foloseau la arături
perii sate. Ca urmare. în a- In ritm mai scăzut se desfăşoară arătu­ trece noi satisfacţii. Prima
ceastă unitate se reuşeşte să Ircierişul constă şl in desele doar cile unul sau două, cu rile în cooperativele aqricole de producţie
dciccliunl ivite la batozele toate că terenul era mai bun decadă a lunii august a fost
se depăşească viteza zilnică aparţinătoare ^fM :T. Alba. din raionul Haţeg unde din cele 4.GQ0 hec­
de lucru stabilită la trcicriş. de lucrat decit la Galda. tare u b n iiicu te abia 985 au fost arate/ A- încheiată Cu frumoase rea­
precum şt în lipsa de operati­ La Totoi, unele tractoare stau lizări, planul de producţie al
Tot în scopul utilizării bato­ semănător stau lucrurile şi în unităţile de
zelor la întreaga capacitate vitate pentru remedierea a- nefolosite, Iar Ia Alba lulia, pe raza oraşului reqional Hunedoara. Aici fabricii fiind îndeplinit în
ci'slora. La cooperativa aqri­ unde sînt condiţii pentru a proporţie de 100,36 la sută.
au fost mobilizate la trans­ colă din Berqhin, două bato­ a fost arată doar 13,4 la sută din suprafaţa
portul qriulu i din cîrop atil se executa arături, nu au fost de 1.500 hectare. De la începutul anului şi
atelajele cooperativei cit şl ze stau defecte de aproape repartizate tractoare. Am Rămlnerea în urmă a stadiului de desfă- pînă la zi, s-au produs pes­
atelajele ţăranilor coopera­ o săptămină. Cu întreruperi in tiln it şl alte situaţii care şurore a arăturilor trebuie să determine or-
oin cauza defecţiunilor func­ dovedesc o slabă preocupare te plan 1 .1 0 0 perechi de în­
tori. aanizatiile de partid’ să ia măsuri organi­
ţionează şi batozele care din partea conducerii S.M.T, călţăminte. Printre m unci­
lucrează la cooperativele a- pentru folosirea utilajelor ta zatorice operative care să ducă la elibera­ torii care obţin însemnate
qricole din Galda de Jos, Cri- întreaqa capacitate. La co­ rea grabnică a terenului de paiele rezulta­ depăşiri şi dau produse de
te în urma combinelor, tar pe suprafeţele
Una în plan, cău si din alte unităţi. In le­ operativa aqricolă din Teiuş, unde griul s-a recoltat manual de snopi* calitate se numără tov. Pa-
gătură cu aceasta, tovarăşul
10 au-
de pildă, in ziua de
Aurel Bolundut, directorul qust numai 2 tractoare lucrau din clăi. Aceasta va permite ca mecaniza­ raschiva Scheau, V irg il
cîl
torii să execute arături oe suprafeţe
alta în realitate statiunn. încearcă lot telul de in timp ce 4 stăteau la se­ mai mari. Moangă, M ana Ciulea, V a ­
justificări. Din cele constata­
te la fata locului rezultă însă diul briqăzil — două defecte, In harta de fată prezentăm situaţia ară­ sile Triian, Silviu Paulete
Din discuţia De care am că revizuirea batozelor s-a unul fără mecanizator, iar turilor de vară existentă la data de 11 au- şi mulţi alţii.
*v u l-o cu tov. ing. Remus făcut în mod superficial şi că Qusl în cooperativele agricole dc producţie Suspendaţi înlre pămînt şl cer, lucrătorii echipei de control a lunî-
Gherbea am Tetinul că si la atelierele mobile nu intervin la altul sc făcea întreţine­ cularuluî Lonca II verifică fiecare metru dc cablu.
rea.
cooperativa aqricolă din To- în mod operativ pentru a re­ Foto: N. M O LD O VFAN ’ U
tol. munca la arie a fost or- media defecţiunile ivite. La In ziua de 10 august, la cooperativele
qanizată pe două schimburi. batoza repartizată cooperati­ agricole de producţie din raionul Alba,
Interlocutorul nostru a tinut vei agricole din Straja de o un număr de 14 tractoare nu au putut
să ne asiqure că treierişnl se săptămină se tot fac repara­ li iolosite din cauza defecţiunilor. Cu I
desfăşoară in bune condiţii. ţii, dar ea nu funcţionează toate că această situare şi altele similare Pe marginea proiectului Constituţiei
Pentru a ne convinqo de a- nici in prezent. Si. in timp ce
cest lucru ne-am deplasai la pe teren au loc asemenea a- au fost cunoscute de către conducerea
arie. Aici, stîno’ de vorbă cu nomolii, la sediul staţiunii se S.M.T. Alba. nu au fost luate măsuri.
mat m ulţi ţărani cooperatori tîn... numeroase şedinţe. Spre Republicii Socialiste România
am constatai însă că lu cru ri­ exemplu, în fiecare din u lti­
le stau cu totul altfel. Cele mele donă zile s-a lin u l cile
două schimburi nu lucrează o şedinţă, lipsind astfel ca­
decît la nivelul unui schimh drele de specialişti şi pe
bun. Dimineaţa echipele pro- şefii brigăzilor de posibilita­ d r u m l u m in o s EGALE IN DREP
qramaie vin cu întîrziere la tea de a îndruma şi contro­
arie. astfel că lucrul nu po,v la îndeaproape activitatea
le începe deeil in jurul orei mecanizatorilor. Nu este timp ..Cooperativele agricole de producţie, formă socialistă de ..Cetăţenii Republicii Socialiste România, fără
R. iar scara se termină îna­ de vorbărie, tovarăşi de la organizare a agriculturii, asigură condiţii pentru cultivarea deosebire dc naţionalitate, rasă. sex sau religie, sint
inte de ora 19. In ziua de 19 S.M T. Alba, atîta vreme d l intensivă a pămintului şi aplicarea ştiinţei înaintate, contri­ egali în drepturi în toate domeniile vieţii economice,
buie. prin sporirea producţiei, la dezvoltarea economiei na­ politice, juridice, sociale şi culturale'.
tionale. la ridicarea continuă a nivelului de viată al ţărăni­ (Din articolul 17 al proiectului de Constituţie
Din cele conslatale cu prilejul raidului, reiese că mii şi al întregului popor. a Republicii Socialiste România).
unităţile agricole din raionul Alba dispun de suficiente Statul sprijină cooperativele agricole de producţie şi ocro­
posibilităţi pentru grăbirea treierişului şi arăturilor. Se teşte proprietatea lor. De asemenea, statul sprijină cele­ Trăim evenimente
impun insă măsuri urgente pentru o mai bună organi­ lalte organizaţii cooperatiste şi ocroteşte proprietatea lor\ pc măsura epocii noa­ noastră socialistă lo­ proape 500 inginere
cul cuvenit, i-au fost
zare a muncii, pentru folosirea din plin a tuturor tor­ (A rticolul 10 din proiectul de Constituţie a Republi­ stre. Astăzi, fiecărui deschise cele mai largi şi lehniciene. In coo­
perativele agricole rle
telor şi mijloacelor mecanice existente în unităţi. In cii Socialiste România"). om al muncii îi sînt orizonturi, în măsură producţie muncesc
această direcţie trebuie ca şi organizaţiile de partid să clare telurile, idealu­ să-şi pună în practi­ peste 9.000 do femei,
intervină mai operativ prin analiza zilnică a deficien­ Am luat cunoşlinţă cu mullă bu­ creditele acordate de stat pentru rile, penlru că e!c se că energia şi aptitu­ numărul inginerelor
telor şi stabilirea celor mai corespunzătoare măsuri care curie de conţinutul proiectului de plantarea a 25 ha. de vită de vie, îmbină armonios, în dinile sale. In anii pu ­ din aceste unităţi limd
Constituţie a Republicii Socialis­ pentru dezvoltarea sectorului zoo­ înlreqime, eu cele ale terii populare, în cele
să ducă la impulsionarea muncii. De asemenea, este de aproape 50. Peste
te România. Consfinţind etapa is­ tehnic, pentru cumpărarea de în ­ statului. Acum, v iito ­
necesar ca si tovarăşii din permanenţa consiliului agri­ mai diferite posturi 1.400 femei au fost a-
torică a dezvoltării scumpei noas­ grăşăminte chimice, precum şi în rul ne aparţine, m un­ ale activităţii econo­ lese deputate în sfa­
col raional şl conducerea S.M.T. să manifeste mei multă tre patrii, proiectul constituie o aportul mecanizatorilor din cadrul cim penlru înfăptui­
preocupare a fit faţă dc buna organizare a muncii, «Orc de odihnă".,. în aşteptarea măsurilor. mice, sociale, cultura­ turile populare.
sinteza a tuturor realizărilor har­ S.M.T. Miercurea care deservesc rea Hai, a prevederilor le lucrează femei. A- Cuprinsă rle senti­
nicului popor român care, sub con­ cooperativa noastră. ce nî le-am sclutat. cesle drepturi sint mentul profund al re­
ducerea încercată a partidului co­ Creşterea veniturilor cooperati­ La aceasta contribuie consfinţite cu multă cunoştinţei fală rle col
muniştilor a mai urcat o treap­
Turişti străini tă pe orumul luminos al socialis­ vei aqricole. dezvoltarea ei, asiqu- deopotrivă bărbatul şi clarilalc în proiectul care a ridicul-o la
femeia, lînărul şi bâ-
României
Constituţiei
râ un nivel de viată lot mai ridicat
rangul de om, faţă dc
A C T U A L I T A T E A în regiune mului şi comunismului. aliată pentru cooperatorii noştri, care trinul, muncitorul şi socialiste. Partidul Comunist Ro­
pentru că
savantul,
Ţărănimea cooperatistă,
mân, femeia
Exemplele sînt m ul­
trăiesc acum o viată nouă şi fe­
zilelor
ricită. Din veniturile repartizate la
îşi consacră
noaslrc
li s-au creat cele mai
Frumuseţile şi monu­ de nădejde a clasei muncitoare, zile-muncă şi retribuţia suplimen­ lo|i au drepturi egale, tiple. Numai In regiu­ întreaga sa energie
păşind cu încredere pe calea ară­
nea noastră, în între­
mentele istorice ale re­ tată de parlid. se străduieşte să tară, ţăranii cooperatori din Gir- largi posibilităţi do a- prinderile industriale cauzei nobile, dc fău­
giunii noastre, realizări­ smulgă pămintului roade tot mai bova şi-au construit în ultim ii ani firmare a capacităţii lucrează peste 25.000 rire a unei vicii libe­
Expoziţia a fost vizio­
In turneu nată de peste 3.000 de Centru pentru le oamenilor muncii de bogate, pentru a asiqura cit mai 150 de case noi. In casele lor sînt şi puterii de muncă. de femei. M ulte din re. fericite şi îmbel­
oameni ai muncii din o- pe întinsul Hunedoarei, multe produse aqroalimentare po­ acum aproape 300 aparate de ra­ Femeia, socotită multă ele sînt fruntaşe sau şugate.
M iin c seară, la Casa raş şi de numeroşi ex­ instruirea copiilor sînt cunoscule nu numai porului muncitor. dio, zeci de qarniluri de mobilă vreme incapabilă să se evidenţiate in întrece­ e l e n a b o r z a
de cultură din lila, co­ cursionişti din alte re­ tn U ră ci şi pesle hota­ Si în cadrul cooperativei noas­ modernă, televizoare, maşini de ridice la nivelul băr­ re. In diferite sectoa­ preşedinta Comitetu­
batului, şi-a
căpălat
lectivul Teatrului na­ giuni ale ţării, aliaţi in re. Ele atrag un mare tre agricole de producţie, munca spălat rufe, un număr de 84 co­ re din unităţile ern- lui regional al ionicilor
număr dc vizitatori —
ţional din Craiova va trecere prin Orăştie. La Cugir, din iniţia* turişti străini — ce so­ însufleţită a ţăranilor cooperatori operatori sînt posesori de m oto­ astăzi în societatea nomice lucrează a- Hunedoara
prezenta prim ul specta­ liva secţiei dc fotbal, sesc zilnic cu autocare este oglindită in dezvoltarea mul­ rete şi motociclete.
col in regiunea noastră a luat fiinţă un centru sau autoturisme soliei- tilaterală a cooperativei aqricole, M uncind cu hărnicie pe întinse­
cu piesa „Esop". co­ Un nou sat pentru instruirea copiilor în ridicarea continuă a nivelului le oqoare. parlieipînd la activită­
medie eroică în trei ac­ Ia această disciplină tind serviciile Agenţiei de trai al lucrătorilor de pe oqoa- ţile cullural-artistice ce se orga-
te de Guilhermc Figuci- electrificat sportivă. Pină acum au O.N.T. „C arpaţi" — De­ rc. In prezent, dispunem oe o a* nizează cu regularitate ia căminul
redo. fost înscrişi şi au început va. Pc lingă grupurile vere obştească care se ridică la cultural, lucrătorii oqoarelor din Ziarul nostru de azi publică:
care au trecut prin re­ 5.199.850 lei. Numai în anul 1964, Girbova, trăiesc intr-un chip nou.
Cu doua zile in urmă, antrenamentele 80 co­ giune in primele zile ale prin vînzarea către stat a surplu­ socialist. Ei sînt hotărîti să obţi­
Peste 3.000 în satul Berc, aparţină­ pii şi 35 juniori. săptămînii. alte grupuri sului de produse, am realizat ve­
tor comunei Bretea Ro­ Dc pregătirea lor se de turişti străini îşi a- nituri în valoare de 2.500.000 lei. nă noi succese pe linia creşterii $ Şcoala — izvor cfa cultură;
producţiilor la hectar şi din secto­
de vizitatori mână, raionul Haţeg, s-a ocupă cu multă grijă nunţă sosirea. Pînă Ia Sînt rezultate obţinute datorită rul zootehnic, pentru ca prin fap­ ♦ Parametrii com erţului: Calificativul „satisfăcător" nu
aprins pentru prima dală sfîrşitul acestei săptă- muncii entuziaste a membrilor co­ tele lor să-şi dovedească ataşa­ mai mulţumeşte;
Casa raională dc cul­ becul electric. Astfel, de antrenorul Geza Nagy. mîni, aproxim ativ 420 operatori, a sprijin ului permanent mentul fată de partid, fată de orîn- (pag, a ll-a)
tură din Orăşlie şi M u ­ la începutul anului şi Săptămînal au loc cî- de turişti străini vor v i­ acordat de către partid si stat. A- duirea noastră socialistă. ❖ Criteriul principal de apreciere — rezuftoiole obţinute;
zeul raional au organi­ pînă în prezent, în ca­ te două şedinţe de an­ zita oraşele, frumuseţile cest ajutor este concretizat atît în GHEORGHE CR ĂCIUN
drul regiunii noastre au şi locurile istorice ale (png. o ffl-a)
zat între 18 iulie — 10 trenament. fM. V iL - faptul că în cadrul cooperativei preşedintele cooperativei agricole
fost electrificate în to­ regiunii Hunedoara. (D.
august a. c. o expoziţie CEANU — corespon­ noastre a fost repartizat să lucre­ de produefie Girbova, raionul
de artă plastică. tal 13 sate. dent). ŞOICA — corespondent). ze un inginer agronom, d t şi în Sebeş ♦ De peste hotare; (pag. a IV-a)