Page 53 - 1965-08

Regională
Hunedoara-De va
(nOLETÄRl D1Ñ TOATE YÄRl[E, VFJffl-VÄl
Conducători de partid şi de stat
Ziarul nostru

in vizită la Varna
de azi publică:

Fotbal ; La Invitaţia tovarăşului Todor plenipotenţiar al R, P. Române la
pag. 2 -a Jivkov, prim-secretar al C. C. al Sofia.
P. C. Bulgar, preşedintele Consiliului După convorbirile care s-au desfă­
% Parametrii comerţului;
i 0 La un deceniu de activi- au făcut o vizită de o zi la Varna to­ şurat într-o atmosferă cordială, tovă­
de M in iştri al R. P. Bulgaria, stmbălă
răşească, oaspeţii, insoliţi de Todor
varăşii Nicolac Ceauşescu. Ion Ghecr-
late ;
O Realizarea ritmică a pla­ qhe Maurer, Alexandru Drâghici şi Jivkov, M iik o Grigorov, Jivko J iv ­
nului de producţie In a- Vasile Vilcu, împreună cu soliile lor. kov, Encio Stuikov şi Lîcezar A v ra ­
tenţia întregului colectiv ; Tovarăşii au fost însoţiţi de Ioun Bol­ mov, au vizitat complexele balneare
pag. 3-a deau, ambasador extraordinar şi „Prietenia" şi „N isip u rile de aur".
Q De peste hotare.
I MARJI 17 AUGUST 1965 4 pagini« 25 bani pag. 4-a
r ANUL XVU, NU. 3307
Legea fundamentală

BAZĂ TRAINICA I a României socialiste

PRODUCŢIEI Minerii IMBOLD

raportează
VIITOARE DE GRÎU MUNCA NOASTRĂ

Esle în obiceiul întregului nos­
tru popor să cinstească sărbătoa­
rea eliberării cu realizări cit mai
frumoase in muncă. M in e rii vor Trăim o epocă a marilor trans­ numai un popor cu o cultură în ­
şi ei ca Ja 23 August să raporteze formări. In cele mai bine de floritoare, cu o stiinlă în plin pro­
Un obiectiv de cea mai mare însemnătate în dezvoltarea a-
îndeplinirea sarcinilor de plan şi două decenii, care au trecut de gres si un învălămint temeinic or­
griculturii este sporirea producţiei de cereale. In legătură cu a angajamentelor luate în întrece­ la eliberare, în România au fost ganizat poate face viabilă capa­
aceasta documentele adoptate de Congresul al IX-lea al re. Deşi n-au trecut decîi 15 zile obţinute mari şi profunde schim­ citatea şi iniţiativa, spiritul ino­
Partidului Comunist Român prevăd ca in următorii cinci ani să din această lună, pe grafice, să­ bări. Condus şi îndrumat de Parti­ vator care îl caracterizează, îşi
se realizeze o producţie medie anuală de circa 4,8 milioane to­ geata realizărilor este în plina as­ dul Comunist, poporul român fău­ mobilizează energia si puterea dc
ne gnu şi 7,6 milioane tone porumb. înfăptuirea sarcinilor pri­ censiune. Dm adincunie Văii reşte prin munca sa, cu talentul muncă pvnlru ridicarea tării pe
.Jiului, minerii scol zi de zi tot
vind creşterea producţiei de cereale trebuie să se realizeze prin şi capacitatea lui, edificiul socia­ culmile progresului şi ale prospe­
mai m ult cărbune pe care îl adau­ lismului. Am urcat treaptă după rităţii.
organizarea pe baze ştiinţifice o întregii activităţi a unităţilor
gă la plusurile realizate în prunele treaptă, pe drum ul glorios spre so­
agricole, prin extinderea lucrărilor mecanizate, folosirea în Statul nostru a creat în acest
7 Juni ale anului. Colectivul sec­ cialism. scop condiţii din cele mai opliine,
mai mare măsură a inrjrăşămin telor şi utilizarea seminţelor din torului I Aninoasa, III şi IV B Lu­ Liber si stapin pc soarta sa, po­ s-au alocat fonduri importante din
soiuri de mare productivitate Studiind cu atenţie documente­ pe? ni au extras peste plan 1.353; porul român îşi construieşte >uh bugetul dc stat pentru dezvoltarea
le adoptate de Congres, lucrătorii d:n gospodăriile de stat, ţă­ 1.125 şi respectiv, 1.143 tone de conducerea partidului idealuri spre cercetărilor ştiinţifice, pentru in-
ranii cooperatori şî mecanizatorii din raionul Sebeş au desprins cărbune, iar cele ale sectoarelor o viată lot mai hună, păşeşte cu vălămînlul de toate gradele. M in u ­
sarcinile ce le revin pentru sporirea producţiei de cereale şi au 111 Loneo, 1 Vulcan şi III Uriconi încredere si optimism spre v iito ­ nate perspective deschid în aceste
stabilit o serie de măsuri menîle să asigure realizarea lor. şi-au întrecut şi ele cu mult sar­ rul deschis de documentele de domenii de activitate Documentele
cinile perioadei. importantă istorică adoptate de celui de-al IX-lea Congres al Parti­
A lenlia minerilor este îndreptată cel de-al IX-lea Congres al P.C.R. dului Comunist Român. Un accent
in permanentă spre creşterea pro­ Realizările obtnnile, minunateJe deosebit se pune pe intensificarea
Dalorila condiţiilor pedoclimatice o pondere însemnata o ocupă porum­ ductivităţii muncii. Organizaţiile perspective sint oglindite iidcJ în cercetării fundamentale şi aplica­
ale raionului nostru, in structura cul­ bul. Ţinînd seamă de faptul că în dc partid Ic arată căile sigure prin proiectul noii Constituţii a Ro­ tive în toate ramurile.
turilor de cîmp griul ocupă un loc unele părţi ale raionului staoiul de care se poate ajunge ia o produc­ mâniei socialiste. La înfăptuirea acestor sarcini
însemnat, cullivîndu-sc anual pe mai vegetaţie al porum bului este mai în- ţie cit mai mare de cărbune pe Pătruns de un sentiment de ma­ este chemat să-şi aducă contribu­
mult de 35 la sulă din suprafaţa ara­ lîrziat, am indicat unităţilor respecti­ post. Aceste cai sini : folosirea ra­ rc satisfacţie, alături de toii oa­ ţia şi colectivul Staţiunii experi­
bilă. Experienţa unităţilor ociricole ve să preqăleascâ dc pe acum o su­ Pe fala inginerului Maxim Bun. de la olclăria M artin nr. 2 a C.S. ţională a maşinilor şi utilajelor, menii muncii din patria noastră, mentale din Geoagiu. însufleţiţi do
iruntase a dovedit că pentru spori­ prafaţă cit inai mere dc teren care a Hunedoara, se poale cili satisfacţie. $i aceaslă şarja elaborată de echipa îmbunătăţirea organizării muncii, om luat cunoştinţă de acest docu­ măreţele realizări, dc minunatele
rea continuă a producţiei de griu fost eliberată dc alte culturi. O altă lui Avram Opriş îndeplineşte toate condiţiile de calitate. O confirmare utilizarea cu maximum de eficien­ ment, care consfinţeşte în mod perspective, fiecare din noi sin-
este necesar să se aplice cu strictele problema de rezolvarea căreia ne-am o dă proba de laborator. tă a tim pului de lucru, aplicarea strălucit gloriosul drum parcurs tem ho.lăriti să răspundem chemă­
complexul de măsuri agrotehnice spe­ preocupat cu grijă este şi asigurarea pe scară largă a iniţiativelor înain­ de popor sub conducerea parti­ rii partidului, printr-o muncă mai
cifice acestei culturi, punindu-se un si pregătirea seminţei necesare, in a- tate. Traducerea lor în viată se dului, orizonturile largi ale v ii­ rodnică, prin lapte demne de m i­
accent deosebit pe lucrările de pre- cest scop, recolta dc pe loturile sc- concretizează în aplicarea de că­ torului ţării. Din fiecare articol, siunea încredinţată de a fi mesa­
qătire a solului. Ţinind seama de fap­ mincerc a fost sirius«, treierată şi de­ ÎN T R E C E R E A tre lot mai multe echipe de mineri dm fiecare aliniat se desprind cu gerii noului, ai progresului in o-
tul că ne aflăm într-o perioadă cmd pozitată separai, iar acum se lucrea­ a iniţiativelor „Două cîmpuri de claritate marile drepturi şi înda­ qricullură. De aceea, vom consa­
se poale cunoaşte ză la condiţionarea cărbune pe schimb şi aripă de a- toriri ale tuturor oamenilor mun­ cra întreaga activitate de cerceta­
bilanlu! muncii de- im­ ei. Pe baza expe­ bataj camera" si „Două fîsii pe zi“ cii, faptul că azi poporul îşi hotă­ re pentru ridicarea la un nivel
puse de lucrătorii I rienţei acumulate S ID E R U R G IŞ T ILO R realizat în abatajele frontale, în răşte singur soarta, îşi stabileşte superior a agriculturii regiunii,
din agricultură pen- j am prevăzut în depăşirea ritmică a planului de linia politică şi economică do dez­ prm extinderea pe scară largă a
tru obţinerea unor toamna aceasta să Pe bună dreptate le la marca sărbătoa­ de laminoare Peştiş extracţie. De remarcat este faptul voltare. metodelor agrozootehnice înaintate
recolte bogate dc Aplicînd experienţa însămînţăm pe în ­ spun sidcrurqiştii că re a eliberării cu au proous in plus, că exploatări cum sint Dîlja şi A- Nicicînd, omul. muncitorul, ţă­ aplicate la specificul local.
Proiectul noii Constituţii « IU*,
griu si cinci se pun treaga suprafaţă în marele combinai fruntea sus. H olărî- 14.396 tone laminate. ninoasa au înregistrat în .această ranul, intelectualul, Indiferent de mâniei socialiste, legea iundomen-
naţionalitate sau sex nu s-a bucu­
lună zi de zi plusuri *aţă de plan.
bazele realizării unităţilor fruntaşe numai qriu din so­ hunedorccin munca rca lor este confirma­ Merită făcută o re­ Cel mai linâr colectiv dintre cele rat de atîtea drepturi. Largul de- lală a tării, consfinţeşte reali'a-
tă prin lapte. Numai
marcă : produsele re­
sarcinilor prevăzu­ iuri de mare pro­ se desfăşoară cu „Ioc în limpul care a tre­ alizate au trecut cu ale exploatărilor miniere din V a ­ mocralisin care caracterizează o- tea zilelor noastre. Citind acest
Aceastd
continuu” .
te pentru primul an ductivitate. Pondc- caracterizare i sc cut dm aceaslă lună succes examenul de lea Jiului — Dîlja — a produs în rînduirea noastră de stat, creează document. simţi în piept cum ini­
cele mai mari posibilităţi de afir­
al cincinalului, C o n - _____ __________________ rea principală — poate da şi întrecerii ci au elaborat în plus calitate. prima jum ălale a lui august pes­ mare a personalităţii umane, de ma tresaltă vie bucurie. E senti­
te plan 575 tone de cărbune, iar
mentul de m indric că baieşLi în
siliul agricol raio­ pcsle 60 la suta re­ aqlomci'nloi'iştilor, fu r­ fată de plan 13.770 Din această lună nu minerii de la, Aninoasa- şi-an irrr-e* dezvoltare şi aplicare « ap titudini­ aceasiă m im ln a ti ţară.
ziţi liş t i lor, otelurilor tone otel de diferite s-au scurs docil 15
nal Sebeş, cu sprijin ul si sub înd ru­ vine soiului Popea — care în condiţiile eut prevederile pe aceeaşi perioa­ lor sale. ■ /
marea Comitetului raional dc partid, ele sol şi climă ale raionului nostru a sau larmnatorilor pen­ mărci. O lclu l produs zile. Acum. în preaj­ dă cu aproape 400 tone de cărbu­ La loc de cinste se situează a2 l ing. E M A N O IL M A N U G H E V IC I
a indicat conducerilor unităţilor n- dat culc mai bune rezultate. Pentru a tru că, intr-adevăr, la Hunedoara peste ma zilei de 23 August, ne extras. invălăm înlul. şliinla şi cultura. directorul Staţiunii experimentale
plan numai in primo
qrtcole şi inginerilor agronomi să asigura efectuarea intr-un timp cil ma.i nu trece zi ca pe gra­ marea sărbătoare a Este o ccrinlă a vieţii noastre, căci Geoagiu
stabilească dc do acum măsurile cc scurt şi la un nivel agrotehnic cores­ ficele întrecerii să jumălale a lunii au­ eliberării, întrecerea
gust ar
ii suficient
trebuie luate in veoerea înfăptuirii punzător a lucrărilor dc semănat si nu fie înscrise noi pentru construirea a oamenilor cu timpul
obiectivelor care ne stau în lat*' recoltat s-a dat indicaţia ca in fiecare succese. De la o zi 7 autocamioane „Car- şi cu focul nestins al
Pentru aceasta s-a lacul recomanda­ unitate agricolă să se cultive cile 2-3 la alta ei scurtează furnalelor şi cuploa
timpul pe care-1 par­ pali” S R. 131. relor este parcă ma
rea ca in fiecare unitate să fie stabilite soiuri de griu.
din v/eme solele şi plantele premergă­ Duoă cum se ştie, unul din factorii curge metalul în d ru ­ Si la laminoare a- vie. Rezultatelor ob
care contribuie in măsură holăilloa- mul de la minereu la vînlul întrecerii a ţinulc în cinstea cc
toare după care se va cultiva griul. laminate, timp in care
re la obţinerea unor recolte bogate fost soldat cu plusuri, lui de al IX-lea Con
La întocmirea schitelor ne ampla­ se realizează plusuri toate colectivele în­ gres al Partidului Co
de griu este fertilizarea terenului. In
sare a culturii se are în vedere plan­ acest an în cooperativele agricole din de mii de tone. Să cheind prima jumăta­ munist Român li sc
consemnăm doar ci- adaugă altele noi, roc
ta premergătoare, starea de fertilitate raion s-a realizat un spor de 500-1000 te a lunii cu sarcinile
a terenului .şi soiul cultivat. Pe baza kg griu la ha de pe surafelrle care au leva pentru a v'edca depăşite. De la lami­ al hărniciei şi price
fost îngrăşate, fală de producţia ab­ efectul organizării, norul de 750 mm. au peru Siderurqiştii
schitelor respective, in fiecare u n ita ­ temeinice ci muncii, a Hunedoarei vor să
ţinută de pe terenurile ncfcrlilizatc. plecat spre fabricile
te se acordă o atenţie deosebită eli­ De aceea, in fiecare unitate 6 -au în ­ g rijii pentru buna şi uzinele patriei, in cinstească şi in acest
berării terenului, fertilizării lui şi tocmii planuri de fertilizare. în aces­ funcţionare a agrega­ plus faţă de plan, an marea sărbătoare
telor. pentru calita­ 4 756 tone laminate, a poporului nostru
pregătirii în condiţii corespunzătoare tea fiind prevăzute să se aplice în ­
grăşăminte organice şi chimice pe mai tea produselor. de la laminorul dc cu ţoale angajamente­
c solului. Potrivit schitelor de ampla­ Furnahsln au pro­ le, nu numai indepli- R A I D
nuilt de 45 la sulă din suprafaţa ce 1 .0 0 0 mm. 2.620 tone, R A I O N U L O R A Ş T I E
sare o culturii, în aceaslă toamnă se va insămlntrt in toamnă. dus peste plan aproa­ iar la cel de 650 mm. nite. ci depăşite. Ci
qriul va fi cultivat după leguminoase ¡na. NICOLAC ALBU pe 1.600 tone fontă, s-au laminat peste au arătat prin fapte Pinâ la deschiderea noului an şcolar ne maî desparte pu­ scncsc Orăştie despre felul cum în»
toate secţiile ae fu r­ că ştiu să-şi respecte
pe 29 la sulă din suprafaţa prevăzu­ preşedintele Consiliului aqricol pian 1.480 tone. In ţin timp. De aceea, in satele şi oraşele regiunii, se fac intense treprinderea subordonată îşi organi­
raional Sebeş nale fiind cu plănui cuvintul dai.
tă. după păioasc pe 19 la sulă, iar res­ la zi depăşit. Oteluri! total, colectivele dc pregătiri pentru ca elevii sâ găsească din prima zi cele mai zează munca şi îş; respectă oblujoiiile
tul după prăsitoare în cadrul cărora (Co n i ' / i u u i c ¿u ]>uy u j - u) ţin si ci să se prezin- muncă de la grupul S. POP bune condiţii de învăţătură. La marea majoritate a localurilor contractuale?
de şcoli se execută lucrări de reparaţii şî zugrăveli, se repară
şi se completează mobilierul, multe unităţi fiind deja gaîa Cînd nu se spune
pentru a-şi primi oaspeţii.
PE OGOARELE REGIUNII noului an şcolar in raionul Orăştie, il găsiţi în cele relatate adevărul
Răspunsul la întrebarea, cum se pregăteşte
deschiderea
mai jos.
Despre mersul construcţiei Şcolii
de 8 ani dm Geoagiu, s-a mai scris
la şcoala de 8 ani. Aceasta în p ri­ în ziarul nostru cu mai bine de o
Cursurile mul rîntl pentru că localul şcolii lună in urmă. Atunci s-a consemnat
medii solicită un volum mai mare faptul că aici s-a terminat lcneuilul
RITMUL ARATURILOR St HE INTENSIFICAT ! A u term inat pot începe de muncă şi uncie cursuri încep cu la parter şi a început parchetului.
două săptămim mai devreme decîl
Tovarăşul Aurel Zahărul, secretarul
la .şcoala de 8 ani.
Ţinind seama dc argumentele de comitetului executiv al sfatului popu­
treiersştyS nul Orăşlie cursurile pot începe. Lo­ mai sus, socotim că Intr-adevăr Co­ lar comunal, ne garanPi că cel tîrziu
In multe unităţi şcolare din raio­
pinâ la 23 august 4 săli de clasă vor
calurile şcolilor generale dc ti ani mitetul executiv al »Sfatului popular fi terminale. Care este în prezCâit
Deşi se cunoaşte im - agricole de pe raza o- ză şi la eliberarea te­ m prea puţine unităţi. din Vinerea, Orăştie, Cugir, Sibot <hn Cugir si conducerea întreprinde­ situaţia construcţiei şcolare din Gcoa*
porlanţa pe care o re­ raşii Iu i regional Hune­ renului de paie neasi- Trebuie avută in vedere Strîngcrea intr-un timp cît mai şi altele au fost reparate si zugrăvite, rii de gospodărire orăşenească s-au giu?
prezintă executare! din doara această lucrare a gurindu-sc astfel peste şi înlăturarea operativă scurt şi fără pierderi a recoltei de aranjate pentru începerea anului şco­ oriental greşit planificînd mai întii In marc este cam aceeaşi ca acum
reparaţii Ui şcoala de 8 ani şi apoi
vreme a arăturile, de rămas mult in urină, lot un front mai larg u defecţiunilor deoare­ cereale păioasc a constituit una lar. Aceasta este o urmare firească la şcoala medie. Aceasta duce la gră­ o luna. S-au terminat doar de parche­
vară pcnlru soarta re­ pină acum fiind arate de lucru la arături. Nici ce în momentul de fa­ dm preocupările căreia membrii a preocupării pe care comitetele exe­ birea lucrărilor şi, in consecinţă, la tat sălile de la parter şi s-a executat
coltei viitoare, lotuşi in doar 275 heciare din presele ue balotai nu lâ, un număr însemnat cooperativei agricole de producţie cutive ale sfaturilor populare, condu, ştirbirea calităţii, aproape în întregime lencuitul la
n u lle unilăli accasl«. lu ­ cele 1.5U0 hectare pla­ sini folosite tu întrea­ de tractoare nu pot li „Zarandul" din Brad i-au acordat cerile şcolilor respective au avut-o etaj. Despre scări, executarea mozai­
fală de rezolvarea unei Importante
crare se desfăşoară u- nificate. O situulie ase­ ga lor capacitate, m ul­ folosite, tocmai din a- o atenţie deosebită. In acest scop sarcini ce le revine. cului, zugrăvelii nici vorbă. In ci-
nevoios. A s tlui, piuă in mănătoare puate fi in ­ te dm ele fiind dolec- ceastă. cauză. Este de s-a organizai transportul din timp — Noi — declarau directorii şcoli­ leva cuvinte lucrările la noua scoală
prezent, in cooperative­ ii Inii â şi in unităţile le. Dc asemenea şi datoria conducerilor al snopilor la arii, iolosmdu-se în lor din Sibot şi Vinerea — sinlem pe o zi pe alia dm Geoagiu au stagnai. De altfel mo­
dul defectuos în care s-a muncit aici
le agricole au fost (.ta­ agricole din raionul 1 <a- modul dc organizare a S.M.T., consiliilor oe mod judicios atelajele şi un auto­ m ulţum iţi dc felul în care toviirăşii • ncă de la ineejjuf. creează ncsiqurnn-
le numai 16,080 heciare, |eg. Aici s-au ural pină muncii mecanizatorilor conducere ale coopera­ camion Dc asemenea, consiliul de de la cooperativa „Viaţă nouă" din în alenlia conducerii scolii mod11 lă in ceea ce priveşte terminarea In.
crea cc reprezintă «hi« .n um r.umai 1.445 liec- lasă dc dorit, O marc tivelor agricole şi or­ conducere, ¿ivind sprijinul şi în­ Orăştie nc-au executai lucrările. din Oruşlie a st<-it dm timp asigura­ calului pină Ia începutul anului şco­
47.3 la sulă din supra- lare. parte dm aceştia nu au ganizaţiilor de partid drumarea organizaţiei dc pariul, — 1G.O Orăştie. menţiona iov. Tr.i- rea unor condiţii bune de învătăiură lar.
laţa planificată. Exista Cauza principală a a- începui încă să lucre­ din aceste unilăli de a s-a preocupai îndeaproape de or­ ian Conlan, de la Sibol. în fiecare in noul an şcolar. In acest scop s-a lată j)c scurt şi cauzele ¿icostci ra.
insă şi raioane ca Se­ ccslci ruminori in urmă ze în schimburi prelun­ lua cele mai eficicnie ganizarea temeinică a muncii la ¿m ne lăsa pină în ultimele zile. întocmii un deviz care cuprinde re­ mineri în urmă. Construcţia scolii,
beş, Brad şi Alba unde gite. Exislă posibilita­ arii, pentru ca cele 2 batoze să Dc aceea am recurs in anul acesta paraţiile necesare, parchetarca mai Imul încredinţai« Întreprinderii do
constă in slaba organi­ la serviciile tovarăşilor dc la coo­ multor Siili de clasa, modernizare«
arăturile s-au făcL. pe tea ca la arături să sc masuri pentru ca r it­ funcţioneze dm plin. Măsurile teh­ gospodărite orăşenească din Orăştie,
zare a inuntu şi folosi­ perativa. care au răspuns prompt. labonilnrului etc, deviz care a fost
52-57 la sulă din .su­ muncească şi pe timp di.* mul executării arai u ri­ nice şi organiziiloricc sc con­ (tceasla « organizat slab munca pe
rea eu randainonl scă­ Si la alic unilăli şcolare dm raion încredinţai spre executare intreprin- şantier şi nu a luat in serios sarci­
prafeţele prevăzute. zut a tractoarelor. Cu noapte, dar, pină acum lor de vară să lie in ­ cretizează in lapîul că la aceas­ au fost executate lucrări de calitate. dorii de gospodărire orăşenească dm na cc-i revenea. Astfel, n-«n fost
tă undate s*a terminal treierişul
Dar, in cooperativele încetineală se lucrea- acest lucru s-a practicat tensificai. localitate. Pină in prezent intreprin. respectate nici unul dm termenele
păioasclor de pe întreaga supra­ deroci a executat parcholarca « 8
faţă. contractuale, ¿ijungindu-sc ca cele
s‘*'i rlc clasă, o parte din zugrăveli p«!ru sa li de clasă dc Iii parter, care
Acum. alenlia ţăranilor coopera­ si din lucrările pentru modernizarea conform contractului trebuiau date
tori este îndreptată spre asigurarea laboratorului. Luaic In ansamblu, lu ­ 111 loloşml.i ,n |nf>4, să nu fie gata
unei baze trainice producţiei v ii­ inversă crările la aceaslă scoală sint rămase nici acum. Kău este că tovarăşii de
toare de cereale. In ¿ilară de asi­ în urmii. Care sint cauzele? la scolia de învălămint ¿i sfatului
In primul rind I.G.O Orăşlie în Inc popular raional — fără să se qiiulea-
gurarea şi pregătirea seminţelor In momentul de ia K la Şcoala ine-
necesare, un accent deosebit se pu­ die din Cugir, întreprinderea de gos­ xă concentreze aici forţa neresară de scă la consecinţe — au ascuns ade­
ne pe efectuarea arăturilor de va­ muncă, a «minat nejustificat lucrări­ vărul, conumicind la regiune term i­
podărire orăşenească din localitate le de pe o zi pe alta. In multe vde narea celor patru săli de clasă in a-
ră. Pină in prezent această lucrare execută reparaţii, zugrăveli şi vopsi­ cm'hii prezenţi la lucru unu-doi zu­
a fost efectuată pc moi mult de ju ­ tul binalelor. Ţinlnrl seama de volu­ gravi ca apoi în altele s« nu fie nul trecut. Este o atitudine condam­
nabila. In loc să insiste din timp pen-
mătate din sujiralata ocupată cu mul mare de lucrări, de la piui că mciunul. Aşa au fost ,m im ate mereu tru luarea unor măsuri corespunză-
griu şi secară, la buna desfăşura- la 1 septembrie vor începe o parte lucrările contractate. Mai mult, de icnirc in vederea respectării termene,
.e a lucrărilor de inmagazinnre a din cursuri, aici se munceşte într-un am de zile este solicitată şi prevă­ lor contractuale, tovarăşii de la sec­
ritm intens. zuta în deviz repararea unor i i.şi şi
recoltei dc cereale păioase, pre­ ţie s-au făcut părtaşi cu cei vinovaţi
Vizi t î nd împreună cu directorul gedinun. De fieciire dală însă aceste
cum şi Ja pregătirea unei baze Şi. prin inducerea în eroare a orga­
şcolii sălile care se află în lucru, reparaţii n-an fost executate, deşi ele
trainice pcnlru producţia viitoare nelor regionale, nu au dat posibili,
acesta ne-a asigurat că înainte de 1 erau absolut necesare. tatea mei acestora să intervină. De-
t'Ü'- U V ¿ ilííi3 l í U» şi-au adus întreaga contribuţie septembrie întregul local va fi gata. Dm cele constatate, lucrările amin­
lolt ţăranii cooperatori în frunte —- Bine ar fi fost, spunea tovară­ tite vor rămîne şi în acesl an pe d i­ - I CfOBOTA
Pe terenurile eliberate de pâioase sc execută in aceste zile arături de vară, punindu-se astlcî bază
cu comuniştii. şul Constantin Gcorgoscu, directorul nafară.
trainică recoltei viitoare. In iotoqratia dc la(ă vă prezentăm un aspect din tim pul efectuării arăturilor de scolii, ca I.G.O. să ii început mai Ce părere au tovarăşii din Comite­ R. BUDIN
vară. R07.AL1A BOTA corespondentă Intîi lucrările la şcoala medie şî apoi lui executiv al Sfatului popular oră- (Continuare în pag. a 2 -aj