Page 38 - 1965-08
P. 38

Pag.  8
                                                                                                                   Dramal  socialismului                                                                                                        Nr.  3303


                                                                               şi  factor  de  civilizaţie.   N'u  cunosc   bucură  mult.  Datorită  g rijii  partidului   sului.  Ca  să  pregătim  oameni  califi­
                                                                               Încă  structura  noilor  scoli  ce  se  vor   fiul  meu  mai  mare  a  a|uns  inginer,   caţi  temeinic,  teoria  învăţată  în  şcoa­
                                                                               înfiinţa,  mă  refer  la  liceele  de  spe­  cel  mic  e  la  şcoala  medie.  S-au  stră­  lă  trebuie  să  se  îmbine  cu  o  prac­
                                                                               cialitate,  dar  îmi  dau  seama  că  prin   duit  să  răsplătească  prin  învăţătură   tică  boqată.  In  acest  scop  măsurile  pe
                                                                               crearea  liceelor  pedaqoqice  se  va  da   grija  partidului  şi  stalului.  Le-am  spus   care  le  luăm  prevăd,  ca,  începînd  cu
                                                                               posibilitate  ca  v iito rii  învăţători  s-j   întotdeauna  să  pretuiască   zilele  in   anul  1966,  să  trecem  la  construirea
                                                                               aibă  o  cultură  generală  mai  temeini­  care  au  crescut  şi  mereu  lo-am  dat   a  trei  ateliere-şcoală,  dotate  cu  cel
                                                                               ca,  insolită  de  cea  profesională,  fapt   exemplul  tinereţii  mele   Cuvintele   mai  modern  utilai.  In  prezent  amena­
                                                                               ce  va  ridica  tot  mai  mult  nivelul' pre­  care  s-au  rostit  la  Congresul  partidu­  jăm,  pentru  noul  an  şcolar,  un  cabi­
                                                                               dării.                            lui  sint  îndemn  şi  pentru  noi,  părin­  net,  de  materiale  de  construcţii  şi  un
                                                                                 Învăţătorii  care  se  pregătesc  în   ţii.  Ce  as  putea  spune  decît  că  noi,   laborator  de  fizică-lehnică,  dotat  cu
                                                                               şcoala  noastră  —  al  căror  număr  va   părinţii,  ne  vom  strădui  să  facem  în   aparate  modeme.  Proiectul  de  Drac-
            Ne  aflăm  In  fala  unui  nou  avînl   către  acei  care  si ut  chemaţi  să  lor-   creşte  m ull  din  această  toamnă  —   aşa  fel  ca  fiii  noştri  să  poată  răs­  tică  topografică  pe  care  tocmai  îl  stu­           ROO AT
                                                                                                                 plăti  oricind  qrija  ce  li  se  poartă.
          spre  bunăstare  si  fericire.  ciiul,  do   meze  cadrele  de  miinc  alo  patriei,  să   fvom  avea  aproape  1.300  de  elevi),        diam  v  destinat  tot  acestui  laborator.                                                fN T JD i
          la  un.  capiii  la  allul  al  tării,  oame­  ridice  tot  mai  mult  rolul  şcolii  in   vor  trebui  să  dovedească  acolo  unde   Pe  tovarăşul  loan  Mlhăluş,  direc­  Se  lucrează  la  diferite  Dlanşe  murale,            o e s n -
          nii  studiază  cu  profund  Interes  d<>-   opera  de  construire  a  societăţii  noi.  vor  fi  repartizaţi  că  şi-au  însuşit  te­  torul  Grupului  şcolar  de  construcţii,   care  vor  completa  articolele  labo­  À  R / £  D M   / y / / w u :
                                                                                                                 l-am  în tiln i!  studiind  tu   atentic  un
          cumenlcle  istorice  prezentate  la  tri­  Am  stat  de  vorbă  în  aceste  zile  cu   meinice  cunoştinţe.  Pentru   aceasta,   proiect  de  practică  topografică,  des­  ratorului,  mai  ales  în  ce  priveşte  or-
          buna  celui  de-nl  IX-lea  Congres  al   învăţători  şi  prolesori,  cu  părinţi.  In   nouă,  »adrclor  didactice  de  la  Şcoala       qanizarea  şantierelor.                                                   SfJ?V/C/i $ / PA H A R E^
          Partidului  Comunist  Român.  Prevede­  vorbele  lor  am  î nil Inii  încredere  şi   pedagogică  şi  Institutul   pedaqoqic   tinat  noului  laborator.  In  Raportul  la  Conqres  se  arată  că
          rile  acestor  documente  care  In  urmă­  optimism,  dorinţa  de  a  contribui  cu   din  Deva,  care  pregătim  v iito rii  slu­  —  De  cînd  au  apărut  în  presă  lu­  în  urm ătorii  cinci  ani  se  vor  Investi   s a # r /M f/v r ¿ t
                                                                                                                                                    peste  3,5  miliarde  lei  pentru  dezvol­
          torii  ani  vor  deveni  realităţi  concre­  toată  capacitatea  la  creşterea  unui  ti­  jitori  ai  şcolii,  ne  revine  răspunderea   crările  Congresului  —  ne  spune  tov.                               VAZE P T flO A A  s a tu r n *
          te,  dau  fiecărui  colectiv,  fiecărui  om,   neret  viguros,  capabil  de  sarcinile   mare  de  a-i  inarma  cu  ştiinta  şi  c u l­  Mihăluş  —  citim,  recitim  şi  lot  nu   tarea  bazei  materiale  a  invălămîntu-
          cetăţean  al  patriei  noastre,  imbold,                             tura  înaintată,  aşa  cum  a  subliniat   reuşim  să  cuprindem  lotul.  Se  spun   lui  de  toate  gradele.  Mărturisesc  cu                            Şt 3/BElOUPt
                                             viitorului.                                                                                            deosebită  satisfacţie  că  9  milioane
          dorinţa  de  a  contribui  cu  tot  devo­                            de  la  tribuna  Congresului,  tovarăşul   lucruri  mari,  ne  revin  sarcini  mari.   revin  scolii  noastre  pentru  construi­                       I  EA6P/CA A JP f
          tamentul  la  făurirea  viito ru lui  şi  mai   —   Personal  am  prim ii  cu  adîncă   Nicolae  Ceauşescu.  Despre   învăţămîntut  profesional,  sc
          fericit  al  ţării.                satisfacţie  istoricele  prevederi   ale                            arată  în  Raport  că  trebuie  să  cores­  rea  unui  Internat  modern  cu  500  de                       EPOEW CT/f D EST /CZÂ ~
                                             Congresului  —  ne  spune  profesorul   —  Cum  să  nu  mă  bucur  din  toată   pundă  toi  mai  bine  sarcinilor  noi  şi   locuri.  Dorinţa  noastră  este  de  a  în ­
                  „...învăţâm întul  din   ţara   emerit,  tovarăşul  A.  Chitei  Glieorqhe.   inima  —   ne-a  mărturisit  Maria  Deac,   de  perspectivă  ale  economiei  naţio­  cepe  lucrările  chiar  din  toamna  a-   CG/STAl  P E  BAZA D fP lU M B Ş i
                noastrâ  joacâ  un  rol  de  sea-   director  al   Şcolii  podaqoqice   din   mama  elevului   David   Deac,  de  la   nale,  să  pregătească  v iito ri  m unci­  ceasla.  Sperăm  să  reuşim.  In  şcoală     r u A r f u /v /r À r /z p s u '
                mâ  în  formarea  tinerelor  g e ­  Deva.  Mi-am  dat  seama  încă  o  dală   Şcoala  medie  „Decebal"  —   clnd  sta­  tori  şi  maiştri  capabili  să  minuiască   nvem  elevi  în  meserie,  avem  maiştri,
                neraţii  şi  educarea  omului   ce  loc  important  ocupă  in  politica   tul  are  alîta  grijă  de  copiii  noştri.   cu  pricepere  instalaţiile,  maşinile  şi  u-   Iar  entuziasmul  nu  ne  lipseşte.  C/JZ /SE E  P E  SA  7A 3EPEP4*?r/r/£
                nou,  în  ridicarea  nivelului   partidului  şi  a  statului  nostru  dezvol­  P in i  acum  i-a  trimis  in  fiecare  an  în   tilaiele  periec|ionale  de  care  dispun   Conqresul  partidului  ne-a  adresat
                cultural  şi  de  conştiinţâ  al   tarea  şi  perfecţionarea  învălăinintu-   tabără,  gratuit.  Eu  am  fost  în  toate   întreprinderile.  si  nouă  chemarea  să  contribuim  cu
                întregului  popor,  în  spiritul   lui  de  toate  qradele.  Se  pune  accent   taberele  unde  a  fost  David.  Şi  la  Pie-   îală  de  ce,  ziceam,  ne  revin  sarcini   tot  devotamentul  la  înarmarea  tine­
                înaltelor  idei  ale  umanismu­  pe  şcolile  de  cultură  qcncrală,  pe   trosu  şi  la  Pui,  la  Tăuli,  la  C e rlrj,   mari.  A ici  în  şcoală,  trebuie  să  pre-   rei  qeneralii  cu  ştiinţă  şi  cultură  îna­
                                                                                                                                                    intată.  Mă  angajez  să  răspund  cu  toa­
                lui  socialist".                                                                                 qătim  v iito rii  muncitori.  Sinlem  da­
                                             cele  medii,  pe  cele  superioare.  In­  la  Vata...  A m   văzul  cu  ochii  mei  qrija              tă  holărirea  acestei  chemări.  Ţara  are
            Cuvintele  acestea,  desprinse   din                               ce  li  se  poartă.  In  ultim ii  ani  statul   tori  să  dăm  întreprinderilor  meseriaşi   nevoie  de  oameni  cu  cultură,   iar
                                             tr-un  cu v in l  se  pune  accent  pc  şcoală,
          Raportul  la  Conqresul  al  IX-lca  al                              Jc-a  dat  şi  cârti  gratuite.  Din  toamna   destoinici.  Măsurile  pe  care  le  luăm   nouă,  cadrelor  didactice  ne  revine   Ş c o a la   t e h n ic ă
          P C.R.,  sînt  dezbătute  aemn  cu  pro­  care  e  —  aşa  cum  se  arată  în  Ra­  aceasta  vor  primi  cărţi  gratuite  şi  e-   aemn  pentru  noul  an  şcolar  au  drept   înalta  datorie  de  a  le-o  da.
          funzime  de  către  slu jito rii  şcolii,  de  port  —   principalul  izvor  de  cultură  le vii  din  şcolile  medii.   Aceasta  ne  ghîd  îndemnul  din  Raportul  Congre­  LUCIA  LICIU
                                                                                                                                                                                               a g r ic o lă   G e o a g iu ,
          ÎN   L IB R Ă R II
                                                                                                                                                                                                        raionul  Orăşfie
          „Povestea uitai                         param etrii  1  Calificativul  „satisfăcător“                                                                                           primeşte  înscrieri  pentru  concursul  de  admitere  in  t



          gigant—omu                             COMERŢULUI  |  nu  m a;  mulţumeşte                                                                                                          —   ŞCOALA  TEHNICA  HORTICOLA  şi
                                                                                                                                                                                              —  ŞCOALA  TEHNICA  AGRICOLA
                                                                                                                                                                                              —  ŞCOALA  TEHNICA  VETERINARA
                                                                                                                                                                                          cu  durata  de  şcolarizare  de  4  ani.
                              de  M.  Ilin
                                                             Rioicarea  continuă  a  bunăstării  oamenilor   numere  diferite?  Acelaşi   buie.  M ar  rău  este  că  se   te,  şl  mal  rău,   vorbesc
            ‘„Există  pe  pămînt  un  giqant.   Are        m uncii  constituie  telul   întregii  politici  a   lucru  se  întîmplă  de  m ul­  trim it  în  plus  m ărfuri  ne-   necuviincios,  nu-si  gos­  Actele  necesare
          m in t   alit  de  puternice  incit  poale       partidului  nostru.  In  acest  scop  a  crescut  de   te  ori  cu  cămăşile,  p ija ­  coniandate,  care  nu  sînt   podăresc  locul  dc  m un­
          să  ridice  cu  uşurinţă  o  locomotiva,         la  un  an  la  altul  salariul  real  al  celor  ce   malele.  Poli  să  cauţi  In   solicitate   de   cumpără­  că.  Un  asemenea  exem ­
          si  picioare  atit  de  repezi.  încîl  poale    muncesc.  Pentru  viito ru l  plan  cincinal.  D i­  toată  Hunedoara   că  nu   tori,  si  din  care  de  alt­  plu  negativ  ni  l-a  oferit   t.  Cerere  de  înscriere >*
          să  străbată  înlr-o  zi  mii  de  kilometri.    rectivele  Conqresului  al  IX-lea  al  Partidu­  găseşti  pijamale  cu  nr.   fel  avem   in   depozitele   vînzăloarca  Otih'a  Com-   2.  Certificat  de  naştere  (copie  legalizata)  ;
          A re  aripi  atit  de  iscusite,  încit  poate   lui  Comunist  Român  prevăd  o  asemenea   48  sau  56,  ori  cămăşi  nu­  noastre.   In  felul  acesta   şa  de  la  raionul  de  con­  3.  Certificat  de  absolvire  a  7-8  clase  (original)  ;
          să  zboare  deasupra  mărilor,  mai  sus         creştere  a  salarjului  real  ineît  în  1970  acesta   merele  36  şi  40.  Din  ma­  depozitele,  şl  aşa  însuli-   fecţii  pentru  copii   din   4.  Certificat  de  sânâtate  (cuprinzînd  buletinul  de  analiză
          decît  orice  pasăre.  A re   tot  ce  trebuie   să  fie  cu  20-25  la  sută  mai  mare  decît  In   gazinele  Hunedoarei  mai   cionte,  se  aqlomerează  cu   O.M.  Aici,  niciodată  mar­  a  singelui  şi  rezultatul  exam enului  radiologie  pulmonar,  elibe­
          ca  să  înoate  sub  apă,  mat  bine  decît      1965.                                     lipsesc  şi  alte   mărfuri.   marfă  greu  vandabilă...*  fa  nu  este   aranjată   cu   rat  cu  cel  mult  3  luni  înainte  de  examen)  ;
          orice  peste.  Ochii  lui  sint  atît  de          „Corespunzător  volum ului  crescut  al  ve­  Uneori  pe  perioade  mai   Aeeslea  sînt  deci  cau­  gust.   Confecţiile   sînt   5.  Recomandare  din  partea  unitâţii  agricole  socialiste  pen­
          aqeri.  Incit  pot  să  vadă  nevăzutul  şi      nitu rilo r  dc  care  va  dispune  populaţia  în   lungi,  alteori  pe  perioa­  zele  pentru  care  de  m ul­  vraişte  ceea  ce  dă   as­
          urechi  atit  de  fine,  incit  pet  să  audă    această  perioadă  —   se  arată  in  Raportul   de  mai  scurte.    te  ori  impresia  pozitivă   pectul  unei  dezordini  res­  tru  care  se  pregăteşte  (cooperativă   agricolă   de   producţie,
          ceea  ce  se  vorbeşte  pe  un  alt  conti­      prezentat  de  tovarăşul  Nicolae  Ceauşescu   Din  discuţiile  avute  cu   de  la  început  bo  schim­  pingătoare.   La  fel  şi  la   G.  A.  S„  S.  M.  T.).
          nent.  Forţa  lui  este  atit  de  mare  în­     la  cel  de-al  IX-lea  Congres al  Partidului Co­  responsabilii  de  unităti,   bă  înlr-o  părere  nefavo­  magazinul  de  mercerie  de   înscrierile  se  fac  pină  in  ziua  de  31  august  1965.
          cit  poale  să  strâpunqă  niunltî  şi  să       munist  Român  —   se  vor  mări  vînzărîle  de   cu  tovarăşii  din  condu­  rabilă,  în  ceea  ce   p ri­  la  Teatrul  nou  (responsa­  Concursul  de  admitere  se  ţine  intre  1-10  septembrie  1965
          oprească  în  loc  cascaoe  înspumate.           mărfuri  prin  comerţul  socialist  cu  50-55  la   cerea  O.C.L.  proouse  in­  veşte  boqălia  sortimen­  bilă  Elena  Trifan).   In   şi  constă  din  probe  scrise  şi  orale  la  limba  română  şi  matema­
          Prin  voinţa  lut,  el  schimbă  fala  pă-       sulă"...  Se  impune  deci.  practicarea  unui  co­  dustriale  am  aflat  şi  ca­  telor.  Şi  dacă  O.  C.  L.   magazinul   de  chimicale   tică,  programa  claselor  V-VIII.
          m intului,  face  să  apară  păduri  noi.                                                                             produse   industriale   nu                                    Se  primesc  absolvenţi  ai  şcolii  generale  de  8  ani  şî  ai
                                                           merţ  la  nivelul  cerinţelor.  Lucrătorii  tu tu ­  uzele  acestor  neajunsuri,               înlilnini  ambele   aspecte
          lcaqă  intre  ele  mări,  dăruieşte  pusti­                                                                           şi-a  realizat   planul   ae                              fostelor  şcoli  de  7  ani,  cu  diplom ă  de  absolvire,  în  vîrstâ  de  15
                                                           ror  organizaţiilor  comerciale  trebuie  să  lupte   lată  de  pildă  ce  ne-a  de­           —  mărfuri  în  dezordine,
          u lu i  apa.                                                                               clarat  tov.  A rlu r  Drago,   desfacere  în  ultimele  luni
                                                           atît  pentru  bogata  aprovizionare  a  unităţilor                                             şi  deservire  slabă.  Res­     pină  la  18  ani  neîm pliniţi.
            Cine  este  acest  giqant ?                                                              directorul  O.C.L.  produ­  decît  în  proporţie  de  92                                 Inform aţii  suplimentare  se  pot  primi  la  secretariatul  şcolii,
            —  Omul.                                       cît  şi  pentru  o  deservire  ireproşabilă.   De   se  industriale.  la  sulă,  la   aceasta   au   ponsabila  magazinului  E
                                                           acum  nu  trebuie  să  se  mai  mulţumească  cu                                                lena  Zaharia  ca  şi  vînză-   telefon  12,  interior  93,  intre  orele  7-14.
            In  ce  chip  a  devenit  omul  gigant,                                                    —   „Uneori,  pentru  lip ­  contribuit   şi   lucrătorii   toarea  Sabina  Ştef  vor
          stăpîn  al  pă m în lu lui?  Iată  ce  vrem      calificativul  „satisfăcător“   cum  erau  obiş­  sa  sortimentele*  solici­  bazelor  de  aprovizionare
          6 â  povestim  in  această  carte".              nuiţi  să  audă  cînd  se  vorbea  oe  munca  lor.                   diu  Petroşani.            be.se   necuviincios   cu
            Aşa  îşi  începe  autorul  lucrarea  sa        Vinzători  si  conducători  de  unităti,  lu cră ­  tate  din  niaqazine  vino­                cumpărătorii,  nu  gospo­
                                                                                                     vaţi  ne  facem  noi.
                                                                                                                         In
          despre  om.  întregul  climat  de  idei          tori  din  organele  de  conducere  ale  comer­  prim ul  rind  responsabilii   „Procentele“   dăresc  cum  se  cuvine  u-
          al  prozei  lui  liin   este  draqoslea  pen­    ţului.  cu  lotii  au  datoria  să  ridice  activita­  de  unităti  nesludiind  a-              nitatca  in  care   veşnic
          tru  oin,  credinţa  în  viito rul  socialist    tea  comercială  la  nivelul  cerinţelor.                                                       rafturile  sînt   p'.ine   de
          fericit  al  întregii  omeniri  înfrăţite.                                                 tenl  cererile  de  consum,   vînzâtorilor            praf.  Si  asemenea  cazuri
                                                             La  Hunedoara.  în  acest  an,  există  preo­  nu  trim it  la  timp  notele
            Intr-un  articol  în  care  vorbea  des­       cupare  din  partea  lucrătorilor  organizaţii­                                                 se  mai  întîlnesc  încă  in
          pre  concepţia  sa  de  scriitor,  M.  Ilin      lor  comerciale.  Totuşi  se  mai  înlîm plă  ca   cu  necesarul  de  marfă.   Din  constatările  făcute   unităţile  O . C . L   produse
          sublinia:  „Aş  vrea  ca  oamenii,  citind                                                 Aceasta.  în  ultim ul  timp   cu  prile iu l  raidului  a  re­  industriale  din  Hunedoa­
          aceste  cărţi  (e  vorba  despre  operele        din  unele  unităti   ale  reţelei  comerciale   sc  înlim plă  din  ce  in  ce                 ra.  După  cum  bine  a  a-
                                                           cumpărătorii  să  plece  nemulţumiţi.  Acea­                         ieşit  că  încă  nu  toii  vin-
          sale  „Povestiri  despre  marele  plan",                                                   mai  rar.   Apoi,  noi  nu   zăloru  au  ajuns  la  n i­  predat   Iov.  Drago  Ar
          „Oameni  şi  m u n ţi“ ,  „Povestea  unui        sta  am  constatat-o  cu  prilejul  unui  raid  re­  dispunem  de   spatii  de   velul  cerinţelor  actuale,   tur,  1 -2  procente  din  ne-
          gigant  —   o m u l',  „Planeta  transfigu­      cent  întreprins,  pe  marginea  căruia  vom  re­  cepozitare  .  corespunză­                   realizarea   planului   de
                                                           lata  citeva  aspecte.                                               ale  unui  comerţ   c iv ili­
          rată"),  să  vadă  cit  de  măreaţă  şi  fru­                                               toare  şi  din  această  ca­  zat.  Se  mai  întîlnesc  ca­  desfacere   se   daloresc
          moasă  este  munca  lor,  cît  de  boqată                                                  uză  se  întîrzie  cu  recep­  zuri  cînd  vînzătorii,  u r­  tocmai  unor  astfel  de  ne-     PRODUCE  ŞI  LIVREA7.A  PE  BAZA  DE  REPARTIŢIE  CIMENT
          St  multilaterală  este  cultura,  cit  de                                                  ţia  mărfurilor.  Totuşi  iu*   suzi,  abia  răspund  la  în­  ajunsuri  şi  atitudini  ea
          multe  idei  si  spirit  creator  sini  în tru ­  Prima  impresie  lună.  Este  m eritul  între-   tîrzierea,   p rintr-o  orga­  trebările  cum p ă ră to rilo r;   re  îndepărtează  pe  cuin   ALUMINOS  MARCA  A   400,  A   S0U  $1  A  600.  SE  RECOMANDA
          pate  in  tiecare  obiect  făcut  de  mîi-                       qului  colectiv.           nizare  mai   bună,   s-ar                           părători  de  unităţile  res­
                                                                             Pe  aceeaşi  linie  a  ex­                         nu  recomandă   produse
          nile  semenilor  lor.  Aş  vrea  ca  oame­  Reţeaua  comercială  din                        putea   scurta.   Rămine   similare  cu  cele  solicila-  pective.                             PENTRU  BETOANE  REFRACTARE  H N A   LA  1250°  C.,  PRE­
          nii  să  înveţe  să  aomire  nu  automo­  oraşul  Hunedoara  cup rin­  punerii   şi  a  îiig rijirii   deci  in  alentia   noastră
          bilul  si  avionul,  ci  pe  cei  care  l-au   de  peste  60  oe  unităti  in ­  mărfii,  a  deservirii  pline   problema  recepţiilor  care                                               CUM  ŞI  PENTRU  BETOANE,  RESPECTIV  MORTARE.  REZ1S-
          făurit".                               dustriale.   Cu   excepţia   de  solicitudine  se  înscriu   nefăcule   operativ   mai   ★
            Povestindu-ne  dramatica  odisee  a   citorva,  mai  puţin  aran­  şi  magazinele  ..Prichinde­  creează  goluri  de  scurtă                                                             TENTE  LA  ACŢIUNI  COROZIVE,  ACIDE  LA  UN  P.H.  M A I
          omului  ca  qln d ilo r  şi  laurilor,  auto­  jate  din  uunct  ne  vt*dere   lul",  magazinul  dc  textile   durată  în  aprovizionarea
          rul  evocă  un  şir  întreg  dc  oameni  de   estetic  şi  al  curăţeniei,   de  l,i  Teatrul  nou,  unita­  unităţilor  cu  unele  m ăr­  Din  cele  relatate,  reiese  că  pe  lingă  preo­  MARE  DECÎT  4.
          ştiinta,  inventatori,  exploratori,  filo ­  la  prim ul  contact  unită­  tea  dc  confecţii  nr.  2  si   furi.  Dar,  golurile  din  a-   cuparea  de  a  rioica  activitatea  comercială
                                                                                                                                           la  nivelul  sarcinilor.  în  Hunedoara  mai  c-
          zofi,  ca  Tales  şi  Lucreliu,  Arhimede   ţile  îţi  lasă  o  impresie   altele.   Magazinul   „P ri­  provizionarea  maqaczine-                                                             SOLICITANŢII   SE  VOR  ADRESA  M.l.C.  —  D.G.A.D.
          şi  Perjele,  Copcrnic  si  Columb.  Pico   bună.  Rallurile  sînt  p li­  chindelul"   (responsabil   lor  noastre,  pe  perioade   xistă  încă  neajunsuri,  care  îngreunează  a*      BUCUREŞTI.   BULEVARDUL  MAGHERU  NR.  1-3,  TELEFON
          de  la  Mirandona   şi   Lconardo  da   ne  —  semn  al  unei  a-   Marcel  Aqriqoroaie)  de   mai  mari,  se  datorcsc  în      orovizionarea  populaţiei  cu  m ărfurile  nece
          Vinci.                                 provizionări   Abundente   exemplu,  şi-a  cîştiqat  un   6 pecial  modului   defec­      sare.  atitudini  ce  nemulţumesc  pe  cumpă­             16.20.12  SAU  DIRECT  FABRICII  DE  CIMENT  COMARNIC,   j
            Cu  eroii  cârtii,  cititorul  va  călători   —  vînzătorii  te  primesc   bun  renume   in   nu du l   tuos  în  care  sint  onora­  rători.  Pină  se  va  aiunqe  deci  ca  întreaga
          priu  Eqipl  şi  Babilon,  Grecia  şi  Roma,   cu  respect.  In  m ajorita­  cumpărătorilor   din  oraş   te  comenzile   ce  le  fa-   rotea  să  primească  calificativul  „bine*  tre­
          va  participa  la  disputele  dintre  filo­  tea   unităţilor   această   şi  din  îm prejurim i.  1   ccm  călre  bazele  din  Pe­  buie  mai  multă  6 lăruinlă  din  partea  tutu­
          zofi,  va  urmări  şlafola  generaţiilor,                                                                                        ror  factorilor.
                                                 priniu  impresie   râinine                           troşani  (I.  C.  R.  T.  I.  şi
          lupta  continuă  a  vechiului  şi  a  nou­  definitivă.  La  magazinele                     I.C.R.M.).  Cu  prea  mullâ            Aşa  cuni  se  arală  în  Raportul  Ia  cel  de-al
          lui,  succesele  şi  in fn n q c rile   omului                   Aprovizionare                                                   ÎX-lea  Conqres  al  Partidului  Comunist  Ro­
                                                 textile  din  oraşul  vechi                          uşur>ntă  tratează  tovară­
          în  lupta  lui  pentru  slăpinirea  natu­                                                                                        mân,  „V o lu m u l  sporit  de  m ăriuri  ce  vor  fi
                                                 Iresponsabilă   Carola  I-                           şii  de  la  aceste  baze  con­
          rii,  din  care.  în  ultim ă  instanţă,  iese   vanciu)  şi  oraşul  munci­  cu  grămada   tractele.   Ne  aprovizio­           desfăcute  pc  piaţă  cere  îmbunătăţirea  arii
          victorios.                                                                                                                       vitalii  organelor  de  conducere  a  comerţu­
                                                toresc  (responsabil  Dumi­                           nează,  ca  să  zic  aşa,  cu        lui,  a  tuturor  orqanizaliilor  comerciale.  Va
                                                 tru  Serbau)  —   nc  relata   Cu  tot  volum ul  mare   grămada,  fără  să  tină  sca­
                                                 Iov.  Glieorqhe  A lic,  m un­  de  marfa  care  la  prim ul   ma  dc  comenzi,  lată  şi   trebui  sâ  se  acorde  mai  multă  alenlie  dez­
                                                 citor  la  C.S.H.  —  cumpă­  contact  creează  impresia   citeva  exemple.   Aveam       voltării  reţelei  comerciale,  bunei  amplasări
                                                                                                                                           a  noilor  unităti,  dotării  cu mijloacele  nece­
                                                 rătorii  sini  plăcut  impre­  unui  belşuq  dc  sortimen­  nevoie  de   strecurători     sare  desfăşurării  în  bune  condiţiuni  a  acti­
                                                 sionaţi  de  modul  frumos   te,  de  multe  ori  cumpă­  de  roşii  la  preţul  de  53                                                                produce:
                                                 în  care  osie  expusă  şi  a-   rătorii   ies  nemulţumiţi   lei,  La  bază,  fără  să  ne   vităţii.  Esle  de  asemenea,  necesară  ridica­
                                                                                                                                           rea  gradului  de  preqălire  a  cadrelor  din  co­
                                                 ranjală  niarla,  dc  com­  din  magazin.  Unităţile  de   întrebe  măcar,  taie  pes­    merţ  în  scopul  asiqurării  unei  deserviri  c i­
                                                 portarea  plină  do  respect   încălţăminte  au  un  mare   te  53  şi  trec  63.  Or,  ma­                                                            ®   ŞURUBURI  Í71ECANICE.
                                                 a  vinzălorilor.  Chiar  da­  număr  oe  pantofi,  san­  gazinele  noastre  aveau         vilizate  a  populaţiei".
                                                 că  o  marlă  oarecare  lip ­  dale.   Totuşi,  ne  spunea   in  stoc  o  cantitate  mare   Aceste  importante  sarcini  trebuie  sa  stea             ©   ŞURUBURI  CAP CRESTAT,
                                                 seşte  din  magazin  în  mo­  qospodina  Maria  lonescu,   de  asemenea  slrecurălori.    mereu  în  alentia  organizaţiilor  comerciale
                                                 mentul  cind  sc  solicită,   mulţi   cumpărători   pri­  Aşa  e-a  întimplat   si  cu    din  oraşul  Hunedoara  şi  din  întreaga  noas­             O     P I U M  ^ E . .
                                                 vînzătorii  explică  cumpă­  mesc  invariabilele   răs­  vasele.  Noi  cerem  de  la      tră  regiune.  Indeplînindu-le.  lucrătorii  din
                                                 rătorului  cauzele,  reco-   punsuri:  „N u  avem  nu­  capacitatea  c.e  1-2-3  litri    comori  vor  aiunqe  să  satisfacă  oc  deplin               ©
                                                 mandindu-i  alte  mărfuri   mărul...".  „N u   avem  pan­  şi  ni  se  trim it  de  10-15-   cerinţele  oamenilor   muncii,   cîşliqîndu-le
                                                 similare.   Desigur,  acest   tofi  cu  talpă   de   piele   2 0   litri.                 astfel  încrederea  şi  respectul  lor.
                                                 lei  de  a  munci  m ulţu­  (pentru  femei)  la  preţul   La  alle  produse,  )a  fel.      Sarcini  importante  le  revin  şi  organiza-
                                                 meşte  pe  vizitatorii  ma­  dc  130,  nici  la  189,  nici   Ne  trezim  cu  mari  can­  liilo r  dc  partid  din   unităţile  comerciale.
                                                 gazinelor.  Dc  altfel,  ma­  la  275  lei...",  „A m   avut   tităţi  de  pantofi  de  ace­  Ele  au  datoria  de  a  desfăşura  o  susţinută
                                                 gazinul  condus  de  tova­  dar  s-au  terminal..."  laşi  număr,  culoare,  mo­          muncă  dc  educare  în  rindul  lucrătorilor  oin
                                                 răşa  Carola  Ivau riu   se   Aşadar,  ce  folos  că  e-   del.  preţ  sau  cu  cămăşi    comerţ,  de  a  crea  o  puternică  opinie  de
                                                 numără  printre  unităţile   xislă  un  mare  număr  de   dinir-un   sinqur   sorti­      masă  împotriva  a  tot  ceea  ce  este  negativ
                                                 care  şi-au  îndeplinit  pla­  pantofi  dacă  nu  sini  în   ment  cu  toate  că  noi  spe­  Si  dăunător  muncii.
                                                 nul  de  desfacere  luna  oe  sortimente  variate  şi  de  cificăm  ce  anume  nc  tre­                              R.  BUDIN
                                                                               Solomonescu;  7.30  Sfatul  medicului;   şoiu  sl  Nelu  Orian?  22,20  Parada   T E L E V IZ IU N E
                   A      G       E      N      D      A                       7.45  Salut  voios  de  pionier;  8.00  Su­  Jazzului;  22,40  Album   liric.
                                                                                             8,30  Popas  folcloric
                                                                               marul  presei;
                                                                                                                                                    19,00  Jurnalul  te le viziu n ii;  19,20
                   r M M M M W M M M M W « a u i B a i i a B O ! M e a n a H a  pc  plaiurile  Munteniei;  9 ,0 0   La  m i­  Proqramul  II:  7.35  Vals  de  Le-   Pentru  copii:   Clovvnul  Ferdinand
                                                                               crofon  melodia  preferată;  10,15  Lec­  har;  7,50  Cinlă  soliştii  <ie  muzică   vrea  &ă  doarmă;  20,05  V itrin a   lite ­
                                                                               turi  la  cererea  ascultătorilor;  11,30   populară:  Nicolela  Vasilovici,  Vlad
                                                                                                                 Dionisio,  Nilă  Vărteanu  şi  orchestre­
                                                                               Cu  muzica  uşoară  prin  oraşele  lu­                             rară  dc  conf.  univ.  Romul  Muntea-
                           J0!  12  AUGUST  1965                               mii;  12,03  Perle   folclorice?   12,30   le:  „Flacăra  Prahovei"  din  Ploieşti   nu;  20,50  Film:  „Maria"?  In  înche­
                                                                               Chitare  României  socialiste  —  m on­  şi  „Doina  Banatului"   din   Caran­  ie re:  Jurnalul  televiziunii  (II);  Bule­
                                                                               taj  de  versuri;  14,10  Solişti  de  mu­  sebeş;  8,15  M u 7,ică  uşoară  de  V io rel   tin  meteorologic.
                                             matograful  „Flacăra";  HAŢEG:  Cas­  zică  uşoară:  Dorina  Drăghici,  K ir il   Doboş,-  10.30  „V iers  si  joc"  —   emi­
                   4.’  I   Al  î i   32                                                                         siune  de  muzică  populará;  11,45  Din
                                             cada  Diavolului  —   cinematograful   Seinov,  Dalida,  George  Hunea.  Bar­
                                              „Popular";  BRAD:  Nevasta  nr.  13   bara  Jarc,  Nat  k'inq  Cole,  Luis  A l ­  repertoriul  muzical  al  celor  mici  ?  Buletin  m eteorologic
              DEVA:  t ’ n  lucru  făcut  la  timp  —  —   cinematograful  „Steaua  roşie"  ,-   berto  doi  Parama,  M ilv *   Angelini,   12.30  Muzică  uşoară  interpretată  de
            —  cinematograful  „Patria";  Junghi   LONEA  :  Scarninouche  —   cinemato­  Barbu  Conslanlinescu  »  15,00  Solişti   Florin  Dorian,  Ana  Lâcătuşu,  Franck
            traqicâ  —  cineniatogralul   „A ria ";                            şi  formalii  artistice  oe  amatori?  16,15   Alamo,  Ted  Herold,  Eisa  Quarla ;  PENTRU  24  ORE
            PETROŞANI:  M icu l  pescar  —  ci-   graful  „M in e ru l";  1L1A:  Eroi  cura­  Paqini  orchestrale  din  opere?  16,30   13.30  M eridianci   15,30  Antologie
            noinal<y-jralul   „Republica";   A m eri­  joşi  ca  tigrii  —  cinematograful  „L u ­  Prietena  noastră  cartea  —  O  carto   poetică:  Ion  Minulescu,-  16,00  M e ­  Vreme  neslabilă  si  relativ  răco­
            ca,  America  —   c'memaloqralul  „7   mina";  HUNEDOARA:  Bărbaţii  —   îndrăgită:  „Fraţii  Jderi"  de  M ihail   lodii  populare  interpretate  dc  Irina   roasă,  cu   cerul  temporar   noros.
            Noiembrie";  LUPEN1:  Moscova-Ge-   cinematograful  „Stadion  Corvinul".  Sadovoanu?  17,00  Muzică  uşoară  de   M icuţ  şt  Dumitru  Poloroncă  ?  16,20   Local  vor  cădea  averse  de  ploaie
            nova  —  eineniatoqralu)  „C ultural";                             Mişu  Tancu;  17,25  Cintoce  de  via­  Dialog  cu  ascultătorii;  17.15  Cintă   însoţite  dc   descărcări   electrice.
            SIMGR1A :  Gaudoumus  Icjilur  —  ci­                              tă  nouă  si  jocuri  populare?   18,00   Katerina  Valenţe;  18,15  Carnet  plas­  V in tu l  va  sufla  potrivit,  cu  Inten­
            nematograful  „M ureşul";  ALBA  II'-     R  A  I»  1  O           Seară  pentru  tinerel;   19.00  Cînlă,                            sificări  din  nord  şi  nord-vest.  Tem­
            L Î A :  W innetou  —   cinematograful                                                               tic;  19,05  Cînlă  Paul  Robeson,-  19,15   peratura   aerului   va  fi   cuprinsă
                                                                               dansează,  tinereţe.-  20,00  Radioqa-   Pc-un  picior  de  plai:  „N u ntă  la  Luc-
            „V icto ria ";  SEBEŞ:  Meri}  sălbjlict                           zela  de  seară;  20,30  Varietăţi  muzi­                          ziua  între  20  şi  25  grade,  iar  noap­
                                               Programul  I:  5.06  „Zori  de  zi  cu                            riu*.  Emisiune  realizată  de  George
            —   cinematograful  „Progresul";  Cu   melodii";  5,15  Jurnalul  sal-dor;  5.25   cale:  20.45   Noapte   bună,   copii:   Antofi;  19,45  N oi  înreqistrărî  de  m u­  tea  între  10  şi  15  grade.
            bicicleta  spre  lună  —  cinematogra­  „In   pas  voios"  —   program  de  mar­  „Zmeul  din  W n u c l" ;  21,15  Părinţi
                                                                               şi  copii  :  ..Să-i  învăţăm  să  vadă'  de   zică  populară?  2 1 ,2 0   Fragmente  din
            ful  „Sebeşul*;   ORAŞTIE:  Strigătul   şuri;  5.35  Gimnastică  de  Înviorare»   Tia  Mureş,-  „Cheia"  —  schiţă  de   opera  „Carmen"  de  Rizel;  23,05  Con­  PENTRU  URMĂTOARELE  3  ZILE
            Corlei  —  cinematograful  „Patria";   6,35  M elodii  populare;  7,15  Cintă   Viorica  Nicoară;  21,30  M elodii  popu­  cert  de  noapte,-  23,50  Clar  de  lună   Vremea  se  încălzeşte  treptat,  ce­
            Umbrelele  din  Cherbourg  —   cine­  formaţia  dc  muzică  uşoară.  Gelu  lare  inlerpreiale  de  Dumitru  Bălă-  şi  melodii.       rul  fiind  variabil.
   33   34   35   36   37   38   39   40   41   42   43