Page 38 - 1965-08
P. 38
Pag. 8
Dramal socialismului Nr. 3303
şi factor de civilizaţie. N'u cunosc bucură mult. Datorită g rijii partidului sului. Ca să pregătim oameni califi
Încă structura noilor scoli ce se vor fiul meu mai mare a a|uns inginer, caţi temeinic, teoria învăţată în şcoa
înfiinţa, mă refer la liceele de spe cel mic e la şcoala medie. S-au stră lă trebuie să se îmbine cu o prac
cialitate, dar îmi dau seama că prin duit să răsplătească prin învăţătură tică boqată. In acest scop măsurile pe
crearea liceelor pedaqoqice se va da grija partidului şi stalului. Le-am spus care le luăm prevăd, ca, începînd cu
posibilitate ca v iito rii învăţători s-j întotdeauna să pretuiască zilele in anul 1966, să trecem la construirea
aibă o cultură generală mai temeini care au crescut şi mereu lo-am dat a trei ateliere-şcoală, dotate cu cel
ca, insolită de cea profesională, fapt exemplul tinereţii mele Cuvintele mai modern utilai. In prezent amena
ce va ridica tot mai mult nivelul' pre care s-au rostit la Congresul partidu jăm, pentru noul an şcolar, un cabi
dării. lui sint îndemn şi pentru noi, părin net, de materiale de construcţii şi un
Învăţătorii care se pregătesc în ţii. Ce as putea spune decît că noi, laborator de fizică-lehnică, dotat cu
şcoala noastră — al căror număr va părinţii, ne vom strădui să facem în aparate modeme. Proiectul de Drac-
Ne aflăm In fala unui nou avînl către acei care si ut chemaţi să lor- creşte m ull din această toamnă — aşa fel ca fiii noştri să poată răs tică topografică pe care tocmai îl stu ROO AT
plăti oricind qrija ce li se poartă.
spre bunăstare si fericire. ciiul, do meze cadrele de miinc alo patriei, să fvom avea aproape 1.300 de elevi), diam v destinat tot acestui laborator. fN T JD i
la un. capiii la allul al tării, oame ridice tot mai mult rolul şcolii in vor trebui să dovedească acolo unde Pe tovarăşul loan Mlhăluş, direc Se lucrează la diferite Dlanşe murale, o e s n -
nii studiază cu profund Interes d<>- opera de construire a societăţii noi. vor fi repartizaţi că şi-au însuşit te torul Grupului şcolar de construcţii, care vor completa articolele labo À R / £ D M / y / / w u :
l-am în tiln i! studiind tu atentic un
cumenlcle istorice prezentate la tri Am stat de vorbă în aceste zile cu meinice cunoştinţe. Pentru aceasta, proiect de practică topografică, des ratorului, mai ales în ce priveşte or-
buna celui de-nl IX-lea Congres al învăţători şi prolesori, cu părinţi. In nouă, »adrclor didactice de la Şcoala qanizarea şantierelor. SfJ?V/C/i $ / PA H A R E^
Partidului Comunist Român. Prevede vorbele lor am î nil Inii încredere şi pedagogică şi Institutul pedaqoqic tinat noului laborator. In Raportul la Conqres se arată că
rile acestor documente care In urmă optimism, dorinţa de a contribui cu din Deva, care pregătim v iito rii slu — De cînd au apărut în presă lu în urm ătorii cinci ani se vor Investi s a # r /M f/v r ¿ t
peste 3,5 miliarde lei pentru dezvol
torii ani vor deveni realităţi concre toată capacitatea la creşterea unui ti jitori ai şcolii, ne revine răspunderea crările Congresului — ne spune tov. VAZE P T flO A A s a tu r n *
te, dau fiecărui colectiv, fiecărui om, neret viguros, capabil de sarcinile mare de a-i inarma cu ştiinta şi c u l Mihăluş — citim, recitim şi lot nu tarea bazei materiale a invălămîntu-
cetăţean al patriei noastre, imbold, tura înaintată, aşa cum a subliniat reuşim să cuprindem lotul. Se spun lui de toate gradele. Mărturisesc cu Şt 3/BElOUPt
viitorului. deosebită satisfacţie că 9 milioane
dorinţa de a contribui cu tot devo de la tribuna Congresului, tovarăşul lucruri mari, ne revin sarcini mari. revin scolii noastre pentru construi I EA6P/CA A JP f
tamentul la făurirea viito ru lui şi mai — Personal am prim ii cu adîncă Nicolae Ceauşescu. Despre învăţămîntut profesional, sc
fericit al ţării. satisfacţie istoricele prevederi ale arată în Raport că trebuie să cores rea unui Internat modern cu 500 de EPOEW CT/f D EST /CZÂ ~
Congresului — ne spune profesorul — Cum să nu mă bucur din toată pundă toi mai bine sarcinilor noi şi locuri. Dorinţa noastră este de a în
„...învăţâm întul din ţara emerit, tovarăşul A. Chitei Glieorqhe. inima — ne-a mărturisit Maria Deac, de perspectivă ale economiei naţio cepe lucrările chiar din toamna a- CG/STAl P E BAZA D fP lU M B Ş i
noastrâ joacâ un rol de sea- director al Şcolii podaqoqice din mama elevului David Deac, de la nale, să pregătească v iito ri m unci ceasla. Sperăm să reuşim. In şcoală r u A r f u /v /r À r /z p s u '
mâ în formarea tinerelor g e Deva. Mi-am dat seama încă o dală Şcoala medie „Decebal" — clnd sta tori şi maiştri capabili să minuiască nvem elevi în meserie, avem maiştri,
neraţii şi educarea omului ce loc important ocupă in politica tul are alîta grijă de copiii noştri. cu pricepere instalaţiile, maşinile şi u- Iar entuziasmul nu ne lipseşte. C/JZ /SE E P E SA 7A 3EPEP4*?r/r/£
nou, în ridicarea nivelului partidului şi a statului nostru dezvol P in i acum i-a trimis in fiecare an în tilaiele periec|ionale de care dispun Conqresul partidului ne-a adresat
cultural şi de conştiinţâ al tarea şi perfecţionarea învălăinintu- tabără, gratuit. Eu am fost în toate întreprinderile. si nouă chemarea să contribuim cu
întregului popor, în spiritul lui de toate qradele. Se pune accent taberele unde a fost David. Şi la Pie- îală de ce, ziceam, ne revin sarcini tot devotamentul la înarmarea tine
înaltelor idei ale umanismu pe şcolile de cultură qcncrală, pe trosu şi la Pui, la Tăuli, la C e rlrj, mari. A ici în şcoală, trebuie să pre- rei qeneralii cu ştiinţă şi cultură îna
intată. Mă angajez să răspund cu toa
lui socialist". qătim v iito rii muncitori. Sinlem da
cele medii, pe cele superioare. In la Vata... A m văzul cu ochii mei qrija tă holărirea acestei chemări. Ţara are
Cuvintele acestea, desprinse din ce li se poartă. In ultim ii ani statul tori să dăm întreprinderilor meseriaşi nevoie de oameni cu cultură, iar
tr-un cu v in l se pune accent pc şcoală,
Raportul la Conqresul al IX-lca al Jc-a dat şi cârti gratuite. Din toamna destoinici. Măsurile pe care le luăm nouă, cadrelor didactice ne revine Ş c o a la t e h n ic ă
P C.R., sînt dezbătute aemn cu pro care e — aşa cum se arată în Ra aceasta vor primi cărţi gratuite şi e- aemn pentru noul an şcolar au drept înalta datorie de a le-o da.
funzime de către slu jito rii şcolii, de port — principalul izvor de cultură le vii din şcolile medii. Aceasta ne ghîd îndemnul din Raportul Congre LUCIA LICIU
a g r ic o lă G e o a g iu ,
ÎN L IB R Ă R II
raionul Orăşfie
„Povestea uitai param etrii 1 Calificativul „satisfăcător“ primeşte înscrieri pentru concursul de admitere in t
gigant—omu COMERŢULUI | nu m a; mulţumeşte — ŞCOALA TEHNICA HORTICOLA şi
— ŞCOALA TEHNICA AGRICOLA
— ŞCOALA TEHNICA VETERINARA
cu durata de şcolarizare de 4 ani.
de M. Ilin
Rioicarea continuă a bunăstării oamenilor numere diferite? Acelaşi buie. M ar rău este că se te, şl mal rău, vorbesc
‘„Există pe pămînt un giqant. Are m uncii constituie telul întregii politici a lucru se întîmplă de m ul trim it în plus m ărfuri ne- necuviincios, nu-si gos Actele necesare
m in t alit de puternice incit poale partidului nostru. In acest scop a crescut de te ori cu cămăşile, p ija coniandate, care nu sînt podăresc locul dc m un
să ridice cu uşurinţă o locomotiva, la un an la altul salariul real al celor ce malele. Poli să cauţi In solicitate de cumpără că. Un asemenea exem
si picioare atit de repezi. încîl poale muncesc. Pentru viito ru l plan cincinal. D i toată Hunedoara că nu tori, si din care de alt plu negativ ni l-a oferit t. Cerere de înscriere >*
să străbată înlr-o zi mii de kilometri. rectivele Conqresului al IX-lea al Partidu găseşti pijamale cu nr. fel avem in depozitele vînzăloarca Otih'a Com- 2. Certificat de naştere (copie legalizata) ;
A re aripi atit de iscusite, încit poate lui Comunist Român prevăd o asemenea 48 sau 56, ori cămăşi nu noastre. In felul acesta şa de la raionul de con 3. Certificat de absolvire a 7-8 clase (original) ;
să zboare deasupra mărilor, mai sus creştere a salarjului real ineît în 1970 acesta merele 36 şi 40. Din ma depozitele, şl aşa însuli- fecţii pentru copii din 4. Certificat de sânâtate (cuprinzînd buletinul de analiză
decît orice pasăre. A re tot ce trebuie să fie cu 20-25 la sută mai mare decît In gazinele Hunedoarei mai cionte, se aqlomerează cu O.M. Aici, niciodată mar a singelui şi rezultatul exam enului radiologie pulmonar, elibe
ca să înoate sub apă, mat bine decît 1965. lipsesc şi alte mărfuri. marfă greu vandabilă...* fa nu este aranjată cu rat cu cel mult 3 luni înainte de examen) ;
orice peste. Ochii lui sint atît de „Corespunzător volum ului crescut al ve Uneori pe perioade mai Aeeslea sînt deci cau gust. Confecţiile sînt 5. Recomandare din partea unitâţii agricole socialiste pen
aqeri. Incit pot să vadă nevăzutul şi nitu rilo r dc care va dispune populaţia în lungi, alteori pe perioa zele pentru care de m ul vraişte ceea ce dă as
urechi atit de fine, incit pet să audă această perioadă — se arată in Raportul de mai scurte. te ori impresia pozitivă pectul unei dezordini res tru care se pregăteşte (cooperativă agricolă de producţie,
ceea ce se vorbeşte pe un alt conti prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Din discuţiile avute cu de la început bo schim pingătoare. La fel şi la G. A. S„ S. M. T.).
nent. Forţa lui este atit de mare în la cel de-al IX-lea Congres al Partidului Co responsabilii de unităti, bă înlr-o părere nefavo magazinul de mercerie de înscrierile se fac pină in ziua de 31 august 1965.
cit poale să strâpunqă niunltî şi să munist Român — se vor mări vînzărîle de cu tovarăşii din condu rabilă, în ceea ce p ri la Teatrul nou (responsa Concursul de admitere se ţine intre 1-10 septembrie 1965
oprească în loc cascaoe înspumate. mărfuri prin comerţul socialist cu 50-55 la cerea O.C.L. proouse in veşte boqălia sortimen bilă Elena Trifan). In şi constă din probe scrise şi orale la limba română şi matema
Prin voinţa lut, el schimbă fala pă- sulă"... Se impune deci. practicarea unui co dustriale am aflat şi ca telor. Şi dacă O. C. L. magazinul de chimicale tică, programa claselor V-VIII.
m intului, face să apară păduri noi. produse industriale nu Se primesc absolvenţi ai şcolii generale de 8 ani şî ai
merţ la nivelul cerinţelor. Lucrătorii tu tu uzele acestor neajunsuri, înlilnini ambele aspecte
lcaqă intre ele mări, dăruieşte pusti şi-a realizat planul ae fostelor şcoli de 7 ani, cu diplom ă de absolvire, în vîrstâ de 15
ror organizaţiilor comerciale trebuie să lupte lată de pildă ce ne-a de — mărfuri în dezordine,
u lu i apa. clarat tov. A rlu r Drago, desfacere în ultimele luni
atît pentru bogata aprovizionare a unităţilor şi deservire slabă. Res pină la 18 ani neîm pliniţi.
Cine este acest giqant ? directorul O.C.L. produ decît în proporţie de 92 Inform aţii suplimentare se pot primi la secretariatul şcolii,
— Omul. cît şi pentru o deservire ireproşabilă. De se industriale. la sulă, la aceasta au ponsabila magazinului E
acum nu trebuie să se mai mulţumească cu lena Zaharia ca şi vînză- telefon 12, interior 93, intre orele 7-14.
In ce chip a devenit omul gigant, — „Uneori, pentru lip contribuit şi lucrătorii toarea Sabina Ştef vor
stăpîn al pă m în lu lui? Iată ce vrem calificativul „satisfăcător“ cum erau obiş sa sortimentele* solici bazelor de aprovizionare
6 â povestim in această carte". nuiţi să audă cînd se vorbea oe munca lor. diu Petroşani. be.se necuviincios cu
Aşa îşi începe autorul lucrarea sa Vinzători si conducători de unităti, lu cră tate din niaqazine vino cumpărătorii, nu gospo
vaţi ne facem noi.
In
despre om. întregul climat de idei tori din organele de conducere ale comer prim ul rind responsabilii „Procentele“ dăresc cum se cuvine u-
al prozei lui liin este draqoslea pen ţului. cu lotii au datoria să ridice activita de unităti nesludiind a- nitatca in care veşnic
tru oin, credinţa în viito rul socialist tea comercială la nivelul cerinţelor. rafturile sînt p'.ine de
fericit al întregii omeniri înfrăţite. tenl cererile de consum, vînzâtorilor praf. Si asemenea cazuri
La Hunedoara. în acest an, există preo nu trim it la timp notele
Intr-un articol în care vorbea des cupare din partea lucrătorilor organizaţii se mai întîlnesc încă in
pre concepţia sa de scriitor, M. Ilin lor comerciale. Totuşi se mai înlîm plă ca cu necesarul de marfă. Din constatările făcute unităţile O . C . L produse
sublinia: „Aş vrea ca oamenii, citind Aceasta. în ultim ul timp cu prile iu l raidului a re industriale din Hunedoa
aceste cărţi (e vorba despre operele din unele unităti ale reţelei comerciale sc înlim plă din ce in ce ra. După cum bine a a-
cumpărătorii să plece nemulţumiţi. Acea ieşit că încă nu toii vin-
sale „Povestiri despre marele plan", mai rar. Apoi, noi nu zăloru au ajuns la n i predat Iov. Drago Ar
„Oameni şi m u n ţi“ , „Povestea unui sta am constatat-o cu prilejul unui raid re dispunem de spatii de velul cerinţelor actuale, tur, 1 -2 procente din ne-
gigant — o m u l', „Planeta transfigu cent întreprins, pe marginea căruia vom re cepozitare . corespunză realizarea planului de
lata citeva aspecte. ale unui comerţ c iv ili
rată"), să vadă cit de măreaţă şi fru toare şi din această ca zat. Se mai întîlnesc ca desfacere se daloresc
moasă este munca lor, cît de boqată uză se întîrzie cu recep zuri cînd vînzătorii, u r tocmai unor astfel de ne- PRODUCE ŞI LIVREA7.A PE BAZA DE REPARTIŢIE CIMENT
St multilaterală este cultura, cit de ţia mărfurilor. Totuşi iu* suzi, abia răspund la în ajunsuri şi atitudini ea
multe idei si spirit creator sini în tru Prima impresie lună. Este m eritul între- tîrzierea, p rintr-o orga trebările cum p ă ră to rilo r; re îndepărtează pe cuin ALUMINOS MARCA A 400, A S0U $1 A 600. SE RECOMANDA
pate in tiecare obiect făcut de mîi- qului colectiv. nizare mai bună, s-ar părători de unităţile res
Pe aceeaşi linie a ex nu recomandă produse
nile semenilor lor. Aş vrea ca oame Reţeaua comercială din putea scurta. Rămine similare cu cele solicila- pective. PENTRU BETOANE REFRACTARE H N A LA 1250° C., PRE
nii să înveţe să aomire nu automo oraşul Hunedoara cup rin punerii şi a îiig rijirii deci in alentia noastră
bilul si avionul, ci pe cei care l-au de peste 60 oe unităti in mărfii, a deservirii pline problema recepţiilor care CUM ŞI PENTRU BETOANE, RESPECTIV MORTARE. REZ1S-
făurit". dustriale. Cu excepţia de solicitudine se înscriu nefăcule operativ mai ★
Povestindu-ne dramatica odisee a citorva, mai puţin aran şi magazinele ..Prichinde creează goluri de scurtă TENTE LA ACŢIUNI COROZIVE, ACIDE LA UN P.H. M A I
omului ca qln d ilo r şi laurilor, auto jate din uunct ne vt*dere lul", magazinul dc textile durată în aprovizionarea
rul evocă un şir întreg dc oameni de estetic şi al curăţeniei, de l,i Teatrul nou, unita unităţilor cu unele m ăr Din cele relatate, reiese că pe lingă preo MARE DECÎT 4.
ştiinta, inventatori, exploratori, filo la prim ul contact unită tea dc confecţii nr. 2 si furi. Dar, golurile din a- cuparea de a rioica activitatea comercială
la nivelul sarcinilor. în Hunedoara mai c-
zofi, ca Tales şi Lucreliu, Arhimede ţile îţi lasă o impresie altele. Magazinul „P ri provizionarea maqaczine- SOLICITANŢII SE VOR ADRESA M.l.C. — D.G.A.D.
şi Perjele, Copcrnic si Columb. Pico bună. Rallurile sînt p li chindelul" (responsabil lor noastre, pe perioade xistă încă neajunsuri, care îngreunează a* BUCUREŞTI. BULEVARDUL MAGHERU NR. 1-3, TELEFON
de la Mirandona şi Lconardo da ne — semn al unei a- Marcel Aqriqoroaie) de mai mari, se datorcsc în orovizionarea populaţiei cu m ărfurile nece
Vinci. provizionări Abundente exemplu, şi-a cîştiqat un 6 pecial modului defec sare. atitudini ce nemulţumesc pe cumpă 16.20.12 SAU DIRECT FABRICII DE CIMENT COMARNIC, j
Cu eroii cârtii, cititorul va călători — vînzătorii te primesc bun renume in nu du l tuos în care sint onora rători. Pină se va aiunqe deci ca întreaga
priu Eqipl şi Babilon, Grecia şi Roma, cu respect. In m ajorita cumpărătorilor din oraş te comenzile ce le fa- rotea să primească calificativul „bine* tre
va participa la disputele dintre filo tea unităţilor această şi din îm prejurim i. 1 ccm călre bazele din Pe buie mai multă 6 lăruinlă din partea tutu
zofi, va urmări şlafola generaţiilor, ror factorilor.
priniu impresie râinine troşani (I. C. R. T. I. şi
lupta continuă a vechiului şi a nou definitivă. La magazinele I.C.R.M.). Cu prea mullâ Aşa cuni se arală în Raportul Ia cel de-al
lui, succesele şi in fn n q c rile omului Aprovizionare ÎX-lea Conqres al Partidului Comunist Ro
textile din oraşul vechi uşur>ntă tratează tovară
în lupta lui pentru slăpinirea natu mân, „V o lu m u l sporit de m ăriuri ce vor fi
Iresponsabilă Carola I- şii de la aceste baze con
rii, din care. în ultim ă instanţă, iese vanciu) şi oraşul munci cu grămada tractele. Ne aprovizio desfăcute pc piaţă cere îmbunătăţirea arii
victorios. vitalii organelor de conducere a comerţu
toresc (responsabil Dumi nează, ca să zic aşa, cu lui, a tuturor orqanizaliilor comerciale. Va
tru Serbau) — nc relata Cu tot volum ul mare grămada, fără să tină sca
Iov. Glieorqhe A lic, m un de marfa care la prim ul ma dc comenzi, lată şi trebui sâ se acorde mai multă alenlie dez
citor la C.S.H. — cumpă contact creează impresia citeva exemple. Aveam voltării reţelei comerciale, bunei amplasări
a noilor unităti, dotării cu mijloacele nece
rătorii sini plăcut impre unui belşuq dc sortimen nevoie de strecurători sare desfăşurării în bune condiţiuni a acti
sionaţi de modul frumos te, de multe ori cumpă de roşii la preţul de 53 produce:
în care osie expusă şi a- rătorii ies nemulţumiţi lei, La bază, fără să ne vităţii. Esle de asemenea, necesară ridica
rea gradului de preqălire a cadrelor din co
ranjală niarla, dc com din magazin. Unităţile de întrebe măcar, taie pes merţ în scopul asiqurării unei deserviri c i
portarea plină do respect încălţăminte au un mare te 53 şi trec 63. Or, ma ® ŞURUBURI Í71ECANICE.
a vinzălorilor. Chiar da număr oe pantofi, san gazinele noastre aveau vilizate a populaţiei".
că o marlă oarecare lip dale. Totuşi, ne spunea in stoc o cantitate mare Aceste importante sarcini trebuie sa stea © ŞURUBURI CAP CRESTAT,
seşte din magazin în mo qospodina Maria lonescu, de asemenea slrecurălori. mereu în alentia organizaţiilor comerciale
mentul cind sc solicită, mulţi cumpărători pri Aşa e-a întimplat si cu din oraşul Hunedoara şi din întreaga noas O P I U M ^ E . .
vînzătorii explică cumpă mesc invariabilele răs vasele. Noi cerem de la tră regiune. Indeplînindu-le. lucrătorii din
rătorului cauzele, reco- punsuri: „N u avem nu capacitatea c.e 1-2-3 litri comori vor aiunqe să satisfacă oc deplin ©
mandindu-i alte mărfuri mărul...". „N u avem pan şi ni se trim it de 10-15- cerinţele oamenilor muncii, cîşliqîndu-le
similare. Desigur, acest tofi cu talpă de piele 2 0 litri. astfel încrederea şi respectul lor.
lei de a munci m ulţu (pentru femei) la preţul La alle produse, )a fel. Sarcini importante le revin şi organiza-
meşte pe vizitatorii ma dc 130, nici la 189, nici Ne trezim cu mari can liilo r dc partid din unităţile comerciale.
gazinelor. Dc altfel, ma la 275 lei...", „A m avut tităţi de pantofi de ace Ele au datoria de a desfăşura o susţinută
gazinul condus de tova dar s-au terminal..." laşi număr, culoare, mo muncă dc educare în rindul lucrătorilor oin
răşa Carola Ivau riu se Aşadar, ce folos că e- del. preţ sau cu cămăşi comerţ, de a crea o puternică opinie de
numără printre unităţile xislă un mare număr de dinir-un sinqur sorti masă împotriva a tot ceea ce este negativ
care şi-au îndeplinit pla pantofi dacă nu sini în ment cu toate că noi spe Si dăunător muncii.
nul de desfacere luna oe sortimente variate şi de cificăm ce anume nc tre R. BUDIN
Solomonescu; 7.30 Sfatul medicului; şoiu sl Nelu Orian? 22,20 Parada T E L E V IZ IU N E
A G E N D A 7.45 Salut voios de pionier; 8.00 Su Jazzului; 22,40 Album liric.
8,30 Popas folcloric
marul presei;
19,00 Jurnalul te le viziu n ii; 19,20
r M M M M W M M M M W « a u i B a i i a B O ! M e a n a H a pc plaiurile Munteniei; 9 ,0 0 La m i Proqramul II: 7.35 Vals de Le- Pentru copii: Clovvnul Ferdinand
crofon melodia preferată; 10,15 Lec har; 7,50 Cinlă soliştii <ie muzică vrea &ă doarmă; 20,05 V itrin a lite
turi la cererea ascultătorilor; 11,30 populară: Nicolela Vasilovici, Vlad
Dionisio, Nilă Vărteanu şi orchestre
Cu muzica uşoară prin oraşele lu rară dc conf. univ. Romul Muntea-
J0! 12 AUGUST 1965 mii; 12,03 Perle folclorice? 12,30 le: „Flacăra Prahovei" din Ploieşti nu; 20,50 Film: „Maria"? In înche
Chitare României socialiste — m on şi „Doina Banatului" din Caran ie re: Jurnalul televiziunii (II); Bule
taj de versuri; 14,10 Solişti de mu sebeş; 8,15 M u 7,ică uşoară de V io rel tin meteorologic.
matograful „Flacăra"; HAŢEG: Cas zică uşoară: Dorina Drăghici, K ir il Doboş,- 10.30 „V iers si joc" — emi
4.’ I Al î i 32 siune de muzică populará; 11,45 Din
cada Diavolului — cinematograful Seinov, Dalida, George Hunea. Bar
„Popular"; BRAD: Nevasta nr. 13 bara Jarc, Nat k'inq Cole, Luis A l repertoriul muzical al celor mici ? Buletin m eteorologic
DEVA: t ’ n lucru făcut la timp — — cinematograful „Steaua roşie" ,- berto doi Parama, M ilv * Angelini, 12.30 Muzică uşoară interpretată de
— cinematograful „Patria"; Junghi LONEA : Scarninouche — cinemato Barbu Conslanlinescu » 15,00 Solişti Florin Dorian, Ana Lâcătuşu, Franck
traqicâ — cineniatogralul „A ria "; şi formalii artistice oe amatori? 16,15 Alamo, Ted Herold, Eisa Quarla ; PENTRU 24 ORE
PETROŞANI: M icu l pescar — ci- graful „M in e ru l"; 1L1A: Eroi cura Paqini orchestrale din opere? 16,30 13.30 M eridianci 15,30 Antologie
noinal<y-jralul „Republica"; A m eri joşi ca tigrii — cinematograful „L u Prietena noastră cartea — O carto poetică: Ion Minulescu,- 16,00 M e Vreme neslabilă si relativ răco
ca, America — c'memaloqralul „7 mina"; HUNEDOARA: Bărbaţii — îndrăgită: „Fraţii Jderi" de M ihail lodii populare interpretate dc Irina roasă, cu cerul temporar noros.
Noiembrie"; LUPEN1: Moscova-Ge- cinematograful „Stadion Corvinul". Sadovoanu? 17,00 Muzică uşoară de M icuţ şt Dumitru Poloroncă ? 16,20 Local vor cădea averse de ploaie
nova — eineniatoqralu) „C ultural"; Mişu Tancu; 17,25 Cintoce de via Dialog cu ascultătorii; 17.15 Cintă însoţite dc descărcări electrice.
SIMGR1A : Gaudoumus Icjilur — ci tă nouă si jocuri populare? 18,00 Katerina Valenţe; 18,15 Carnet plas V in tu l va sufla potrivit, cu Inten
nematograful „M ureşul"; ALBA II'- R A I» 1 O Seară pentru tinerel; 19.00 Cînlă, sificări din nord şi nord-vest. Tem
L Î A : W innetou — cinematograful tic; 19,05 Cînlă Paul Robeson,- 19,15 peratura aerului va fi cuprinsă
dansează, tinereţe.- 20,00 Radioqa- Pc-un picior de plai: „N u ntă la Luc-
„V icto ria "; SEBEŞ: Meri} sălbjlict zela de seară; 20,30 Varietăţi muzi ziua între 20 şi 25 grade, iar noap
Programul I: 5.06 „Zori de zi cu riu*. Emisiune realizată de George
— cinematograful „Progresul"; Cu melodii"; 5,15 Jurnalul sal-dor; 5.25 cale: 20.45 Noapte bună, copii: Antofi; 19,45 N oi înreqistrărî de m u tea între 10 şi 15 grade.
bicicleta spre lună — cinematogra „In pas voios" — program de mar „Zmeul din W n u c l" ; 21,15 Părinţi
şi copii : ..Să-i învăţăm să vadă' de zică populară? 2 1 ,2 0 Fragmente din
ful „Sebeşul*; ORAŞTIE: Strigătul şuri; 5.35 Gimnastică de Înviorare» Tia Mureş,- „Cheia" — schiţă de opera „Carmen" de Rizel; 23,05 Con PENTRU URMĂTOARELE 3 ZILE
Corlei — cinematograful „Patria"; 6,35 M elodii populare; 7,15 Cintă Viorica Nicoară; 21,30 M elodii popu cert de noapte,- 23,50 Clar de lună Vremea se încălzeşte treptat, ce
Umbrelele din Cherbourg — cine formaţia dc muzică uşoară. Gelu lare inlerpreiale de Dumitru Bălă- şi melodii. rul fiind variabil.