Page 59 - 1965-08

Drumul socialismului pag] 1
Nr. 3308

IN FIECARE AN PARTIDUL Şl GUVERNUL ALOCA FONDURI ÎNSEMNATE PENTRU DEZVOLTAREA Inq. GOMBOŞ R O M A N : pacitate maşinile puse la dis­ După cile văd tovarăşul director pe care o prezintă aceste lu­
de la I.C.M.M., remarca o sca­ crări penlru crearea viitoare­
poziţie.
Am trimis deleqali, dar s-au mă de lucruri, le-aş zice dive r­
ÎNTREGII NOASTRE ECONOMII, o m a r e p a rte d in t r e a c e s t e a a u f o s t a l o c a t e p en tr u d e z ­ lor linii de Iront, pentru soar­
reîntors aproape singuri. In Pe această cale m-aş adresa gente, intre ei şi şantierul
ta producţie» în general. Da
v o l t a r e a Şl MODERNIZAREA EXPLOATĂRILOR MINIERE DIN VALEA JIULUI. IN ANII ŞESENALULUt, privinţa mijloacelor de mică conducerii CC.V.J. cu urmă­ T.C.M.C, Sini adevărate. Dar acest lucru ar trebui să lină
mecanizare vă pot spune că toarea rugăminte. Materialele dinsul a uitat să adauge un scama toate conducerile teh­
PRIN INVESTIREA A 3 MILIARDE LEI, S-AU MODERNIZAT IN MARE MĂSURĂ MINELE EXISTENTE, S-AU s-au aprobat cu înlirzierc cre­ specificate penlru trimestrul I lucru esenţial. După unificarea
cu T.C.M.C. au venit nişte de­ nice, inclusiv conducerea
dite în valoare dc 1 8 0 0 0 0 lei. şi II (perioadă cînd ne aprovi­ legaţi din partea unităţii iute? C.C.V.J. şi să intervină opera­
ÎNCEPUT LUCRĂRILE DE DESCHIDERE A NOI MINE, S-A CONSTRUIT NO UA PREPARAŢIE A CĂRBU­
Aprobarea credilelor a durat zionam prin direcţia comerci­ larc de la Bucureşti şi din m i­ tiv, cu autoritate, pentru a
nister împreună cu care s a
NELUI DE LA COROIEŞTI Ş. A TOT IN SCOPUL SPORIRII CAPACITĂŢII DE PRODUCŢIE A BAZINULUI mult datorită filierei qrcoaie ală a C.C.V.J.), care nu ne-au stabilit ca cele două unităţi să curma această concepţie care,
în ultimă analiză, duce la ne-
prin care trebuie să treacă do­ sosit, să nc fie dale în viitor.
colaboreze, să-şi dirijeze reci­ lealizarea planului de investi­
CARBONIFER DIN VALEA JIULUI S-AU ALOCAT Şl IN ACEST AN ÎNSEMNATE FO NDURI BĂNEŞTI. cumentaţia Si chiar din lipsa După trecerea noaslră la proc materialele şi utilajele, ţii cit şi dc producţie.
noastră de insistentă. T.C.M.C. noi n-am mai făcut să se ajute tovără.şeşle, cu în ­ In raportul prezentat de to­
PENTRU A URMÂRI MODUL CUM SE ÎNFĂPTUIEŞTE PROGRAMUL DE INVESTIŢII PRECONIZAT PENTRU alte specificaţii penlru aceleaşi ţelegere. în privinţa soluţionă­ varăşul Nicolae Ccauşescu la
Continuînd cu cauzele cate
materiale în scopul dc a evita rii unor probleme tehnice. Cele cel de al IX-iea Congres al
ANUL 1965, REDACŢIA NOASTRA A INIŢIAT O ANCHETĂ. LA ÎNTREBĂRILE REDACŢIEI A U RĂSPUNS au dus la nerealizarea planului Partidului Comunist Român se
o dublu aprovizionare. stabilite atunci au rămas doar
a.ş aminti — drept cea mai vorbe. Practic nu s-o făcut subliniază că .* „In ani» 1966—
UN N UMĂR DE TOVARĂŞI CU MUNCI DE RĂSPUNDERE. MAI JOS, C O NSEMNĂM CITEVA DIN RAS- 1970 sc prevede dezvoltarea
importantă — slaba aprovizio­ nimic. Ba mai mull, ambele
Referitor
R E D A C Ţ IA :
conduceri manifestă
Snqunfa-
PUNSURILE PRIMITE. nare cu materiale. înainte Ia munca desfăşurată de re, nu caută deloc să se apro­ extracţiei dc cărbune, minere­
uri feroase şi neferoase. Creş­
I.C.M.M, a fost tutelată dc
| colectivul I.C.M.M. am pie în interesul realizării pla­ terea cca mai importanţă se
C.C.V.J. Acum am fost trans­ aflat multe amănunte şi nului ae investiţii stabilit. Dc va înregistra la producţia de
feraţi la T.C.M.C., unitate din din discuţia cu alţi to­ altfel trebuie să spun că spiri­ cărbune, prevâzuţă să ajungă
Inq. GHEORGHE DAVIDES- unor măsuri speciale, ne vor cadrul M inisterului M inelor si varăşi. A reieşit lim pe­ tul de colaborare lipseşte iui ip 1970 la 20— 22 milioane »ono
CU : Dc 9 luni insistăm alit sosi oameni şi atunci vom exe­ Energiei Electrice cu sediul de un fa p t: aici se m un­ numai intre cei doi construc­ — de 1.7— 1,8 ori mai m ull de­
prin corespondente, cit şi prin cuta lucrările soiicitale de ceşte dezorqanizal. e- tori ci şi în lrc ei şi C.C.V.J. ci! în 19Q5.* 1 * * * S * * 8' O mare parte din
dLleqati. La o parte din cores­ C.C.V.J. central în Bucureşti. De cînd xislă mult haos la lu ­ Cele trei întreprinderi nu so această cantitate va ţi extrasă
din bazinul carbonifer al Văi»
In Icqălură
cu „con diţiile "
d irecto r teh n ic cu prohlcsnele pondente nici nu ni s-a răs­ menţionate de C.C.V.J. pot am fost transferaţi, aprovizio­ crări. deocamdată între­ ajuta reciproc, nu caută inloi- Jiului. Atingerea cifrelor sta­
puns. iar deleqatilor noştri
li
ocauna soluţii comune dc ieşi­
prinderea pare a fi a ni­
narea se face cu foarte maro
de in v estiţii la C. t . V, J . se răspunde mereu : n-avem spune că eu nu ştiu nimic, nu qreulate, sîntem oarecum vi- mănui. Se vede de la o re din impas, fiecare privin- bilite in directive depinde în
oameni cu care să defrişăm. Am ştiu să le li impus astfel de poşta că I.C.M.M. Petro­ du-si sarcinile aşa cum ii dic­ cea mai mare măsură de rea­
vrut să defrişăm noi. Dar ni condiţii. Dacă eram şi cu de Ireciiti, nu ni se acordă aten­ şani trăieşte de )a o zi tează interesele. lizarea, an de an, la termen şi
s-a impus ca. pe linqă d o b o ri fală cînd v-a spus. cred că nu ţia cuvenita. N i se repartizea­ alta. cum poale şi cu ce As vrea să spun cu acest in cclc mai bune conditiuni, a
să
re, să sortam materialul, să-l se făceau aslfel de afirmaţii. ză numai materiale care priso­ poale. Credem că pentru prilej că realizarea planului de programului de investiţii pre­
I s-a realizai dere conducerile unităţilor pen­ transportăm la qară, iar bene­ maţii conlradiclorii pc şantierul T.C.M.C. din Valea întreprinderii, fiindcă n-a cauza concepţiei existente din serioase rămineri în urmă. bi­

V ă ru­
R E D A C Ţ IA :
tităti suficiente si la timp, da­
văzut. Intruc'»t în acest sector
această situaţie se face
punem pază pentru cl,
investit»! este periclitat si din
mult,
sesc T.C.M.C. Ba mai
găm să nc spuncli
în
că trăqeam aspru
la
răspun­
de activitate s-an
manifestat
vinovată şi conducerea
R E D A C Ţ IA : Am fost
re măsură
puşi in fa|a unor a fir­
ficiile de tăiere să revină l.F.
partea
superioare,
forurilor
la nivelul C.C.V.J. pla­
tru
nerealizarea
planului de
roul comitetului orăşenesc do
Jiului ş»-a
permis să ne strice
căutat singură să-şi pună
Sînt condiţii pe care nu le-am
respecliv direcţia de investiţii
investiţii, dacă se făcea o re­
nul de investiţii pe p ri­
de
partid a stabilit un plan
la punct anumite lucruri.
marqinea unei probleme
si ol socotelile. Am încheiat
acceptat.
a M in isterului M inelor şi Ener­
mele 7 luni ale anului ?
partizare proporţională a maiş­
măsuri care urmează a se apli­
pro­
In leqălurâ cu această
liînd
soluţionate,
ele
zolvarea unor probleme
.
trecu Li, fără un studiu ş tiin ţi­
daca interziceam cu hotărîre
penlru balast, în baza
unor
Inq. GHEORGHE DAVIDES- trilor ia investiţii şi producţie, blemă ne-am adresat conduce­ de mare importantă. Ne- conlracte cu I.R.I.L. Cărbuneşti Prea aşteaptă mult re- giei Electrice. Ca şi in anii ca. Trebuie insă ca nchitirziat
conducerea CC.V.J. să ia mă­
duc, in continuare.
la
CU : Pe primele 7 luni planul transferarea formaţiilor de lu­ rii l.F. Petroşani. Iată ce ne-a tergiversarea unor lu­ renunţări făcute de T.C.M.C. I de către alţi factori, fic al posibilităţilor existente, suri penlru definitivarea ao-
răspuns iov. inq. Nicolac Bă-
de in v e s lilii la nivel de com­ cru la producţie, cred că am dică, oirectorul l.F. Petroşani : crări, la declinarea răs­ Bucureşlî. După ce am stabi­ Î Chiar şi cu restul de ma- direcţia dc investiţii a stabilit cumenlatîilor tehnice astfel ca
şantierul
pentru
T. C. M. C,
binat n-a fost realizat. A m ră­ fi reuşit să creăm o opinie mai ¡ rialo pc care le soliei- si I.C.M.M. planuri de produc­ pînă la 15 septembrie a.c., lu ­
le
j
— Acelaşi răspuns vi-1 dăm
mas în urmă lată de prevederi sănătoasă, îi determinam pe şi dumneavoastră. N-avem for­ lit condiţiile de livrare, ne-am j lă de la C.C.V.J. De ce, ţie exagerate, iară putintă de crările prevăzute în plan să fio
cu 44.845.000 lei. Intîrzier» se lo(i factorii să privească cu te cu care să întreprindem a- I trezit că nu primim balast I o dală cu trecerea intre- a fi realizate cu actuala capa­ admise In finanţare. In sectoa­
manifestă la lucrările de cons- mai mult simt de răspundere ceste lucrări. Nu ne pulem dis­ punderii (ovarăşifor dc fiindcă un împuternicit al şan­ citate de producţie. întotdeau­ rele de ii»vestitii, conducerile
IrucIii industriale de suprafa­ această importantă parte din pensa de oamenii pe care-i a- la C.C.V.J. si L f. Noi tierului T.C.M.C. din Valea Ji­ I prinderii de la C.C.V.J. na, pe la m ijlocul anului, une­ exploalărilor miniere trebuie să
ţă, la lucrări miniare si la u ti­ activitatea noaslră. considerăm că ar fi mai ului ne-a reziliat contractele, I la T.C.M.C., nu s-a in- întărească brigăzile de pregă­
vem deoarece s-au ivit nişte util daca sc A-a reiuin- ori chiar si la sfirşil, se pro­
laje. La lucrările miniere, pe In citeva cuvinte o să mă | lervenit la direcţia qc- tiri şi deschideri cu cei mai
care !e efectuăm noj, planul fi­ rcler şi la lucrările industriale probleme speciale în activita­ i la la discuţii prelungite fără a avea aprobarea Bucu- nerală dc investiţii a mi- cedează la o reaşezare a pla­ buni mineri şi ajutori mineri.
zic la metri liniari de săpare $i de suprafaţă. Ele ar trebui să tea noastră, pe care trebuie să S si s-ar soluţiona deiini- reşţiului. E un lucru care a nului Pentru dînşii problema Dc asemenea, o mai mare a-
I belonaţe^ n-.a fost realizat dc fie întotdeauna mult nlai a- I tiv problemele în cauză. adus după sine staqnări ma­ nislcrului să transfere a e rezolvată : întreprinderile t?nlie va trebui să sc neprdo
le rezolvăm fără înlirzierc.
următoarele- exploatări : ■ Ani- vansate decîl celelalte. Dar, din Esle mai necesară o co­ sive. i ccsle materiale la noua constructoare apar cu planul aprovizionării cu materiale la
' rfWlsat T ^ e n i, Uricani. D.îlja si pătate, sînt m ull rămase în ur­ Priu luna septembrie, datorită laborare strinsă, princi­ unitate te tutelează în­ realizat, dar beneficiarul — fiecare loc de muncă. Organe­
Paroşeni. Planul valoric nu s-a mă. Intirzierile sc datoresc alit pială. derit aslfel dc Pot spune că nici procesul treprinderea ? Probabil C.C.V.J. — nu-şi realizează le si organizaţiile de partid
îndeplinit la minele Dîlja si beneficiarului, cit şi construc­ I de producţie nu esle orqanizat sarcinile de investiţii şi deci vor avea sarcina să analizeze
discuţii.
Pa rose ni. torilor. La Lonea. instalaţia conform cerinţelor. Se mai ma­ din comoditate, probabil se îngustează sim ţitor perspec­ periodic modul cum şe înde­
tiva imediată a creşteri» ex­
Cauzele ncrealizărji se pot principală dc extracţie cu şchip nifestă destul de multă indis­ din lendinţa dn a nu sc tracţiei de cărbune. Qare nu plinesc sarcinile de investiţii,
împărţi in două : obicei ¡ve. da­ nu va putea fi qala la sfîrsituI complica lucrurile. Dacă esle greşit şi dăunător un aslr calitatea acestora.
torită condiţiilor specifice de trimestrului i i i a.c. liinaca nu ciplină, pe care trebuie să re­ se proceda astfel. re­ fel de procedeu ? L-am subli­ Pe şantiere, p»nâ la 20 au­
lucru din subteran, şi subiecti­ vom termina montajele. I C M M. in g in e r şcî la E. D. M. V. cunosc, n-am sanctionat-o la zolvarea era mai sim­ niat fiindcă sînlem informaţi gust va trebui să se revadă
ve. qeneralc de cei chnmali să a întirziat cu vreo trei luni u- vreme. La dezorganizarea pro­ despre intenţia, pornită de la fiecare grafic de execuţie în
realizeze sarcinile de investiţii. nelo lucrări la turnul dc ex­ cesului de producţie ae la punc­ plă. materialele erau so­ minister, privind o nouă reaşe­ parte, se va face o nouă rc-
Dintre cauzele obiective cu tracţie. iar noi am efccluat tele de lucru contribuie din site dc mult şi deci con­ zare a planului la şantierul nlanjficare a lucrărilor cu res­
caracter mai qeneral amintesc qreoi amenajarea pulului. Tot Colectivul exploatării des­ Mă voi referi la modul de u r ­ ducerea I.C.M.M- Petro­ T.C.M.C. şi I.C.M.M. ponsabilităţi concrete pe fie­
emanaţiile de qaze, v iitu rile dc alit dc adevărat este şi faptul chideri ac mine noi, execută mărire zilnică sau săplăminală plin si I.R.T.A. care nu-şi în­ şani nu era silită să mâi care obiectiv pînă ld darea in
apă, lipsa unor efective de că ne am cramponat prea mul! lucrările de la mina Dilja, des­ a realizărilor de producţie. E deplineşte planul do transport Cîleva cuvinle aş vrea să exploatare. Tot pînă la aceeaşi
do această înlirzicre $i n-am bală pc la ţoale uşile spun si despre modul oum se
muncitori. Cu toate condiţiile chiderea minei Paroşeni, doua drept, analizăm zilnic produc­ aprobat de ea însăşi. Totoda­ flata, fiecare unitate de cons­
orele de muncă din subteran căqtcţl să ne orqanizăm cîl mai puţuri pentru concenlrnrea ţia la toate locurile de muncă. pentru îm prumuturi <lc desfăşoară lucrările in sectoa­ trucţii va forma un comanda­
datorită factorilor amintiţi, con­ temeinic munca penlru a recu­ producţiei la Aninoasa Sud. E- Cred, din cele constatate pe le- tă pot spune că uneori nici y materiale. Dar dacă nu rele de investiţii ale exploa­ ment compus din conducătorul
sider că realizările puteau fi pera pe cit posibil rămînerea în fecluăm numai lucrări în sub- ren, că uneori această im por­ ii oi nu folosim la întreaga cu- !i există iniţiativă... tărilor miniere. $i în accaslă unităţii, secretarul organizaţiei
mult mai mari dacă in munca urmă. La Dîlja, din cauză că am lrj ran. Nici noi nu ne-am rea­ tantă acţiune cade în forma­ privinţă s-a rămas mult în ur­ de partid, preşedintele comite­
noastră nu sc manilesteu o deschis finanţarea cu o întir- lizat sarcinile aferente pe pri­ lism, deoarece nu toate indica- mă. lală de ce. In unele e x­
scamă oc deficiente. La U n ­ ziere de 3 luni. nu s-a realizat mele 7 luni. La E.M. Dîlja prin­ 11 i 1 c ce se dau se respectă. Din ploatări mai dăinuie concepţia tului sindicalului, secretarul
eam, de pildă, productivitatea ceea ce s a prevăzut în qrafic, cipala cauză a răm inerii in diverse motive, printre care şi că lucrările de investiţii sînt U.T.C. şi alţi tovarăşi care vor
muncii s-t» realizat in pro­ la fum cu la r n I de steril ele la urmă rezidă in erupţiile de „scuzabilul" : am uitat. Aş pu­ lipsite de iruporlnnlă, că sînt analiza săptămînal ritm ul do
porţie de 85,5 la sulă. Au e- Pulul I şi 2 . O parte din lu­ apă. Fenomenul ne-a copleşit, tea da QOstule exemple in a* lucrări auxiliare. De aici atilu- execuţie şî modul cum se res­
crări sînt înlîrziate la Dîlja şi pectă graficele la principalele
xjslat şi aici emanaţii de oaze, a fost teatrul unor discuţii no- cest sens. s e c r e t a r a i í o m i í e t i i h i i i * r a ş e a i e s c dinea pe care o au conduce­
dpr nu se poale pune totul pe din cauză că încă nu s-a re­ lcrminate, lapt ce a făcut să In primele 7 luni o slabă rile tehnice ale exploalărilor obiective. Şedinţele săptămîna-
zolvat drumul de acces de la le de analiză se vor desfăşura
scama aceslui (apt. Adevărul nu luăm măsuri radicale. Vina activitate au desfăşurat şi unii f i e g m r t f î d P e t r o ş a n i i şi sectoarelor productive fată
incinta 1 la 4. Noi. în calitate sub directa îndrumare a unui
e că la Uricani efectivele dc este în întregime a noaslră maiştri. Afirmaţia mi-o bazez dc lucrările dc investiţii. Ele membru al com itetului orăşe­
muncitori nu s-au loloşil ra­ de beneficiari n-am deschis fi­ fiindcă am ezilat să facem d i­ pc unele constatări personale. repartizează, spre a conduce nesc de partid.
llona! ; aici s-au mărit a rtifi­ nanţarea pentru devizul supli­ guri de proiecţie, deşi ni s-a In schimbul II obişnuiesc să aceste lucrări, cadre tehnice
cial efectivele în reqie, iar mentar necesar lucrării. La A- indicat. fac conlroale inopinate. Am Recent, biroul Comitetului o- rile sl* încurcau in unc­ slab pregătite, permit mutarea Sarcini importante revin şi
cele în acord nu si-au realizai nînoasa Sud. constructorii! a Nu pot trece nici peste fap­ qăsit cazuri cînd maiştrii plea­ răşencsc de partid Petroşani a ie cazuri. Lipsa de coordo­ organizaţiilor de paflioL Elo
randaţpenlele planifícale din întirziat cu circa 2 luni cons­ tul că la D ilja nu s-a realizai, că din revir cu 1 -2 ore mai analizat într-o şedinţă lărgită nare tehnică a început sa în sectoarele productive a for­ au datoria să analizeze pe rio­
cauza numeroaselor defecţiuni trucţia turnului principal de un important volum de lucrări devreme, am qăsit echipe care modul cum s-a realizat planul sc simtă acut, lucrările să se maţiilor de lucru h sfîrşit de dic modul cum se duc la înde­
orqarţizatoricr de transport, a- extracţie la pulul cu schip. la putui auxiliar, din cauza d ru­ nu ştiau să efectueze anumite dc investiţii pc primele 7 luni ocsfişoare din inerţie. Acest lună şi trimestru penlru recur plinire sarcinile stabilite, vor
provizionare ; asistenta tehnică Consider că executantul a stu­ mului oc acces, prost executat oporotiuni, dar maiştrii nu e- ale anului. Din discuţiile pur- (apt a dus la nereparlizarca nerarea răm inerijor in urmă, îndruma si ajuta organizaţiile
diat insuficient proiectul de lole au ieşit la iveala cauzele sindicale în vederea pregătirii
a lăsat mull dc dorit. Conduce­ do către I.C.M.M. Noi am se­ rau linqă ele să le îndrume raţională a forţelor de m un­ tolerează slaba aprovizionare sî desfăşurării consfătuirilor do
rea exploatării miniere a repar­ execuţie, deoarece la un mo­ sizat conducerea C.C.V.J., dar In primele 7 luni noi am a- răminerii in urmă. Dintre a- că, ta nefolosirea cu eficientă cu materiale şi mai ales cu
ment dat s-au ivit nepotriviri ccslca amintesc şi eu citeva. producţie, incit cu p rile ju l a-
tizai la lucrările de inveslilii nici pînă acum nu s-n făcut vut qreşeli şi în activitatea de a mecanismelor din dotare. vagonete goale. De cele mai
cei mai slabi maiştri, pe cei între prevederi şi teren. So­ nimic, fqpt ce ne creează qre- planificare a lucrărilor. Aceste Pentru început mă voi referi Totodată, qraficelc de execu­ cestora să se dezbată cele mal
luţionarea lor a durat destul la activitatea T.C.M.C,, care multe ori răspunderea pentru importante probleme ale m un­
cu experienţă treeîndu-i la utăti din cele mai mari. qreşeli ne-au costat în p riv in ­ ţie. urmărirea riguroasă a re­ nerealizarea planului lucrărilor
producţie. Setul exploatării, de mult în dauna qraficelor ţa folosirii raţionale a oame­ n-a obtînut rezultatele sconta­ zultatelor de producţie au în ­ cii de fiecare zi. In fiecare
de execuţie $i a necesităţilor REDACŢIA : Aveţi te. In prima parte a anului u- ceput sa fie trecute pe planul dc in veslilii este aruncată nu­ lună, in adunările generale, o r­
I inq. Eugen Colibaba, n-a res­ nilor. Ne aducem aminte su­
noastre. dreptate, tovarăşe inqi- nitatea amintită lăsa impresia al doilea. Un singur exemplu mai în 6eama lucrătorilor sec­ ganizaţiile de partid de po
pectai uneori indicaţiile da­ bit că altă lucrare, in orice caz ca-şi va realiza sarcinile de
te de conducerea C.C V J. O mare parte din lucrări au ner sef. Si noi am discu­ una la care nu munceam, era va fi convingător. La mina Pa­ torului de investiţii, fără a se Şantiere vor analiza situalia
fost intirziale din vina cons­ mai urqentă. $i atunci, pe la plan. Dar, cînd nimeni nu se roşeni. în loc să se pună ac­ analiza temeinic complexul de
tat despre acelaşi lucru
La Lonea, lucrările accurq I îndeplinirii planului oe produc­
tructorului. Mă servesc de p ri­ jumătatea lu nii transferam bri­ aştepta, treburile au început cent pe lucrările imporlanle, cauze pentru care in aceste
Si mai slab. Sectorul de lej pentru a afirma că pe şan­ cu conducerea C.C.V.J., să şchiopăteze. De ce? Fiind­ mult rămase în urmă, cum ar sectoare munca nu se oeşfă- ţie şî vor stabili măsuri cores­
investiţii n-a fost asiqurat tiere. cu toate că lipsesc for­ Nu ni s a dat insa un qăzile in altă parte, unde nu că, aşa după cum se vede pe punzătoare penlru îmbunătăţi­
cu briqăzi la nivelul sar­ erau făcute pregătirile necesa­ fi : feclilicarea şt îndiguirea soară in cele mai bune condî-
ţele de muncă necesare, se răspuns favorabil. Pcn- re Se pierdea timp preţios, teren, o dală cu extinderea e- alinei Jiului, sla liilc de com- rea muncii de viilor. De ase­
cinilor planificate. La orizonlul manifestă deficiente de orqa- Iru devizul suplimentar, xocutiei, conducerea T.C.M.C., Ul»ni. Răspunderea revine insă
400 metri, unde elcctuăm in nizare, de aprovizionare. Nu oamenii erau afectaţi la cisiiq. cadrele tehnice de aici, au în­ presoare şi de transformare, se şi conducerilor tehnice, mai menea, Comitetul orăşenesc de
prezent lucrările de concentra­ necesar refacerii drumu­ Peste toate acestea mai venea munceşte pe rupte la alte lu­ ales şefilor exploatărilor, pen­ partid Petroşani va analiza, in
există nici o temeinică u rm ă -. Si neasiqurarea locurilor de ceput să qindească neralional,
re a producţiei' nu s-au asiqu­ lui. nici pînă in prezent să se piardă în probleme. Cu crări, la care nu-i deschisă lru că permit perpetuarea unei viitoarele şedinţe plenare, mo­
r ire a sarcinilor de plaq. a sta­ muncă cu materialele necesare. nici măcar finanţarea. Cea mai
rat briqăzilor vaqonele qoale, nu s-au luat măsuri de concepţii complet qreşile fată dul cum se Îndeplinesc sarci­
diului fizic oe realizare a lu ­ De altfel, problema aprovizio­ alte cuvinte, cînd qindirea iu mare parte din deficientele a-
fapt ce a dus la irosirea unui admitere Ia finanţare. A-
crărilor. De multe ori, noi, nării ritmice a locurilor dc perspectivă trebuia să-şi spună mintite se manifestă la fel de do lucrările de investiţii. Esle nile de investiţii din anul
timp preţios de muncă la slaq- cei din combinat, cunoaştem veli, in continuare, ace­ muncă nici pina astăzi n-am col mai mult cuvînlut, lucru- arul şi la I.C.M.M. cunoscută importanta deosebită 1955.
nări repetate. Multă vreme au mai bine situalia reală de pe leaşi şanse dc a folosi rczolvat-o. Sîntem si noi vin o­
lipsit materialele nccesqre la leren. vaţi, şi direcţia comercială a
un drum impracticabil.
belonare. Deşi timpul este îna­ O parte din lucrări s-au în ­ C C V.J. care nu ne pune la
intat, aici nu s-a rezolvai de­ tirziat si din pricina l.F. Pe­ Si vin ploile dc toamnă, timp la dispoziţie cele nece­
plin problema transportului de troşani şî I C O . Iniţial IC .O. apoi ninsorile... V orb iti- sare.
steril, din care cauză vaqone- ne-a eliberat o autorizaţie dc ne in continuare despre A firm încă o dală că neajun­
te|e staq blocate cu piatră, în branşare dc la Lupent penlru alte cauze ale nercaliză- surile amintite au afectat se­ © I A R E D A C Ţ I E I
timp ce brigăzile de la lucră­ conducta de alimentare cu apă rios producţia si au determi­
rile de investiţii le cer cu in ­ potabila şî industrială necesa­ rii planului. nat si o mare fluctuaţie de oa­
şi sien lă. ra la noua mină din Paroşeni. Inq. SURDU O C T A V IA N : meni.
La Aninoasa, Polrila si Lo­ A făcut-o nechibzuit, fără un în Directivele celui de al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român se prevede ca, între anîî
nea sarcinile nu s-au îndepli­ sludiu prealabil, şi, cînd şi-o 1965 1970 producţia de cărbune sâ sporească la 20— 22 milioane tone anual. In qnul 1970, numai
nit si oin cauză că tovarăşii din dat seama că soluţia nu o cea în unităţile C.C.V.J vor trebui să se extragă peste 8 milioane tone cărbune. Atingerea cifrei sta­
conducerile exploatărilor obiş­ mai bună, ne-a schimbat auto­ Ing. GOMBOŞ ROMAN, bilite depinde in cea mai mare măsură de realizarea integrală, an de an, şi de bună calitate a lu ­
nuiau, cu prea multă uşurinţă, rizaţia rlc branşare penlru V u l­ crărilor de investiţii miniere planificate. Recent, biroul Comitetului regional de partid o analizat acest
să ia brigăzile bune de la in ­ can, fapt ce a necesitat încă important sector de activitate. Analiza a scos Io iveală o seamă de deficienţe care au determinat
vestiţii si să le treacă la prp- o oală refacerea proiectului d irectoru l I. f . M, M. rămînerea in urmă la multe din lucrările planificate a se executa pe primele 7 luni ale anului. In
rluctie. Fenomenul se intîmplă Greşeala ne costă scump. Din scopul înlăturării acestor deficienţe şi a îm bunătăţirii muncii in domenjpl investiţiilor a fost adoptată
mai ales în ultima lună a tri­ 2 motive : încă n-am deschis o hotărîre prin care se stabileşte luarea unor măsuri urgente menite sâ impulsioneze ritmul de exe­
mestrului, penlru recuperarea finanţarea pentru lucrarea a- cuţie Conform hotăririi stabilite, conducerile T.C.M-C. şi I.C.M.M. au şqrcjna să urmărească temeinic
unor rămineri în urmă. Dc niîntilă. iar fără apă se lucrea­ Noi executăm numai lucrări REDACŢIA : E o seg-
altfel, o bună parte din timp ză qren. modul in care se întocmesc şî se îndeplinesc planurile operative lunare, să ia măsuri pentru elim i­
inoustriale de suprafaţă din in­ ză de care nu era ncr
majoritatea conducerilor ex­ Despre l.F. Petroşani pot cinta exploatărilor miniere Lo­ voie dacă exista m axi­ narea obiceiului de a se alcătui planurj formale, lipsite de putinţa de reglizpre. Este necesar ca şi
ploatărilor, n-ou dat aţentia spune că nu ne-a defrişat cu­ mum de preocupare in conducerile unităţilor beneficiare şi constructoare sâ colaboreze maj intens, să organizeze şedinţe de
cuvenită acestui gen de lu ­ loarele pentru linia aeriană de nea, Petrila $i Dîlja. Pe 7 luni I analiză a modului in care se desfăşoară lucrările de investiţii, sâ ia măsuri operative de eliminare a
acest sens. Trebuia ac­
crări, acţivitatea de investiţii 5 Kv Q'inlre puţurile 10 şi II planul vgloric a fost realizat ţionat cu mai multă in ­ acelor deficienţe care frinează bunul mers al muncii.
fiind considerată un fel dc de la Vulcan, pentru linia de doar în proporţie de 75 la sulă. Pentru impulsionarea ritmului de lucru, Com itetul orăşenesc de partid Peţroşanj vg trebui să
,,soră vitregă' a producţiei. 35 Kv Lupcni-Vulcan si slatia sistentă in diferite regi­ repartizeze cîte un membru al biroului său, pe fiecare obiectiv important, care sâ răspundă, sâ ur­
Consider ea si conducerea de ventilatoare de la putui nr. |J REDACŢIA : Care sînt m uni ale tării pentru re- mărească realizarea întocmai a acestuia. Com itetului orăşenesc de partid Petroşani ii revine şi sar­
cruţarea cadrelor nece­
C.C.V.J. se face vinovată dc a- 11 de la Vulcan. * cauzele ? cina de a activiza comisia sa economică in direcţia sprijinirii activităţii şantierelor de construcţii.
cest lucru. Fac această afirma­ Inq. GOMBO$ R O M A N : sare. Dar mijloacele de
¡
ţie. intru cit dară noi aprovizio­ R E D A C Ţ IA : Ce inter­ II mică mecanizare nu pu- Acţionîndu-se cu Hotărîre in principalele direcţii unde se manifestă deficienţe, direcţii dealtfel
nam la timp exploatările cu venţii aţi făcui, ce solu­ principală ar fi lipsa de efec­ 8 teau înlocui o parte din subliniate de tovarăşii care au răspuns întrebărilor noastre, activitatea se va putea îmbunătăţi simţi­
materiale de belonare în can- ţii proprii a ti căutat ? tive... * forţele necesare ? II tor, astfel Incit la sfîrşitul anului prevederile să fie îndeplinite întocmai.