Page 57 - 1965-08

TOSTE FOITELE TRdERIŞ
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, VNIŢl-VĂ1

URATURI! întreaga

recoltă
Pe 210 hectare în hambare

De îndată ce am eliberat primele rături de vară pe 210 hectare. Este
suprafeţe de culturile de cereale o garanţie că in scurt timp vom Cooperatorii din Sebeş au con­
păioase — ne-a declarat tovarăşul termina această lucrare pe întreaga semnat ieri un eveniment im por­
inginer Petru Bobeş de la coope­ suprafaţă planificată de 276 hectare. tant. De pe întreaga suprafaţă de
rativa agricolă de producţie din Paralel cu efectuarea volum ului 600 ha cultivată cu griu, recolta
Cncău, raionul Alba, am $i trecut stabilit de arături am urmărit în­ a luat calea hambarelor.
la executarea arăturilor de vară. In deaproape s> realizarea unor lucrări — Am reuşit să terminăm treie­
această privinţă, pe baza experien- de bună calitate. Astfel, pe toate ratul — ne spunea tov. Traian
tei acumulate în decursul mai m ul­ suprafeţele unde s-a arat. plugurile Sântei, secretarul organizaţiei de
au fost reglate pentru a lucra la o
deoarece
organizat
partid,
am
că realizînd
tor ani, am constatat
CINSTEA ZILEI DE 23 AUGUST arăturile de vară imediat după re­ m ăru nlirii terenului s-au folosit gra­ munca la transporturi şi la arii în
adîncime de 26— 28 cm. In scopul
bune conditiuni.
calitatea lor
coltarea
păioaselor.
pe stelate.
este cu mult superioară fată de ca­
înmagazinarea
a grăbi
Pentru
Pentru a grăbi ritm ul de execu­
zurile cînd se execută cu intirzie-
re. Iată de ce ne-am străduit să fo­ tare a arăturilor, mecanizalorii Ioan griulu i am folosit la Ireieralul sta­
ţionar trei combine. De asemenea,
losim din plin cele 6 tractoare din Metes, Traian Martin. Chirilă Bor­ am urmărit să organizăm lucrul
za, Ioan Dîrlea si alţii luereazd in pe două schimburi la cele două
cadrul brigăzii nr. 21 de la S.M.T, schimburi prelungite folosind pe a- batoze pe care le-am folosit le
Cu planul pe opt Alba, care deserveşte unitatea noas­ ceasta cale tractoarele la întreaga treierat. In toată perioada cit au
lor capacitate.
tră. Pină în prezent am executat a-
aceste lucrări,
durat
cooperatorii
Hez uitate diferite au muncit cu multă hărnicie. Din­
luni îndeplinit In qospodăriilc de stat mal trebuie rile dc vară. In unităţile amintite sebit membrii echipelor conduse
tre ei s-au evidenţiat în mod deo­
Oprita din brigada 1,
de Simion
executate arături de vară pe
mai
tractoarele s-au folosit cu randament
mult de 3 000 ha. Este o situaţie nc- munca a fost bine organizată, iar Cornel Ordean din brigada a II*a,
M o rii 17 august 1965. Zi obişnuită de lucru. Iu amfi­ satisfăcăloare dacă avem în vedere sporit. Celelalte gospodării dc stat Ana Rîurean din brigada a lV-a
teatrele si abalaiele minei Teliuc se dă o luptă în ve r­ că aceste unităţi dispun de suficien­ au efectuat arături pe mai puţin dc Si alţii. Tot cu acest prilej merită
şunată pentru minereu mai m ult si de calitate mai bună. te mijloace mecanizate pentru elibe­ 75 la sulă din suprafeţele planificate. subliniat oportul mecanizatorilor
Marea sărbătoare a poDorului nostru este întîmpinată rarea terenului si «iecluarca arătu­ Penlru a asigura o bază trainică pro­ Gheorghe Ştefan, Avram Chirca,
peste tot cu depăşiri însemnate de plan la loti indica­ rilor. ducţiei viitoare de griu este necesar
Ioan Florea, Dumitru Rahoveanu
torii. In acea#Ui încleştare cu roca milenară, m inerii In unele unităti realizările sînt sub ca in aceste unităţi să fie luate mă­
iac tot mai des apel la lorme avansate de organizare a şi al altora din brigada condusă de
nivelul posibilităţilor. Altele insă, suri pentru terminarea grabnică a
muncii, folosesc cu indemînarc si pricepere bogata arăturilor, prin folosirea tractoarelor Gheorghe Natrapei.
„zestre" tehnică cu care sînl dotali. Iniţiativa lor se cum sînt gospodăriile de stat uin C a l­
manifestă în ţoale compartimentele produciiei. da si Miercurea, au terminat arătu- la întreaga capacitate.
Dosi de circa 2 luni in toate abalaiele subterane, au
început mari lucrări de sistematizare a minei, llu x u l
producţiei se desfăşoară normal. M aistrul Tibeiiu Doboly
are în subordine 12 brigăzi si nici una n-a rămas cu sar­ De la o zi la alta r it­ glindesc în realizările
cinile de plan nerealizale. D im polrivă. Graficul între­ mul Ireierisului s-a in­ care sînt cu mult sub
cerii indică cîteva sute de lone în plus. Explicaţia nu tensificat. Drept rezultat, posibilităţi. Spre exem­
e qreu do qăsif. Folosirea la maximum a tim pului elec­ pină la data dc 17 au­ plu, în raionul Haţeg nici
tiv de lucru prin suprapunerea unor operaţii din ciclul gust, în cooperativele a- G0 la sută din recolta de
de puscarc. armare, selectare si evacuare, permite o gricole de producţie din griu nu a fost încă tre­
productivitate sponlâ si o alegere mai bună a sterilu­ regiunea noastră s-a tre­ ierată, iar în unităţile de
lui vizibil. Acest lei dc organizare a muncii este ca­ ierat recolta de griu si pe raza oraşului regional
racteristic tuturor briqăzilor din subteran. secară de pe 03,0 la sută Hunedoara această lucra­
La sectorul I, unde munca se desfăşoară la „suprafa­ din suprafaţa totală ocu­ re s-a efectuat în pro­
ţă", ţoale operaţiunile de exploatare sînt mecanizate. pată cu aceste culturi. porţie de numai 60,5 la
Foreze si excavatoare cve marc productivitate asigură In numeroase unităti sulă
„încărcătura" şirului nesfirsit de autobasculante. $i agricole, unde organiza­ Este o situaţie care
aici întrecerea se desfăşoară după criterii precise, ceea ţiile de partid au spri- trebuie să determine o r­
ce stimulează mai mult iniţiativa, draqostea de mun­ lin it si îndrumat îndea­ ganizaţiile dc partid din
că a m inerilor. In carieră asistăm la o puscare. Cîteva- proape consiliile de con­ fiecare unitate penlru a
sute de tone de minereu sini dislocate din roca amfi­ ducere în acţiunea de lua măsuri operative în
teatrului. mobilizare a tuturor co­ vederea organizării mai
Depăşirile dc plan oe ansamblul exploatării, au între­ operatorilor la lucru sî chibzuite a lucrului la a-
cut toate aşteptările. Se solicită continuu vaqonete la organizarea judicioasă rii, Un sprijin mai sub­
qoale si maşini. La conducerea minei se fac calcule, se a muncii de treieris. a- stantial trebuie să-l adu­
confruntă cifre, se traa concluzii si se iau măsuri. U lti­ ceaste lucrare s-a term i­ că si S.M.T. Haţeg, in
ma situaţie operativă încheiată în cursul zilei de ieri. nat. sensul dc a înlătura ra­
consemnează un succes deosebit al m inerilor din Te­ Sînt însă multe unităti, pid orice ocfectiune ivi- "fem oŞA H t J
liuc: realizarea planului de producţie pe 8 luni la p rin ­ în special pe raza ora­ ld la garniturile de tre­
cipalii indicatori. In timpul care a trecut de la începu­ şului regional Hunedoa­ ier
tul anului si Dină în prezent, au fost date peste plan ra si în raionul Haţeg In harta de faţă
11.400 lone de metal în minereul marfă. L-j acest in­ unde munca la arii este prezentăm situaţia tre- Legenda-
dicator, Planul a fost depăşit cu aproape 29.500 tone. slab organizată. Deşi e- ierişuluî la grîu fi se­
Economii însemnate au fost obţinute si la preţul de xistă un număr însem­ \ i -------------- ; - i r r
cară în cooperativele
cost. nat de batoze, ele nu 9 ^ - 9 6 % 6 6 - 6 6 % 6 0 -61 % 5 9 - 6 0 %
Toate aceste realizări, m inerii Teliucului Ie închină sînt folosite la capacita­ agricole de producţie
celei de a 2 l-a aniversări a eliberării patriei, cea mai te a lor deplină. Toate a- din regiune la data de
La Hunedoara se înaltă unul din obiectivele cincinalului — furnalul nr. 8. Fotoreporterul
mare sărbătoare a poporului român. cesle deficiente se o- 17 august 1965.
nostru r. TEREK a surprins uu aspect a) m uncii constructori lor care montează preincâlzi-
In zilele care au mai rămas pîuâ la siirsitul lunii, m i­ torul nr. 1,
nerii vor adăuga noi succese celor de Din* anim.
T. OVID1U
Fontă şi semicocs Bilanţ bogat si
beneficii al colectivului de m unci­ COMERŢUL IŞI ARE ACELEAŞI
Bilanţul pe 7 luni la economii
peste plan tori, ingineri si tehnicieni de la Uzi­
na „30 Decembrie" din Cugir, este este corespunzătoare. La Săcămaş, do
bogat. In această perioadă, datorită
In aceste zile, în loate secţiile cocs economisit Colectivul semi- plan la loti indicatorii, creşterii' dto- CERINŢE Şl LA SATE! pildă, gestionarul Traian Furcă nu
îndeplinirii ritmice a sarcinilor
de
Uzinei „V ic to ria ” din Călan se cocseriei a produs peste prevede­ era îmbrăcat cu halatul, penlru că,
munceşte cu mult avînt penlru a rile planului, în aceeaşi perioaoă, oueţiei si productivităţii muncii, re­ spunea el — ii este cald. Cit de cald
se obţine noi realizări in produc­ 25-4.5 tone scmicocs, iar de la în ­ ducerii consumurilor specifice de poate tine oare un halat din pînza
ţie La lurnale, turnătorii si seini- ceputul anului 2.724,7 lone. materii prime $î materiale si a chel­ jan, preşedintele Uniunii raionale a albită?
cocserîe, peste tot, muncitorii, in­ La turnătoria de lingoliere s-au tuielilor neproductive, s-au realizat cooperaţiei de consum llia $i asemenea exemple se mai în lîl.
ginerii $i tehnicienii îsi organi­ produs în plus 232 tone, iar co­ 585.000 lei economii suplimentare la Prin magazinele cooperaţiei Intr-adevăr, unităţile deservite de nesc în unităţile cooperaţiei de con­
zează mai bine munca, folosesc lectivul turnătoriei nr 1 a reali­ preţul dc cost si un beneficiu peste aceşti lucrători se ridică din toate sum din raionul Ilia.
mai deplin capacitatea de produc­ zat la producţia turnată 79 tone plan care însumează 691.000 lei. In punctele de vedere la nivelul cerin­ Un alt aspect. Daca în magazine
ţie a agregatelor, dau în fiecare în plus fata dc prevederile de felul acesta, angajamentul luat in de consum din raionul Ilia ţelor unui comerţ civilizat, făcut cu există un volum corespunzător de
zi mai multe produse peste pre­ plan. cinstea zilei de 23 August a fost în ­ răspundere şi competentă. mărfuri, nu acelaşi lucru se poate
vederile de plan. Cei care ocupă Furnaliştiî Ioan Stăniloiu, deplinit si depăşit. » v spune despre varietatea sortimentelor.
un loc fruntaş în întrecere sînt Gheorqhe Ivascu. maistrul Ionas- La Ilia si Certej, dc exemplu, au
Jurnaliştii. Li au produs, în peri­ cu Munteanu, turnatorii Lazăr Succesele cooperatorilor Din centrul de raion şi pină în cel mai depărtat sat dc munte, , numai sa lipsit aproape lot sezonul sandale
oada l - 16 auqust. ca urmare a Ceda, Viorel Avram, Ioan Ne­ ic(eaua cooperaţiei de consum îşi iace simţită prezenta. Prin su­ bărbăteşti si unele tipuri de pantofi
tele de unităţi amplasate in fiecare sat, se pun la dispoziţia ce­
sporirii indicilor de utilizare. I 2 l) meş. Gheorghe Tuza, echipa dc tăţenilor o gamă variată de produse industriale. In acelaşi timp, Penlru unii lucrători din unităţile pentru femei si bărbaţi Din multe
tone de fontă penlru turnătorii. la semicocserie condusă de Ni- meşteşugari cooperaţiei de consum, aspectul ge­ magazine lipsesc articole, la prima
De la începutul anului si pină a- colae Filip, sînt in primele rin* prin sistemul de achiziţii sînt preluate parte din surplusurile pro­ neral al magazinelor e trecut insă pe vedere mici, dar necesare cetăţeni­
cum, cantitatea de fontă produsă duri ale luptei pentru mai mult Intensificând întrecerea socialistă duselor agroalimentare. Acestea sînt sarcini deosebit de im por­ planul al doilea. Ei consideră că, o ri­ lor, cum sînt; foi de dafin, boia de
tante, care cer din parlea tu tu ro r lucrătorilor cooperaţiei dc con­
ardei, drojdie de bere etc. Aceasta
peste plan este dc 5.070 tone. în ­ metal si semicocs. în cinstea zilei de 23 August, mem­ cum s-ar prezenta magazinul, cumpă­
brii cooperativei meşteşuqăreşi-i „Re­ sum o muncă conştiincioasă, făcută cu răspundere şi multă soli­ îndeosebi datorită modului defec­
treaga cantitate s-a realizat cu rătorul lot va intra, pentrucă pasă­
tezatul'’ din Haţeg au reuşit să rea­ citudine. mite nu are de ales între o unitate tuos în care se repartizează fondul
lizeze planul de producţie pe 8 luni In raidul întreprins in raionul Ilia, am urmărit latura activi­ şi alta de marfă si se onorează comenzile
La producţia globală şi marfă la următorii in dica tori: valoarea pro­ tăţii de aprovizionare şi desfacere a mărfurilor către consuma­ Netînînd seama de faptul că pre­ făcute de cooperativele săteşti de că­
tre I C I. Deva.
tori. Iată cîteva aspecte întîlnite cu acest prilej.
ducţiei qlobale, valoarea producţiei
zentarea m ărfurilor într-un mod co­
marfă, deservirea populaţiei, prestări
respunzător atrage pe cumpărători,
De la Fabrica de iar la producţia m ar­ citoarele Agneta servicii neindustriale şi încasări în presionat încă de la intrare Datorită ei au transformat magazinele în...
ciorapi şi tricotaje fă in proporţie de Schmit, Maria Teodo- numerar de la populaţie. Printre sec­ preocupării gestionarei acestui maga­ depozîle. Firme care..
din Sebeş, ne-a so­ 100,7 la sută In pe- rescu, Elisabela Ilca ţiile cooperativei care au contribuit Solicitudine, zin, Claudid Morar si a vînzutoarei Fie că intri Ia unitaiea de încălţă­
sit vestea că harni­ rioaoa respectivă au şi multe alte lucrătoa­ în cea mai mare măsură la obţinerea de aici, unitatea este menţinută per­ minte din Ilia (gestionar Florica Ju-
cul colcci v de aici a fost produse peste re ale iabricii îsi de­ acestui frumos succes se numără ; manent curată, cu m ărfurile frumos la). la cele din Săcămas (gestionar nu justifică
realizat, iu perioada sarcinile de plan păşesc normele de confecţii categoria 1 pentru bărbaţi, expuse in rafturi şi vitrine. îar cum­ Traian Furcă), Bretea Mureşană (ges­
1-15 auqus', planul 1.500 perechi dc cio­ producţie cu 20-40 la blănărie, linichigerie. lenjerie, coa­ părătorii sînt servili cu multa con­ tionar M ihai Sonoc) sau Răduleşli
la valoarea producţi­ rapi din bumbac si sută si dau produse fură, zidari-zuqravi si boiongerie. şi compateufă ştiinciozitate. (gestionar Aurel Lala), peste tot in- Am vizitat două din unităţile do
ei globale în propor­ 2400 perechi de cio­ de bună calitate. N ICU SBUCHEA In general magazinul oferă un bo­ tîlneşti aceeaşi dezordine: mărfuri desfacere a legumelor si fructelor din
ţie dc 1 0 0 ,8 la sulă, rapi din relon. M u n ­ corespondent gat sortiment de mărfuri, satisfăcînd puse la intîmplare una peste alta, in ­ raionul Ilia. Interloculorii, tovarăşii
In multe din cele peste 100 de un i­ Petru Curteanu, gestiona: la Certej şi
tăţi ale cooperaţiei dc consum din cerinţele cumpărătorilor. cit cu greu îti poli da seama ce gă­ Aurel Ghiara. gestionar la Ilia. Deşi
raionul Ilia, întîlneşti o ambiantă Aprecieri pozitive privind a c id ita ­ seşti şi ce nu găseşti în magazin. in puncte diferite, răspunsurile au
La unitaiea de încălţăminte din Ilia,
plăcută, specifică comerţului nostru. tea pe care o desfăşoară culeg si lu­ fost aceleaşi. De (dpi nu răspundeau
Lucrările Comisiei de Validare Magazinele noi construite sau re­ crătorii altor unităţi din raionul Ilia. expus vraişte în rafturi, in grămezi decit cu două cuvinte: „N u avem“ .
I ■ bunăoară, întregul fond de marfă este
novate, dotate cu mobilier modern, — Ne mindrim cu tovarăşii Du­ ce se ridică pînă peste tejghea. Cu „N u avem“ , erau „s e rv iţi“ toţi
prezintă intr-un mod atrăgător m ăr­ mitru Biisăian, g iclio n a r la maga­ Intr-ddevăr spaţiul e mic. Dar, cu cetăţenii care solicitau roşii, ardei
furile. In aceeaşi notă se încadreazd zinul din Hondol Fetru Petrescu, graşi, cartofi şi fructe.
» Si m ulţi din lucrătorii acestor,..- gestionar la unitatea din Valea Lun­ mai mult simţ gospodăresc marfa se Rafluii goale. Doar etichetele indi­
FPié&y*' Comisia de Validare a Mairii A d u ­ au avut loc in ziua de 23 mai 1965, nuta vestimentară corectă, s ritc ilu d '- gă, Maria Fărău, insponsabila maga­ poate şi aici aranja mai estetic. La cau locul unde ar Ii trebuit să se
Iei si în celelalte unităţi amintite.
IP O nări Naţionale s-a întrun it in şedin­ tovarăşii: Crislea Ionică, in circums­ ne fală de cumpărători, . .i»pander«? zinului universal din Dobra, Crişa> Acestea nu se pot rezolva însă atîla găsească produsele respective După
ţă de lucru, in ziua de marţi 17 au­
cripţia electorală nr. 1 G riviln Roşie
Vasile si Frâţilă Caiola de la maga­
> y S gust 1965, sub preşedinţia tovarăşu­ — oraşul Bucureşti, şi Jcan Livcscu, pentru aspectul gospodăresc si buna zinul universal din Ilia, Gheorghe Dâ- vreme cit nu există pasiune penlru V. FURIR
întreţinere a fondului da mărfuri.
profesia aleasă.
lui deputat Dcmoslenc Botez, pre­ în circumscripţia electorală nr. 22 Ră­ Cînd treci pragul noului magazin m U responsabilul centrului de pîine R. BUDIN
Mai mult. în unele unităti nici ţi­
şedintele Comisiei. can — regiunea Bucureşti. mixt din salul M intia eşti plăcut im- din Ilia, ne spunea Iov. Dragomu Co* nuta vestimentară a lucrătorilor nu
Comisia de Validare a examinat lu­ Comisia dc validare si-a întocmit (Continuare în pag, a 2-a)
crările comisiilor electorale de c ir­
apoi raportul cu privire la verifica­
cumscripţii şi ale secţiilor dc votare,
rea legalităţii acestor alegeri, pe care
pe baza cărora au fost declaraţi a-
Ieşi depulali în Marea Adunare N a­ urmează să-l prezinte în apropiata se­
ţională, in urma alegerilor parţiale ce siune a M arii Adunări Naţionale.
ACTUALITA OTţE*
Spectacol la Cugir şi concursuri sportive dc ci-
( lism. motociclism şi călărie.
(IO AN TEŞCAN — corespon­
Coleclivul Teatrului dc stal dent).
din Sibiu a fost ieri oas­
petele cugircnllor. In sala dc Un nou traseu
spectacole a clubului sindica­
telor din localitate, el a pre­ de autobuze
zentat astă seară, pentru iu b i­
torii artei dramatice, piesa In ziua de 10 august a.c.
„In tiln ire cu îngerul". autobaza I .R.T.A. Alba lulîa a
deschis un nou traseu, pentru
Serbare cîmpenească transportul călătorilor pe rula
Strungarul Mihai Lascău din Alba lutia — Straja. Evcnimen- '4 > :
secţia a treia mecanică a A te­ Duminică, la Lonea a fost or­ tul a fost intim pînal cu multa
lierelor RM.R. Simeria acordă ganizată o serbare cîrapcneas- bucurie de către ţăranii coope-
o deosebită atenţie calităţii lu­ că. Cu acest prilej au avut ioc retori din acest sal.
crărilor încredinţate Fabrica de produse Idclalc din Livezeni — secţia oe îmbulehere a laptelui. Foto: V. O NO IU