Page 5 - 1965-08
P. 5
c ic n o ie c a vjernrs'u»
R c c j'o n ú 'á
! I■ in.?d o a r « ‘ D ev'a
' P R O L t T M 7 & 7 W -T O T T ? f X R lR . O W f f l - W l
ZIARUL NOSTRU
DE ASTAZI
PUBL8CÀ :
m MAREA RĂSPUNDERE A
SPECIALISTULUI
s p g p r m AL COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA AL P CI Şl AL SFAT ULIII POPULA# REGIONAL
Ü Scrisori
ANUL XVII. NR. 3295 MARTI 3 AUGUST 1965 4 pagini, 25 bani
de mw if urnire
(pag. a 2-a)
R T F M Ş l I J S Ţ 1 M U T _
■ Cercetarea ştiinţifică
LUCRĂRILOR AGRICOLE DE VARĂ avanpostul producţiei
S p o r t
peraiori, Lucrările agricole solicitau (pag. a 3-a)
Zi de duminică urgenţă, mai ales că In raionul Ha
ţeg ele stuf rămase tn urmă.
PETRE FÂ R C A Ş U
în cimp responsabiliul 6ubredacţiei De peste hofare
voluntare Haţeg
(pag. a 4-a)
In a o ric u ltu i5. sint perioade chid C. S, H U N E D O A R A : Aspect de la încărcarea unui
fiecare zi poate )i hotăritoare pentru Mai repede cuptor M artin cu fontă.
soarta recoltei. O asemenea perioa Foto: 1. TEREK
dă este cca a secerişului, cind, o-
biectiunl princip al al întrecerii re cu transportul
se desfăşoară pe ogoare este: nici
o oră pierdută, nici v n bob risipit. O nouă
ţii', dum inică ţă ra n ii cooperatori din snopilor la arii A G E N D A
U rm ă rin d înfăptuirea acestui obiec
raionul Haţeg au lucrat din plin la fabrică
seceratul griulu i, transportul snopi Cooperativa agricolă de producţie
lor la arii, clibcrorea terenului de din V iu lu i de Jos a cultivat în acest
paie si la alte acţiuni. Iată ebteva an cu griu o suprafaţă de aproape ÎNTRECERII SOCIALISTE de zahăr
exemple care dovedesc grija sporită 300 ha. Dună cum ne relata preşedin
a ţă ra n ilo r cooperatori şi a înecării- tele acestei unitâti, Iov. V ictor Băcă-
m io rilo r faţă dc soarta recolte/. La intan, în ultimele zile au fost luate construcţie
Toteşti — brigada C irncşti — trac măsuri hotărî te pentru grăbirea se
to riştii Gheorghe Colan şi Sim lon cerişului acestei culturi, obţinîndu-sc Cu fiecare zi ce trece, pe graficul întrecerii socialiste
Mălăieşteanu, îm preună cu alţi doi rezultate frumoase. Pină ieri s-a re I so înscriu realizări tot mai frumoase. Hotârîţi să traducă
mecanizatori ven iţi dc la S.M.T. Do- in viaţă măreţele sarcini trasate de partid şi guvern, co
coltat qriul de pe o suprafaţă de pes La Buzău a fost deschis un nou şan-
bra. au recoltat griul dc pc o su
te 250 ho. muniştii, toate colectivele de muncitori, ingineri şî tehni (ier. A ic i so va construi o fabrică de
prafaţă însemnată, iar la Ostrov şi Pc lingă suprafeţele recoltate cu cieni din unităţile industriale ale regiunii noastre se zahăr — obiectiv principal al indus
la Pemsuş au lucrat din plin cile combinele, însemnate suprafeţe au preocupă de descoperirea şi valorificarea unor noi rezer triei alimentare, prevăzut în planul
două combine Ţ ă ra n ii cooperatori fost secerate manual iar snopii aşe cincinal. Noua fabrică de zahăr va
din Sarmiscgeluza au început trans zaţi în clăi pe teren. După cum se ve interne, de aplicarea în producţie a celor mai efici avea o capacitate de prelucrare de
portul snopilor la arie. ştie neiransportatca acestora imediat ente măsuri tehnico-organizatorice. Pesle tot, întrecerea 3.000 tone sfeclă în 24 ore, adică alît
Eliberarea terenului de paiele ră la arie si tărăgănarea începerii tre socialistă pentru depăşirea planului de producţie, îmbu
mase dc la combine este o lucrare nătăţirea calităţii produselor, reducerea preţului de cost cit aceea din Tirgu-M ureş — cea mai
ierişului pot provoca pierderi de re mare fabrică de acest gen din tară.
de care depinde efectuarea a ră tu ri- este mai vie, mai entuziastă.
coltă. M ajoritatea utilajelor cu care va fi
lor de vară pc suprafeţe cit m ai Neeliberarea terenului îngreunea
Legenda: m ari. La Demsuş acestei lu n a r i j se ză şi efectuarea arăturilor, lucrare ce dotată noua unitate sint realizate de
acordă rnarc im portanţă. M oi bine stă la baza recoltei viitoare şi caro I n constructorii de maşini din ţară, la
de HO cooperatori veniseră de Ia b ri * * * © S 9 B È g ’ & S B * a Z I un înalt nivel tehnic. Procesul de pro
trebuie încă de pe acum temeinic
gada a IV-a Poieni pe tarlaua ,.Valea ducţie este mecanizat şi în parte au
L u p u lu i", iar alte cileva zeci făceau preqălild. Din cauza nefolosirii ju d i Siderurgiştii liuncdoreni înscriu 160 tone fontă, la fabrica de aglome tomatizat. Fabrica va produce numai
cioase a forţelor, aici nu s-a arat
zahăr de calitate superioară, In trei
100% 95- 96% 71 - 7 7 % acelaşi lucru pe terenurile secerate de decit o suprafaţă de 45 ha. Fată de zilnic pe graficul dc producţie însem rare 597 tone aglomerat autofondant sortimente.
brigada a Ill- a HăţăgcL De altfel, la nate realizări. După ce, de curind au Iar la oţelăria M artin nr. 2, 111 tone
cooperativa agricolă din Demsuş. la această situaţie se impun măsuri u r raportat un deosebit succes: îndepli otel. Agerpres)
m uncile efectuate dum inică au p a rti gente pentru grăbirea lucrărilor. nirea înainte de termen a sarcinilor
Accsle succese au fost obţinute ca
cipat mai bine dc o sută de ţărani de plan pc şapte luni, acum, deşi au
urmare a aprovizionării agregatelor 1 .
cooperatori. U n ii erau ocupaţi cu trecui doar două zile din luna august
cu materie primă şi cu materiale de
transportul la arie sau deservirea au obţinut un nou succes. M uncind
calitate corespunzătoare, organizării
batozei cărc iu ziua aceia începuse cu hărnicie siderurgiştii hunedoreni
judicioase a muncii, preocupării m un
să funcţioneze, a lţii lucrau pe cele şi-au depăşii planul la principalele telinico-ingine- Faza finală
Recollalul griulu i se apropie de sfirsit in toate raioanele regiunii noa citorilor şi cadrelor
două combine din cim p sau erau o- produse încă din prima zi a lum i au
stre. Pină la data de 2 august s-a recoltat mai bine de 91 la suta din su resll pentru ridicarea calificării pro
cupaţi cu adunatul paielor, ia r cei gust. fesionale, aplicării unor măsuri efi
prafaţa ocupată cu această cultură. doi tracLorişti efectuau a ră tu ri de Cele mai bune realizări au fost in- ciente. Astfel, in vederea bunei func a campionatului
Rezultate bune s-au obţinut în cooperativele agricole de producţie din vară Concert de regislrate de colectivele de muncă de ţionări a agregatelor, în furnale s-a
raioanele llia, Brad, Sebeş şi Alba unde seceratul a fost terminal. De A cţiun ile întreprinse dum inică în la fabrica de aglomerare nr. 2. secto insuflat aer cu o temperatură ridicată, republican
raionul Haţeg ou fost m ultiple. La rul furnale, o tel Ar ia M artin nr. 2, oţe- s-au respectat reţelele dc încărcare
fapt In aceste raioane, excluzînd raionul Brad. sini Înregistrate succese
Ruşi s-au transportat snopii la arie, muzică populară Iciria electrică, laminorul de 800 mm şi descărcare La olelăria M artin nr.
importante şi la trelcriş, lucrare elcclualâ in proporţie de 42-46 la sula. la Haţeg s-a eliberat de paiele ră si 1000 mm. 2 şi in celelalte secţii s-au respectat de navomodefism
O.S.T.A. prezintă in ziua Numai in ziua de 1 august la scr-
Mai râmase in urmă cu lucrările de recoltare sint unităţile aqricotc mase dc la combină întreaga supra
de 4 auquîl, în sala cinema torul furnale s-au produs pesle plan întocmai procesele tehnologice.
faţă a parcelei situată in locul denu
de pe raza oraşului regional Hunedoara, unde doar 71.2 la sută clin su <► Regiunea Hunedoara —
m it ,.La M a rtin “ ; la Sin petru s-a tografului Arta din Deva, un
prafaţa cu qriu a fost secerată. Aici şi treieratul s-a eiecluat doar in concert de muzică populară campioană republicană pentru
organizat transportul spre bara de
proporţie de 26.1 la sulă. Se impune o mai bună orqanizare a muncii şi recepţir a can tităţilo r de cereale da românească La concert îşi P i •Sn sp©a»âi*ea a treia oară consecutiv.
o folosire mal judicioasă a forţelor şî m ijloacelor de lucru pentru ter torate pentru m uncile executate de dau concursul soliştii vocali: ^ 6 titlu ri de campioni re
S.M.T. sau contractate, la Peştera s-a Aurelia Fălu-Rădulu, M jg d s publicani din 7. au fost cu
minarea qrabnică a recoltării qrîului şi pentru impulsionarea treierişului. cerite de sportivii din legiunea
amenajat aria şi a fost instalată ba Conslanlinescu. Flonca Flo p ro d u cá s v ită ţ i i m u n c ii
La dota de 2 august, situaţia recoltării griului în cooperativele toza. rea şi fienone Sinulescu. noastră.
Navomodeliştit
Longin
❖
agricole de producţie din regiune se prezintă a$a după cum reiese Pe combine, lingă tractoarele care A lături de celelalte colective din planul de beneficii a fost depăşit cu Culeanu de la Textila Sebeş şi
ş] din harta de moi sus. arau. la ariile de treier, ori la maga 0 nouă promoţie unităţile industriale ale regiuni) noa 320.000 lei. Csaszar Frlderic de la Prepa
ziile unde sacii se desenrenu au fost stre, şi nimerii de la Ţebea au ob O contribuţie importantă Ia reali ratorul Petrila şl-au îndeplinit
prezenţi dum inică m ii de ţăran i coo- de asistenţi ţinui în acest an rezultate bune. Pe zarea acestor rezultate a fost adusă normele de maestru al spor
cele şapte luni cile au trecut de la dc m uncitorii din brigăzile conduse tului.
medicali Începutul anului minerii de aici şi-au de minerii M artin Florea, Ioan Opri- Timp de 4 zile, pe lacul din parcul
depăşit planul producţiei globale sl şa. Ioan Boarles, Cornel Niţă, Culda oraşului Sebeş s-a desfăşurat faza fi
marlă cu 345 000 lei şi respectiv Candin, Toader Candin, Groza Pe
Simbălă, la sediul Sfatului 449.000 lei. La producţia fizică s-a ob tru şi alţii. M inerii din aceste brigăzi nală a campionatului republican de
7 \ de zi. colectivul ta baza succeselor ob Directivele Congresului continuare a producţiei popular regional a avui lor ţinut un spor de 2,093 tone cărbune şi-au depăşit cu regularitate planul navomodele, ediţia 1965. La startul
^ de muncă al În ţinute, aşa după cum ne-a cu privire la folosirea materialelor de izolaţii. repartizarea la locurile de întrecerilor finale s-au aliniat sportivi
treprinderii de materiale relatat tovarăşul Silviu materiilor prime din re Chemarea Înflăcărată muncă a noilor absolvenţi faţă de plan. lunar, s-au preocupai de îmbunătăţi din regiunile Galaţi, Mureş A u to n o
rea calităţii cărbunelui. Colectivul de
de construcţii din Bircea Anqhel, secretar al or surse proprii? modifica de a munci cu perseve ai şcolilor tehnice sanitare. Acestor succese li se mai adaugă muncă de la Întreprinderea minieră mă Maghiară, Ploieşti, Suceava, H u
a urm ărit cu un deose ganizaţiei de baza P.C.R , rea sistemului de a li rentă şi elan, de a şi pu Au fost repartizaţi un nu şi altele. In aceeaşi perioadă produc Tebea s-a angajat să obţină În viitor nedoara, Bucureşti si oraşele Bucu
bit Interes lucrările ce «iau mai mulţi factori r mentare Ia cuploarele ne entuziasmul, talentul măr de 92 asistenţi medicali tivitatea valorică a sporit cu 1,2 la succese mai importante. De aceea se reşti şi Constanta,
lui de-al lX-lea Congres întrecerea socialistă en vană, ce contribuie la şi capacitatea creatoare la unităţile sanitare din o- sută, iar cea fizică cu 0,9 la sută. La va pune un accent mai mare pe or Mai bine pregătiţi decît în anul
el Partidului Comunist tuziastă, în care este an prelungirea duratei de In slujba luptei pentru rasele şi comunele regiunii preţul de cost s-au obţinui numai în ganizarea muncii, reducerea timpilor trecut, navomodelişlii de la Prepara
trenat întreq colectivul, funcţionare a cuptoare torul Petrila şî Textila Sebeş, care
Român. Documentele pre Îndeplinirea sarcinilor, Hunedoara. Noile cadre au 6 luni, economii de 166000 lei, iar neproductivi, întărirea disciplinei ş.a.
obiectivele concrete ale lor. Pe lingă obiectivele ne-au reprezentat regiunea, au reu
zentate cit si cuvîntări- adresată de la înalta tri specialitatea pediatrie, igie şit să cîştige 6 titlu ri de campioni
le delegaţilor au consti întrecerii si urmărirea realizate din planul bună a Congresului de nă, tehnicieni dentari tic. republicani din cele 7 titluri puse în
tuit tot atîtea îndemnuri lor zilnică, repartizarea M.T.O., conducerea în către tovarăşul Nicolae € u s a r c i luptă. Comportarea meritorie a con
er>re noi izbînzi pe fron Ceauşescu, secretar ge Concurs „Cine
comuniştilor In locurile treprinderii s-a orientat structorilor de nave din regiunea H u
tul luptei pentru înde neral al C.C. al P.C.R,, nedoara ne-a adus o satisfacţie în
plinirea si depăşirea an tuturor oamenilor mun ştie, cîştigl“ d e ÍH*aiisp©a*á r e a liz a t e plus: cîştigarea titlu lu i de campioană
gajamentelor luate 1n cii, constituie pentru republicană pentru a treia oară con
cinstea marelui eveni muncitorii, tehnicienii şl Colectivul întreprinderii regionale eestei întreprinderi a realizat numai secutiv.
ment. Însufleţirea care a inaincrii întreprinderii Comitetul raional C.T.M. de transporturi auto Hunedoara şi-a in primul semestru al anului 430.569 Cm prilejul actualei ediţii a cam
cuprins întreg colectivul Lo I. M. C. Bircea din Bircea un îndemn pe Haţeg, în colaborare cu bi îndeplinit şi depăşit In fiecare lună lei economii. pionatului, sportivii Longin Cutean
de la l.M.C. Bircea s-a calea marilor realizări. blioteca centrală raională, a din acest an sarcinile de plan. Ca ur Realizările menţionate s-au obţinui de la Textila Sebeş si Csaszar Frido-
si concretizat de a lth l Din relatările tovară organizat un concurs „Cine mare, pe cele şapte luni ale anului datorită urm ăririi îndeaproape a felu nc de la Preparatorul Petrila şi-au
tn rezultatele obţinute. TísTA T E N Ţ ÎA şilor Silviu Angliei şi ştie. ciştigă" cu tema: „A s la tone kilometrice planul a fost rea lui cum se îndeplineşte planul, d iri îndeplinit ultimele norme de maestru
Astfel, «ngajamenlele Roma Brinza. ies in evi pecte din viata şi aeliviMt^a lizat în proporţie de 100,4 la sută. la jă rii judicioase a autovehiculelor, le al sportului, titlu meritat cu priso
tinerelului din patria noas
călători kilom etri de 106,9 la sută,
luate in cinstea Congre dentă o bună parte din tră sub conducerea nar'idu- tar la tone kilometrice convenţionale găturii slrînse ce a existat între con sinţă de aceşti entuziaşti constructori
proporţie de 210,40 la su C O L E C T IV U LU I masurile care au concu lui* de 102 Ia sulă. întreprinderilor beneficiare, preocu Iar acum, film ul întrecerilor; în p ri
ducerea întreprinderii şi conducerile
de nave.
sului au fost realizate in
rat şi concură in conlî-
Preocupindu-se îndeaproape de re
lă la producţia qlobală şi nuarc la îndeplinirea N. SBL’CHEA ducerea prelutui de cost colectivul a- pării pentru folosirea maşinilor la mele două zile s-au desfăşurat pro
corespondent
capacitatea nominală.
bele de machele de vitrină, autopro
ţia marfă. Sint rezultat© P R O D U C ER EA sarcinilor de plan, O pro pulsate. veliere M internaţional si ve-
127,59 la sulă la produc
considerăm
blemă care
care demonstrează ela însă că va trebui privită liere X internaţional. M odelul pre.
In DE NOI
nul m uncitorilor de aici cu mai multă atenţie este zenlat de navomodelistul Mircca Bu
pentru transpunerea aceea a realizării sarcini suioc (Cetatea Giurgiu) — o galeră
vencţiană din secolul al X lV -lca i-a
viaţă a sarcinilor trasate lor de plan pe sortimen dai cîştig de cauză constructorului
de partid. ce S O R TIM E N TE te. Fsic vorba de sorti de pe malul Dunării, care o acumulat
Urmînd exemplul mentul cărămizi termol- cel mai mare număr de puncte. L'l a
lor mai buni, tn frunte zolante, din care o mare fost urmat de Francisc Jelentcl (Casa
ru comuniştii Adalbert cantitate este livrată la de cultură „ Nicolae Bălcescu. Bucu
Furca, şef de brigadă, export. Pentru aceasta se reşti) cu nava amiral suedeză Ania-
M iii a i Luca, m uncilor to impune trecerea grabni ra.n-the şi de pionieno Lu cia n Raion
nilor, Arpad Tordoi si cheie ale producţiei si fn asigurarea unui nu că la construcţia useăto- si M ihai Petrovici (Palatul pionieri
Gheorghe Halatiu şeii dc exemplul lor personal, măr corespunzător de rului proieclat, lucrare lor Bucureşti), care au prezentat o
brigadă la secţia pîslâ popularizarea si dezba muncitori calificaţi, prin pentru care se cere mal interesantă construcţie, nava Pi n-zarul
minerală, Ludovic Naglil. terea in colectiv a sar cursurile organizate, fără multă insistenţă din par românesc din secolul al XV-tcn. Pro-
presalor şi Petru Uozan. cinilor de plan. scoatere din producţie, tea conducerii întreprin ba aceasta la care regiunea noastră
de la secţia cărămizi tor- derii iată de organul su s-a clasat pe locul IV, n-a influenţat
La acestea se mai ada în acest foi, în anul
moizolanlc. muncitorii de perior de resort. prea mult asupra clasamentului qp-
ugă laplul că îndeplini 1964 au absolvit aces neral. De fapt machetele de vitrină
la l.M.C Bircea şi-au în rea planului M.T.O. a te cursuri 24 muncitori. Dczvoltînd în continu nici nu dau dreptul la lillu ri dc cam
deplinit sarcinile de plan fost de asemenea hi cen Iar în prezent o nouă are succesele de pinâ a- pioni.
pe perioada 1 ianvarie— trul atenţiei noastre, ne-a 6erie se pregăteşte pen- cum, susţinînd în per Deosebit de Atractivă a fost prolia
20 iulie a.c. 1n proporţie spus tov. Roma Brinză. iru meseriile de topilori, manentă entuziasmul oa autopropulsatelor. De la primele Lin
de 112,12 la sulă la va inqinerul şei al între observatori şi conducă menilor. organizaţia de şări s-a impus nava sportivului Lon-
loarea producţiei globa prinderii. Din cele 25 o- tori de cuploare. partid, conducerea între gin Cutean (Textila Sehcs) urmată
le sl 104,69 lo sută la bicclivc stabilite in plan Directivele Congresului prinderii, vor trebui să îndeaproape de cele ale Emiliei Citin-
om realizat pînă la a-
nroduclia marfă. Pc lin- prevăd ca producţia in se preocupe în continua gan (C.F.R. Sibiu) şi Neagu Bărdaş
ceastă dată un număr de re de creşterea producţiei (I.D.T. Bucureşti). Forma bună a spor
qă acestea este demn de dustriei materialelor de
19 si alte două sini in tivului texIilist i-a dat însă acestuia
remarcat laplul că in do- curs de realizare. Reslul construcţii să crească pî şi îmbu nâ lăţire a ca li lă cîslig de cauză. Surpriza la această
noada amintită calitatea se vor transpune in via nă in anul 1970 cu 11,2 ţii, de găsirea de noi so nouă probă a conshluit-o, desigur,
produselor a constituit o tă pină la sfirsilul anu la sută, urmărindu-se în luţii in valorificarea ma comportarea meritorie a sportivului
lui. Dintre masurile în Longin Cutean care la ediţia trecută
preocupare permanentă, deosebi îmbunătăţirea ca teriilor prime din resurse
făptuite putem aminti : a campionatului republican do Ia
neînreqistrindu-se nici o proprii, în vederea redu
folosirea sterilului de la lităţii produselor, produ Giurgiu reuşise să cîştige titlul de
reclainatie din partea be flolatia din Deva la fa cerea de noi sortimente cerii în continuare a pre campion republican nu la autopro
neficiarilor citit de pes bricarea pisici minerale, prin valorificarea resur ţuim de cost al produse pulsate, ci la veliere.
te hotare cît $i a celor măsură ce se încadrează selor proprii de materii lor, Lucrătorii de la G.A.S. din Gelmar au cultivat in acest an 307 ha- cu mazăre. Recoltarea el se apro Cişllgătorîl probelor de veliere
din tară. In sarcina stabilită In prime şi dezvoltarea In M , RUGINESCU AUREL D A V ID
pie de sfirsit.
IN FOTOGRAFIE: mecanizatorul Flliraon Ciblan In timpul stringeril recoltei de mazăre. (Cenltnuara In pag. 3-a)