Page 58 - 1965-08
P. 58
Pag. 2 Drumul socialismului Nr. 3308
tmr< n
A S IM IL A M Cu d, 513
AGENDĂ
N O I P R O F IL E
D E L A M IN A T E MIERCURI 18 AUGUST 1965
Dezvoltarea în ritm susţinui a industriei noastre
C I N E M A
socialiste, diversificarea producţiei, îndeosebi a in-
duslriei chimice şi industriei conslrucloare de maşini,
pune în fala sirierurgiştilor noştri sarcini sporite. Ole- D E V A : Săritură in iu liiue ric — , ism m m mofFwmm __
larii şi-au concenlral atenţia şi eforturile in direcţia asi cinematograful „Patria" f liine aţi
m ilării a noi mărci de oteluri carbon şi înalt alialc. care venit — cincnţuţqgraigl „ A r ta " . ^ 'commit/tot/ oí m/jycâ, sct/CMMSo
Totul despre Eva — Grădina dc
din pqncl de vedere al calităţii şi performantelor lor
sint tot alit de bune ca S‘ celelalte produse similare de vară ; PETROŞANI : l-iul căpitanu fsi fmaman w Mtf m
lui Blood — cinematograful ,,7
pe piaţa mondială. Esle vorba de patru mărci dc oteluri SOCCCSC 0 O C A H 7 A 0 C A P¿M(/¿¿// /
Noiem brie“ r LUPFNL Fernand cow-
noi, în prezent fiind in curs de asimilare alte cileva
boy — cinematograful „C u ltu ra l" ,-
mărci. O f M O W C W
SIMERIA : Patru fele înlr-o curte
In sectorul de laminoare, organizaţiile de parlid s-nu
— cincmatoqrniul „M ureşul",- A LB A
preocupat cu multă grijă si răspundere de asigurarea IU LIA : Pe urmele lui Ahincd — c i
documentaţiei tehnice, de însuşirea procesului tehno nematograful „ V ic t o r ia " ; Diavolul
logic, a noi proíile de lamínale. In ansamblul pregă (lcşerluli|i — cinematograful „23
tirilor, accentul principal s-a pus pe aprovizionarea la August“ ; SEBE$ : Legea şi for
timp cu cilindrii necesari experimentărilor si a ghida ţa — cinematograful „Progresul"; C o / e c f / v u / (7 ? C oTLcteuze/'/E ’ a /
biblioteca comunală din Miercurea, raionul Sebeş, este una din bibliotecile irunlaşe din Unde eşti acum M axim ? — cine
jelor aferente fiecărui profil. Penlru ca munca de asimi AUWdAie/ IUTA .ALBA - fUL/A
regiunea noastră. Prin munca desfăşurată cu fiecare cililor, prin acţiunile organizate, biblio matograful „Sebeşul ORÂŞT1F:
tecara Elena Solomon rcuşeşle să atragă spre carte lot mai mulţi cililori. lare a noilor prolile să exprime maturitatea, pricepe V ieţi uscate — cinematograful „Pa
rea şi iniţiativa întregului colectiv, în ju rul acestor pro Ui*
tria“ ; Cronica unui bufon — cine P £ r o n MUA/c/TORH' |
bleme s-a desfăşurat o propagandă tehnică eficientă
matograful „Flacăra“ ,- HAŢEG: Fala /¡in g in e r//. te f? /? /c /e n //ş /fb n e t/o -
şi o vie muncă politică. In lelul acesta s a pulul în-
P R E G Ă T I M P E N T R U locmi un grafic cu succesiunea lucrărilor şt operaţiuni in doliu — cinematograful „Popu n n n /p e n tru re z v /fn fe /e o h /in o fe
lor fiecărui nou profil. lar“ ; BRAD: lanoşik — seriile I si //? re n //z < 2re ¿ p te n u /v / d é p r o -
Din necesitatea de a se efectua pregătiri la un înalt 11 — cinematograful „Steaua ro ;f | --ii - ii dc/c//â ur/nc/c/'/o r?o/ st/ccesc \
D E S C H ID E R E A N O E L E I A N nivel lelmic, a luai fiinţă un atelier dotat cu aparate şie"; LONCA: Gaudeamus lg itur — ♦ ‘ ñ? m u re d c /â t//i/o r .
de măsură şi control a şabloanelor. In acest atelier au
fost repartizaţi să lucreze m uncitori de înaltă calitî- cinemalogralul „M in e ru l"; ILIA:
Viaţă uşoară — cinematograful
cnre, oameni pasionali de tehnica nouă. Şirul pregăti
D E ÎN V Ă Ţ Ă M ÎN T D E P A R T ID rilor a continuat pe tot fluxul tehnologic. Sub înd ru „Lumina"; H U NEDO ARA: Un lucru
marea organizaţiilor de partid, maiştrii, tehnicienii şi făcut la timp — cinematograful sta
dion „C o rv in u r.
inginerii au explicat pe îndelete m uncitorilor in cc
In legătură cu aceasta pro un curs de economic indus anul 1 vor luncliona 7 cercuri C O N D U C E R E A
blemă m*. informează tovărăşii : trială. 1*0111 rn buna desfăşură du economie concrelă, f) cer constă „noutatea“ noului profil, cum trebuie să m un
TIBERIU FRANKFURT — ri- a (jelivitaţii acestor forme curi uc studiere a politicii de cească pentru reuşita deplină a experienţelor. U A l> I já l
membru o) comitetului de ale învă lăm inlu lui de partid bază a Parlidului Comunist Ro Un deosebit interes şi iniţiativă în asimilaren noilor A D R E S E A Z Ă F E M C fT A -
se lac pregătiri intense". mân. 11 cercuri de istoria parti sortimente le-a manileslat lot limpul anului colectivul
partid de la C.S. Hunedoara: R J T U T U R O « S A L A R tA
GHEORGHE ANDREA — dului şi 15 cercuri pentru stu laminorului de prolile m ijlocii şi benzi care şi-a însu
„O rganizaţiile iii: bază iile HliOCÎUAMUL I: 5,0(î Cmlece pa- TI L O R SĂI, P E N T R U RE -ţi,
J’.irlidiiliii Comunist Român din responsabil cu munca de dierea Slalulului Parlidului Co şit în bune condiţii tehnologia de fabricaţie a 10 pro- Iriotice; 5,25 Piese penlru pian de Z U L T A Ţ E L E O B Ţ IN U T E
munist Român".
combinatul 6 irierurqic an in n- propagandă în comitetul de VASILE PERJA — secre file late, de dimensiuni şi tipuri diferite. M ulle proble Chabrier; 5,45 Marşuri interpretate iîM REALIZAREA PLAriU^ii
u nţîa lor buna pregătire n no partid de la U V. Călan: me de tehnologie au trebuii rezolvate şi în asimilarea de fanfară; G.I0 Melodii populare
ului <m şcolor. Re b.iv.n consul tarul organizaţiei de bază a celor trei proíile lasonale (cornier şi „U “ ). Pînă la iLL/l DE P R O D U C Ţ I E IN
,,Problema reorganizării for interpretate de Constantin Mivea,
tării membrilor <le partid si «■ melor de ¡nvăţămînt oin atest Partidului Comunist Rqmân urmă noile produse au „răspuns" pozitiv cerinţelor sta Nicolae Bob-Slăuescu şi ton Sasu; [CINSTEA ZILEI DE 2 3
tovarăşilor din activul Iară do an a fost discutată nu de mult de la G A.$. Orăştie : „ Am il sului. 6,35 M ici piese — mari interpreţi; ' A U G U S T D O R I N O U - L E
pariul care vor li încadraţi la în cadrul unei şedinţe a comi acesta, in unitatea noastră vor La laminorul de proíile mici s-a asimilat şi inlrorlus 7.15 Formalii de muzică uşoară; 7,30
invălămint, s-ou slabilil cer funcţiona 3 cercuri ale învă- ţ i S P O R L A M U N C Ă
tetului nostru de pailid. S-a în producţie de serie, numai în acest an, profilul- otel Sfatul medicului: Bolile de piele şi
curile şi cursurile caro vor holărit formarea unor colecti lă m inlului de parlid. Pina in beton periodic de 0 10, 0 14 si 0 25. Rezultate bune lumina solară; 8 ,0 6 Cintece şi jqcuri
luncliona în npul an. Comitelui ve — la nivelul organizaţiilor prezent nu lost selecţionaţi populare; 0 ,0 0 La microfon, melodia '
nostru uc parlid fi confirmat de bază — care au discutat cu cursanţii, s-au slabilil propa în acest sens a obţinut şi colectivul lam inorului de preferată; 1 0 ,3 0 „Rapsodia Bărăganu
propagandiştii care vor condu gandiştii. Ne-am propus, de a- sjrmă, care a asimilat în această perioadă trei proíile lui"; 11,01 „M ic concert de estra
fiecare membru de parlid, ac
ce cele 2 1 6 cercuri şi cursuri somenea, să orcianizăm un c i nqi de otel belon torsionat de 6 ; 8 şi 12 mm. dă“ ; 12.45 Ciulă Ana Pop Coron-
ţiune terminală dcia la siirşi-
«lin C.S.H. clu de conferinţe de speciali* Succesele obţinute sint expresia muncii insúflenle, dan, îlie Bulgara şi Niţă Vadeami;
tul lunii irecule.
De remarcai laptul că in In urma consultării cursanţi tale unde să încadrăm pe to a priceperii si maturităţii prolesionale a întregului Co 13.15 Concert dc p rin /; 14,10 Solişti
comparaţie cu anul irccut se lor s-a stabilit ca iu acest an varăşii caro an absolvit allo lectiv, îndeosebi a maiştrilor Anatolie Hudumac, Adrian de muzică usqară; 15,20 Interpreţi / 7 „ ♦ 40
vor cx*tinde formele superioa să-şi continue activilalea cele forme ale învălăm inlului de Ralas. Florean Slapcu, a laminatorilor loan Maior. Eu ai muzicii populare; 16,15 „înfloreşti C Ct'
re de studiu (economia concre 2 cercuri de economie concre parlid. In aroslo zile studiem gen Bala, loan Popa, ing. Petru Pirva si alţii. Lista e vi pămînl al bucuriei“ — emisiune de mrf 0 /
tă şi studiul problemelor de iernatica noii lorme de înva* cintece; 16,30 Roza vîn lu rilo r; 17,30 i i p d r v i
tă, 8 cercuri penlru studierea denţiaţilor poate continua cu alte exemple de la linia
bază ale politicii partidului). problemelor do bază ale poli lăminl, slrăduinriu-ne să păşim de sirmă si alte sectoare ale producţiei. Concert penlru oamenii muncii a-
O no ulaie: anul acesta, pe ticii Partidului Comunist Ro asemenea loctiî care să lie cit flati la odihnă: 18.05 Varietăţi mu
lîiioă com iielgl de partid a) mai interesante, cil mal apro- Ar fi nedrept să trecem cu vederea pesie realiză- zicale; 10.30 M elodii incinlătoare; P E T R O $ A M I
mân. 6 cercuri penlru studie rik* colectivului de la laminorul de 050 mm. In această
C.SM. vîi funcţiona o scoală pialo uc preocupările cursanţi 20,00 Radiogazela de seară; 20,30 F E L IC IT A T O ri L U C R Ă T O R II
economică serală de doi ani si rea istoriei partidului. Penlru lor". secţie, prin natura procesului de producţie asimilarea Cintece vechi în ritm uri noi; 20,55
unui nou profil implică înlQldeauna greqtăti deosebit Doine şi jocuri populare,- 21,15 A u SĂf PENTRU R E Z U L T A T E L E OB
OPERATJVIT ATE de mari. Avînd experienţa anilor treculi, însusindu-şi tograf pe o carte nouă; 2 2 ,2 0 „N a PUGL/ST TlNUTE URI NOU-LE NOI SUCCESE
23.00
tura si muzica" — munţii;
temeinic prqcesul tehnologic, laminaloriî de la „650
mm“ au asimilai şi introdus in producţie profilul U-14, „Vorbeşte-mi de dragoste" — mu
zică uşoară.
Cu cîlva timp in urmă am mod special drumul boabelor ce lace ca roceplionarea produ considerat deosebii de dificil. Ca si piuă acum, şeful de
vcziinl dc))ozilul dm Sintimbru care de la Liniar Irec la ma- selor să lie operativa. De la so echipă Vastlp Bqcqş, maistrul principal Alexandru Savu, PROGRAMUL ÎI: 7.35 Muzică u-
aparţinător bazei de recepţie qazie. De pe podul basculă m ij sirea si piuă Ui descărcarea mii- luminatorul şef Alexandru Junie $i alţi muncitori, au $oară interpretată de Constanta
din Teius. Pentru a afla mai în- loacele de transport isi deşartă loacolor de transport se scurg fost întotdeauna în fruntea luptei penlru promovarea Cimpcami; 7,50 Muzică penlru fan
fUiit^proope cum muncesc lucră- încărcătura intr-o ladă special puliue minute; noului şi asimilarea noilor proíile de laminate. fară de Gheorghe Sirghîe; 8,30 Dc
tm ii de atei la preluarea pro amonaiată. Cu ajutorul unui Cu prilejul viy.iloi pnn itta- In viilor, laminaloriî îşi vor consacra toate oforlu- la o pielqdie la alta; 0,20 Din fol
duselor, «im pornii împreună cu snec boabele sini preluate si uazii ain roţinul qrija deosebi rile şi |)uterea lor de muncă realizării măreţelor sar clorul- muzical al' popoarelor, 1 0 ,0 0
tovarăşul Alexandru Naqv, se duse in ciclop, cere le suflă în cini reieşite din documentele celui de al IX-lea Congres Poeme ' muzicale închinate patriei, F M / e t T A
ini bazei, ue firul lucrărilor de partea dorită din interiorul ma tă ce o manifestă lucrătorii a- al partidului. Un accent si mai mare se va pune pc 11,30 Melodii populare; 12,00 Flori
recepţie. gaziei. După ce u n u i a ajuns in ceslci baze pentru buna păs îmbunătăţirea calităţii finisajului prolilelor şi a e lim i de cimp — muzică uşoară; 12,30
magazie, in scopul bunei păs Fantezii interpretate de fanfară; p e r o n s a l a m AŢ II S A !
La ooartă sosesc litn uc au trare a seminţelor. Este o m un nării defectelor de laminare. 13,03 Din operetele lui Lopez, 14,35
tocamioane. remorci si căruţe trări se trece prin selectoare că plină de răspundere pentru Ciută orchestra de muzică populara \ . ' P e a/ roofR U M O A s e if R e z u i -
Încărcate cu (piu. In moo ope acţionate electric, care au o ca toate produsele înmagazina-
capacitate de lucru sporită. lO A N DARAM UŞ „Flacăra Prahovei" din Ploieşti; rA re o e r /m /r e / m p r o d u c ţ ie ,
rativ Iov. laboranta Lucia Ţăl- ic să-şi menţină timp îndelun 15,10 Muzica usqară de Jean Iqnes-
n«ir recoliează probele .şi face Toate lucrările ce se desfă (responsabilul subredaclici voluntare cu şi Enrico Fanciotli; 16,00 M elo u R /A /D u -ie d o i s u c c e s e w A c r / -
analizele necesare. Urmărim în şoară aici sînl mecanizate ceea gai calilătjle iniliale. C. ¿5. Hunedoara)
dia populară cerută; 17,15 M elodiile V / T A T E A D c n /r o R .
ecranului; 18,30 Capodopere ale li
teraturii : „Luceafărul“ ; 10.05 Cintece
COMERŢUL IŞI SE CEARTĂ, AL TREILEA PIERDE... de viaţă nouă şî jocuri populare?
10,56 „A ni îndră((1t o melodie" —
muzică uşoară; 20,30 Pe teme agra
c o n d u c e r e a
re? 21,35 Oameni de seamă din O FIC IU LU I FARMACEUTIC REGIONAL
Dragomir Murnni-
istoria culturii:
CERINŢE $1 LA sau: De ce lipsesc piesele de schimb la S J.T. zescu,- 22,00 Ciulă Elena Roizcn, f f£Cccocator/ ¿ucjuato/?.'/ \ 9Sj
.
,DE VA /2 A/ */ -
Ion Bilă şi Gheorghe Eremia —
Aflindu-ne în plină campanie agri sare la sudarcq pieselor. Aceste ma muzică populară: 23,05 M ari inter \S Ă /. //a /P R u fR u e Ţ /s e / o e p 5 A ¿ /c ¿/st, —
cola, în ulrtma vreme scrisorile u- teriale pe care noi le livrăm S.M.T. preţi ai muzicii de cameră; 23.46 PUGusr
lurmare din pag. 1) trebuiau rezolvate de cei doi tovarăşi nor corespondenţi ne aduc nişte veşti nu se folosesc în întregime de că „Visare" — muzică uşoară. p e R T R u E P u /v o e S E /E R e e u irA re o s //
iu ziua respectivă. de genul acestora: „la Teiuş 4 trac tre staţiuni ci se mai dau şi altor în , M /7 E /W D E rU /S J D f4 C /W f/O P O E
declaraţia mat multor consumatori, In aceeaşi zi. după program, maga toare stau nefolosiie (|e ipai multe treprinderi. Astfel de practici pot li Buletine de ştiri si radiojurnale: \P !4 /v o o r / a /o u -a e n o /s u c c e s e
aceasta iui este o inlimplore. Sini zinul din Soimuş trebuia să fie deschis zile, lip.şindu-lp unele şuruburi“ , „la în £ i 1 nil c la S.M.T. Orăşlie, Haţeg si 5,00; 6,00; 7,00; 10,00; 12,00; 14.00;
zile îţi şir cinci undătilc respective la ora 17,00. Se făcuse ora 17,30. ce noi — scrie un corespondent din Brj- D.obrci. Vorbind despre piesele cele 16,00; 18,00; 2 2 ,0 0 ; 23.52 (progra / a i e ru /v c A d e r//ro R
mi-şi justifică prezenta dccil pnn tăţenii veneau si încercau să deschi ieşli — treierişul întîrzie penlru că mai solicitate în această perioadă şi
firma. dă usa magazinului, dor nici o spe nu avem curea la batoză“ , „în raio care se snunea că lipsesc din S.M.T. mul 11; 7,30; 0,00; 1 1,0 0 ; 13,00;
Din cauză că sînl aprovizionate rar ranţă. După citeva minute de aslep- nul Alba. unele tractoare nu pot [i amintesc că în prezent avem în bază 15,00, 17.00; 10,00; 21.00; 23,00;
folosite deoarece le lipsesc cauciu
şi cu pulină marfă, aici in zilele cînd înre, plecau nemulţumiţi. curile'', ele, etc. De ce se înlîm plă si în punctele de aprovizionare 103 0,52 (programul II).
există produse se creează aglomeraţie, Am fost mai insistenţi. Nc-am dus mnnşoanp. 20 coliere, 13 axe priză
ceea ce nemulţumeşte pe cumpără ta biroul cooperativei, dar lacătul de asemenea nereguli? Tovarăşii de Iq pulcre, 7(i pahare decanloare, 207 şu-
tori. pe uşă ne-a spulberat ideeo ca-j serviciul S.M.Ţ.’ din cadrul Consiliu rnhtiri penlru pirglue ele. Dar, cu TE LE V IZIU N E C O n e/uc e r e a
In această privinţă i-ani cerul pă vom găsi nici pe gestionarul loan Pă lui agricol regional ne răspund: „ În toate insistentele noastre nimeni nu
rerea şi iov. Adrian Costa, vicepre curar. Atunci, ne-oiii dus acasă Io el. treprinderea de aprovizionare nr. 12 grăbeşte să le ridice. 10.00 Jurnalul televiziunii; 1 0 ,2 0 y w m m m \ « / > # # A T /S tv n 9 /ti / J ,
şedinte al U.R.C.C. Hi a. Omul era tare ocupat: londen la unul din Soneria e dc vină pentru că nu S-a discutat apoi şi despre unele Stili sâ desenaţi, copii? „Ograda“ ra m n li,
— Nu ne livrează furnizorii! — din „nepreţuiţii" lui ciini lăloşi. L-am no asigură piese de schimb"! greutăţi în aprovizionare Lucru foar — povestire (le Emil Gîrleanu; 2 0 ,0 0
spunea el. rugat să vină la magazin. — Oare aşa să (ie? — spune Iov. te adevărat. A reieşit însă că unele „In obiectiv",- 2 0 ,1 0 V itrina discului, s e b e
— Dar, conducerea U.R.C.C. a in- i Poinulns Ţimaru, directorul intre* piese care se găsesc mai greu pol 20,50 In căutarea lui S. 1300, 20,05
tervenit oare cu holărir» penlru a | prinderii. fi recondiţionate sau chiar executate Teatru în studio: Zorite Io 4.54,
— Lucrurile trebuie elucidate — in
determina o mai bună şi mai ope în staţiuni. Dc pildă, la S.M.T. Oră- 22.25 Jurnalul televiziunii; In în I c ó /r/i/ro s in frp g u / c o /p c f/r \
rativă aprovizionare? tervine în discuţie tov. Gheorghe ştie lipsesc 150 de pene pentru ro
Crăiniceşcu din partea serviciului cheiere: Buletin meteorologic. 'cCcm uEicD cupr/j1
De dala aceasta, răspunsul a in tîr- S.M.T, tile din spate. S-a ajuns la concluzia
zial. Faptele dovedesc că nici chiar A $i. iatu-î pe cei doi reprezentanţi că ele puteau fi cqnlcctionale în ca í/P 23A D S17SE , PCA/E/UE fif-
din cooperativele agricole din raion drul staţiunii în decurs de numai o Buletin m eteorologic
în ju ru l unei mese. Aruncau vina
nu se preiau la limp legumele si zi Aici, trebuie sa intervină însă ZL77 7 4 T f l f o a p /V D E E
unul pe altul. Dar, cqre este reali *
fructele contractate. grija pentru recoltă, orientarea în PENTRU 24 ORE
tatea? Tovarăşul Crăiniceşcu amin muncă, spiritul gospodăresc, să nu se 8 H 9 S R O L /C Z /e fiR /W fiU -Z E f io / S u c o s /
]<ilă deci adevăratele cauze alo tea că staţiunile duc lipsa de roti din
slabei aprovizionări cu legume şi T ţate. manşaane, coliere de fixqre, pa aşlcple lotul do-a gala. Iată de ce Vreme nestabilă, cu ceru! noros
stau delccie unele tractoare şi ba
fructe. hare rlecantoare, pene pentru rotile ziua şi înseninări in cursul nopţii. m m m m m
toze. Vor cădea ploi izolate sub formă de
din spate ale tractoarelor, şuruburi,
— Aveh perfectă dreptate, răspunde averse în (lupă-aminza zilei. V iu lu i
curele de batoză, lurtune. cauciucuri cu un oarecare ton autocritic re
Plecaţi fără adresă V şi diferile scule. prezentantul serviciului S.M.T. Vom va sufla moderai din sectorul est şi
— La figurat vorbind, line sa pre sud-esi. Temperatura va F cuprinsă
căuta ca în viilor să punem lu cru ziua între 25 şi 30 dc grade, iar
cizeze iov. Tlmaru. noi ne „asfixi- r / C e r *7/ c& +c/¡u£x
La Cerlej, aprovizionarea oameni om de piese. Avem în bază nes!o rile la punct. noaptea între 8 şi 15 grade.
lor muncii ridică multe probleme. In «ţ > Dornici să aflăm cum s-au rezolvai
7.200 rlc repere în afar<i celor exis
parte, acestea silit rezolvate. CcTin- aceste probleme deosebit de impor PENTRU URMĂTOARELE 3 ZILE
tente la punctele din cadrul staţiu
ţele zilnice însă necesită o preocupa H E p nilor de maşiqi şi tractoare. Pe baza tante pentru buna desfăşurare a tre- é í . 0
re operativă. Qe rezolvarea lor, cum t +> comenzilor primite noi facem ap rovi ierişului şi a arăturilor, aşteptăm răs Vremea rămînc neslabilă, favqra- I i í . q
punsul celor vizaţi.
e si firesc, trebuie să se ocupe, in zionarea punctelor o dată pe săplă- bilă ploilor locale şi cu temperatura RLBA * JULIA
primul rîud, preşedintele cooperati mina sau ori de cite ori sc simte I. M A N E A staţionară.
vei. Dc multe ori însă acesta esle V nevoie. Chiar si o mare parte din A d r e s e a z ă f e l ic it ă r ii r u w -
piesele enumerate de Iov. Crăiniceşcu
de ncgăsil. se află la puncte şi la hnză. pnKiiíi» f í O f i S A L A R IA r/e o e ? SAID E fiT fiu
In ziua de 10 august preşedintele — Atunci cum se explica faptul că s rezuleateze OBEi/vure /V
V. Iancu şi contabilul şef al coope ele nn ajung la brigăzile S.M.T.? n u n e a s i¿ e u fie p z fi fio
— Pentru ca tqvarăsii dn la S..MT., fpL/GlSlT
rativei au plecat fără adresă. Ntci-
— Mai am un pic si termin, a venit deşi lansează comenzi, pînfi la ur C E S E / f i Z //Z O R
uinil din funcţionari nu ştiau unde răspunsul. Nu lunsesc nici un sfert ină renunţă să inqi folosească piesele
pot ii găsiţi In acest timp, aprozarul din blana bogata a ciinelui. Aşa soliciîaie. Dan cq exemplu cele 50
stătea fără marfă, bufetul nu dispu că n-am moi aşteptat. Cetăţenii însd cauciucuri penlru tractoare pe care
nea de pici un fel de guslări, îar la au fost nevoiţi să-l aştepte pe loan am fo.sl nevoiţi să le desfacem in
regiunea Cluj, iar am m iu raioanele
centrul de piine, unitatea întreprin Păcurar, pînă şi-a tuns potaia. Ce pă Alba. Haţeg. Orăslie ele, şe simte
derii de panificaţie Deva u livrat o rere aveţi despre o asemenea răspun lipsa lor. S.M.T, a refuzat să mai a U e Z C l 'C 4 & % /¿ é íc A & f f 5 f f
1P & 1R .ÍU & C & TM TTü t
piine neeprespunzătoare calitativ. la dere fală de* muncă, tovarăşi dm ia din bază şi o seamă de scule st wr __ ^ ^
ta numai cîteva din problemele care conducerea U.R.C.C. llia? şuruburi. Din această cauză fac re- E)/AJ ZDM'V'Â
I paraţii de slabă calitate si umblă cu
£>£}£PA.T1ATSOS A O T A C U ¿ J/vA£A F K E
j| improvizaţii alunei cînd e vorba de ZJLH<C U » B O G A T S O B T / M f . V T
După cum se vede, pe lingă faptele bune, în activitatea unită | înlocuirea unei piese Mai mult, Stq- O S
ţilor comerciale din raionul llia mai există încă şi multe neajunsuri. I lumea rle maşini si tractoare Ila- P £ T F t e ^ T I
In atenţia conducerii U.R.C.C. llia considerăm că e necesar să sico | leg. deşi a fost aprovizlnnaja cu cu nr L tm'jmrrnlHÂl/TUR/ M E S E , R A C U tl/a/ r a ----------- « A U G U S T
următoarele probleme: rele pentru batoze in canlitâli mnl-
Ridicarea continuă a gradului de deservire a populaţiei. {| tu mii oare a găsit de cuviinţă să v iu \ \ } \ m A T U R A ¿ E . V / A / Í / Z F E Z /a Z A /fiE fiC G c rZ
^ Inibuoălălirca prezentării şi bunei gospodăriri a fondului de dă 44 m de curea unei întreprinderi Z f i D E fiU fiC A . E E f i T R IE R E Z -fiZ - ’
rparfă. fl de industrie locală, pentru ca in pre LA O lS lvW 0r\/oS ,s<M 'tTA
0 Respectarea întocmai a programului dc lucru. zent să arunce vina pe alţii că nu SOF/CA D f iC Q H 'C ' Z A Z E Z E O S E /fi¿ /E E /v SEA
0 modului în care se întocmesc notele dc comandă are curele. Acesta ar fi doar un as \Z Z Z fiU Z ¿ fi ş/î/ ¿ /R E U Z A A /o / s u c c e s .
şi a felului in care sint onorale de către unităţile furnizoare. pect pentru care în raionul Haţeg în- GOÂÎAR Spec/ALt A//TP£\>-0 AO3
0 Asigurarea sortimentului minimal stabilit penlru toate lîrzie trcierişnl. Dar, la fel sc întim- / * / C T U /sC A 0 E U /uE T O -e.
unităţile de desfacere. p)ă şi cu oxigenul si carbidul nece-